The Descendants -un film care pentru rolul principal il are pe George Clooney,bine distribuit, bine jucat ...rezultat un Golden Globe.
Scenariu subtil, dar subtirel...americanii astia tot se cred buricul pamantului si ca atare isi tot dau premii pentru tot ceea ce intra in sfera lor de interes, exclusiv: cum sa ne comportam intre noi cand primim mostenire un colt de rai pe o insula in arhipeleagul Hawaii (isn't it funny??), prin ce trecem si cum sa tratam instrainarea copiilor fata de noi cand mama lor se afla in moarte cerebrala datorita unui accident nautic si afli de la fiica ta ca sotia a avut pe ultima 100m un amant ( lucru "neasteptat" de altfel la modul de viata tipic americanesc) si alte chestii de genul asta...
Nu-i asa ca va confruntati cu probleme de astea zi de zi?

nu stiu de ce, dar Clooney ma enerveaza de cand cu caprele la care se holba si cand dadea oameni afara, stiti voi filmele...

@Michelle
1.N-am nicio idee despre Carnage, am vazut un pic afisu', are vreo legatura cu Elephant-ul lui Gus Van Sant? Doar atat zi-mi, te rog, ma uit apoi.
2. Mi s-a parut bun Drive, m-a tinut, dar parca nu m-a uns total.

@Erwin
Mie filmul ala mi-a placut...mult. Asta, nu? Asa de mult am ras incat si figura lui Clooney mi-a devenit indiferenta. In care dadea oamenii afara? Huo!
*
Sper sa vad dupa 15 feb ultimul Almodovar, tocmai observam ca ati scris de el, pe aici. E, ma bag si io in seama sa nu ma ia somnu'.

Albert Nobbs un film despre femeile Angliei secolului XIX care erau nevoite sa munceasca in joburi de barbati pentru a subzista.
Albert este un valet -femeie deghizata in barbat care are ca unic scop/vis in viata sa stranga bani pentru a putea duce "a decent life" la adapost de teroarea si violenta barbatilor.Nici nu-si mai aminteste numele de la nastere, numele de fata.
Se zice ca Glenn Close isi doreste de 20 ani sa poata face filmul si rolul acesta.
Eu zic ca, lasand la o parte idealurile ei nobile privind conditia femeii de-a lungul istoriei, mare lucru nu i-a reusit cu acest rol, interpretarea fiindu-i mult diminuata din expresie datorita mastii prostetice. Doi ochi vii in spatele unei masti si un trup imbatosat in corset si costum .

Acest topic a fost editat de Michelle: 24 Jan 2012, 11:46 PM

@Michelle
Scuza-ma, te rog, m-am bagat in seama total aiurea, abia acum pricep, deh, alea-alea

Eu zic sa te bagi in seama in continuare , factura, sa mai discutam pe HA si despre muzica, filme , carti, calatorii, drumetii, nu numai politici...
La intrebarea ta nu stiu sa-ti dau raspuns deoarece n-am vazut Elephant. Inca.

Revenge of the Electric Car

E bun.

Am vazut Iron lady cu Meryl Streep.
Hmm, nu prea m-a incantat filmul , nu prea mult despre omul politic Margaret Thatcher...mai mult despre tanara Margaret Roberts si batrana cu inceput de Alzheimer Thatcher.

Daca vreti un film bun cu spioni aveti Tinker Tailor Soldier Spy.

Eu aştept The Artist. Parcă luna asta apare la noi...

vrei sa auziti ceva stupid?
singurul film pe care l-am vazut anul asta e Lord of War. weekendul trecut.

apusul kumarbi.

Johann! Pe unde te-ai ascuns?

Am văzut câteva filme între care Jack and Jill, la cinema. Amuzant, dar n-aş putea spune că a fost cel mai grozav film al lui Adam Sandler.

'Neatza! iaca p'aci! am mai bagat capul, dar fara sa comentez.

Vazut Metropolis, Fritz Lang (1927).
Superb.
Sper sa revin asupra.

Am vazut The Artist, vedeta oscaruruilor de anul asta. SUPERB!

Tata sefeurilor!

Daaa. Chestia asta ma duce cu gandul la faptul ala, ca noi, de obicei, (neavand referinta potrivita) locuim in eroare. Si nici nu stim. Cand te minunezi de niste secvente intr-un film si zici super tare (io cel putin zic), daca nu cauti putin in spate ramai la ideea ca ala e un film genial. Si ce pierzi la faza asta? Referentialul. Care e esential. In fine, chestia asta suna ca "spune-mi care-ti sunt punctele de referinta ca sa-ti spun cum gandesti."

O exemplificare scurta. Melodia Working Class Hero a fost ascultata de mine prima oara in varianta Noir Desir. Pe langa faptul ca asta dovedeste o incultura muzica, mai arata si chestia asta: daca nu as fi auzit apoi originalul as fi ramas la ideea ca Noir Desir sunt foarte tari (nu ca n-ar fi, dar pentru altceva) si fara sa ma imbogatesc cu varianta cea mai cea. Apoi am mai ascultat-o intr-un milion de alte.
Poate nu m-am exprimat eu foarte bine, am vrut doar sa spun ca e frustrant sa fii prost. Adica din ala de nu cauta. Prin creier, pe langa, pe unde o fi.

Daca nu-ti dai seama de lipsa (sau de plus) mai e plus? Sau asta depinde de context? (adica pentru altii e, pentru tine nu e. exista? )

Cred ca Metropolis (1927) m-a dus cu gandul la Brazil (1985) cumva. Ar fi trebuit sa fie invers, nu?

Eu am fost norocos, am vazut Metropolis primul, apoi Brazil. Din pacate insa, vazusem "1984" inaintea lui Brazil... (am avut senzatia naspa, cand vezi un serial de la coada la cap, "damn, trebuia sa vad Brazil primu'" ) Cum o dai, tot naspa, doar daca nu esti un cinefil din ala de-ti bagi celuloid in vena!

Acest topic a fost editat de Cucu Mucu: 14 Mar 2012, 04:00 PM

Pai, vreau sa fiu si eu norocoasa si cu peliculoid in vena asa ca ... am inceput dupa lista. Am in asteptare niste d'astea vechi vechi si deschizatoare de drumuri. Le gasesc , insa, cam greu.

Eu n-am reusit sa ma uit la 1984, am facut prostia sa caut filmul imediat ce-am citit cartea, oricat de bun ar fi, nu cred ca era indicat ce am facut. Probabil ca acum ar merge.

Deci si tie ti-a dat Metropolisul senzatie de Brazil (adica invers :lol) ...credeam ca mi se pare. Oricum, sunt convinsa ca daca ma duc la facultatea aia , la artisti, si le zic de Metropolis imi insira cel putin 5 filme care si-au gasit inspiratiunea in el.

Pe partea de...sa le zicem SF, desi nu e chiar asa, am consumat cam tot ce a iesit, si capodopere si bulsituri.

1984 sunt doua, parca, sa il cauti pe cel cu Richard Burton.

Si daca tot esti in cautare de bunaciuni , cauta si Solaris, dar cel vechi nu prostia aia cu giorgi cluni, si bineinteles, 2001: A Space Odyssey.

Daca ai citit "Dune"-le, nu iti recomand filmul.

Așa cred și eu, Măria Ta! Și la Solaris e mai bună cartea decât filmul.

Am văzut aseară V for Vendetta pe Digi și mi-a plăcut.

Nu numai ca am citit, dar chiar am o pasiune pentru ele. Sau ea. Sihaya ma urmareste si acum. Le-am vazut pe amandoua, evident ca mi s-au parut groaznice, doar eram lesinata dupa carte. Stiu ca e foarte greu sa realizezi o ecranizare cat de cat buna, dar sa faci un film dupa Dune deja mi se pare tupeu. Nu prea stiu cum ai putea prinde ideile de acolo, oricat de bun ai fi la manipularea prin imagini . Mai aproape de carte (intr-un sens marunt) mi s-a parut cel in care joaca tipu' din Twin Peaks.

Am vazut Odiseea Spatiala cand eram foarte mica, as putea spune ca nici n-am vazut. Mi-am pus in gand sa vad cap coada Kubrick. Am ajuns eu la concluzia ca e tare fain tipu' asta.

O sa incerc si 1984, pe ala cu Burton il am. Tocmai intrai pe IMDB si observai ca regizorul a facut si Il Postino, film frumos pentru mine.
Tu ai citit Noi, de Zamiatin? (ca tot vorbeam de "origini") Orwell s-a inspirat la greu de acolo, mie mi se pare ca e mult mai tare ca 1984.

hmmmm..nu stiu sa fie un alt Solaris in afara celui ce apartine lui Stanislaw Lem si a celui imaginat dupa de Tarkovsky..

doua opere...adevarate fata de care chestia aia cu Cloony e o rusine

Chiar asa, astora ce le-o fi venit? Stie cineva "istoria" din spatele filmului facut de Steven Soderbergh? Cum sa faci asa ceva dupa ce exista un Tarkovsky- Solaris?

Nu am citit. Asta explica de ce aveam senzatia, pe tot parcursul cartii, ca e prea ruseasca atmosfera. Acum plec la vanatoare de We. Danke!



Cat despre Solaris, cred ca e aceeasi idee pentru care au aparut cristalele Svarowski pentru snobii care nu au bani de diamante.

foarte misto parabola...

dar sincer nu cred in ea..
eu cred ca sticlisoarele alea sunt mai degraba o ironie la adresa diamantelor..
un fel de dat cu tifla

stiu ca asa cum sunt privite si promovate acum par sa indice o astfel de atitudine...insa la origini, gablontul asta s-a vrut..

Acest topic a fost editat de The Dude: 17 Mar 2012, 12:06 AM

Si mie imi placu analogia lui Cucu, dar ma bagai prea mult cu moartea si pierdui din stralucire.

m-am lăsat dus de val și-am descărcat Metropolis... în afară de distracția pe pantomima exagerată și fețele vopsite în alb ce se practica pe vremea aia am rămas cu impresia că a creat un trend regăsit în multe filme SF care au urmat. Cred că o să las o vreme Brazil să mai dospească, nu e momentul pentru el acum...

Stalker a lui Tarkovski în schimb reușește să surprindă foarte bine ideile din carte și să mai strecoare și ceva în plus. De revăzut!

Nicidecum...e o cu totul alta poveste.
De altfel cartea...sau nuvela imi pare, s-a numit picnic la marginea drumului...si e chiar cu totul si cu totul alta poveste...una frumoasa.
din carte numai zona apare in film si cumva calauza...dar altfel cum.

rusi nu au un cuvant potrivit pentru "calauza"...din cauza asta pentru film a fost imprumutat unul din alta limba...

Acest topic a fost editat de The Dude: 18 Mar 2012, 12:37 AM

Tarkovski e unic, iar Calauza este un film de exceptie pe care merita sa-l revezi.

Acest topic a fost editat de Marduk: 17 Mar 2012, 05:07 PM

ihiii..chiar cred ca am sa fac asta exact in aceasta noapte...asa cum sunt acum, bantuit de nefiinta..

Acest topic a fost editat de The Dude: 17 Mar 2012, 06:32 PM

au facut un solaris care sa poata fi digerat de generatiile astea mai proaste.
una dintre cele mai bune scene din istoria filmului: http://www.youtube.com/watch?v=FcglyhUre4w...feature=related

As It Is In Heaven
Un film despre muzică și oameni sensibili, cum zice o prietenă.

Acest film îmi aduce aminte de Concertul.

iar mie, replica asta:



...mi-a adus aminte de o informatie ce m-a surprins in cel mai placut mod.

universal recunoscut (atentie, nu numai la nivelul academiei americane de film)
cea mai buna (expresiva, de fapt) scena de dragoste filmata vreodata este urmatoarea..

ar fi de prost gust sa dau un link...asa ca o relatez.

Stan si Bran...Bran il intreaba pe Stan:
- Stanley, ce iubesti tu mai mult ??? Aceasta placinta, sau pe mine insumi...??

Stan se uita la placinta...se uita la Bran...apoi iar la placinta...apoi incepe sa planga..

Acest topic a fost editat de The Dude: 23 Mar 2012, 08:16 AM

am văzut și eu filmul Dardennilor, Le gamin au velo. și mi-a atins niște zone sensibile legate de copii. așa cum ar fi că nimeni și nimic pe lumea asta nu are voie să facă un copil să sufere sau să-l umilească în vreun fel. nu prea am citit despre film nici înainte nici după ce l-am văzut, dar pot să spun că m-a dus cu gîndul la ”Cele 400 de lovituri”, al lui Truffaut.

@Tinkerbell
helou! zambaret. sau zambet.

Nu stiu cum se facu, dar in posesia mea exista o carte numita "1001 de filme de vazut intr-o viata". Sunt in extaz. Are si poze! Daca ma uit si la Truffaut si la Dardenne, comentezi?

Adica, te bagi in seama cu mine?
Imi e dor sa ma cert pe filme. kumarbi traieste in alta parte. Ciudat, dar, de fiecare data, A Serious Man ma face sa ma gandesc la voi doi. E sa ci cum am vazut filmul apoi, nu inainte.

@Erwin
Baga-te! Acu e momentul de Brazil.

@The Dude
Eu nu-l inteleg deloc, dar deloc, pe Tarkovsky. E prea bun pentru mine. Adica...ma uit fascinata, dar am nevoie de dictionar, de descifrare de sens. Si am observat ca ...nu prea merge sa bag de la mine cu el. Nu stiu de ce. E ca si cum ai spune ca se refera la un singur lucru. Am vazut cateva T. Calauza m-a dus intr-o stare, rational n-am perceput nimic. Ar trebui sa revad la 2 ani filmu'. Poate lucreaza in mine inside si nici macar nu observ. De aia e asa bun?

@Johann
Un film, ceva?Ai vazut Copacu'?