Nu au de ce sa fie; mai frustrati sunt daca in scoala ii inveti minciuni si dupa aia afla ca adevarul nu-i nici pe departe asa

Participarea romanilor la Holocaust nu este un "amanunt". Nu vad niciun motiv pentru a fi trecuta sub tacere. Nu suntem mai "pregatiti pentru viata" daca invatam doar despre "realizari", iar petele negre le trecem sub tacere. Cu ce esti mai "pregatit pentru viata" daca inveti o istorie edulcorata, curatata de lucrurile negative, cele pozitive fiind augmentate artificial?


Asa ca hai sa nu mai facem teoria chibritului aici si sa vorbim concret despre ce s-a intamplat in realitate in timpul razboiului.

Dragul meu Marduk, la orice vârsta ai putea fi frustrat.
Hai sa zicem ca ti-a pierdut partidul pe care l-ai ales si tocmai cu învingatorul s-a culcat nevasta ta.

Na, ce mai vrei... (Vând streanguri de orice dimensiuni, Winchester, Heckler&Koch, Remington, Uzi, etc.)

Se preda ca dacii au omorât romanii si turcii, uitând cum au luat-o în freza.


Dragul meu, distanteaza-te de tâmpenia asta.


Vreau si eu lapte de capra, merge ca App pe la Mac?


Uite tocmai asta se face la scoala în Germania, n-ar fi rau sa nu se uite ce s-a facut rau în România.

Asta e istorie !!

Daca nu ai sapun am eu cateva tone in stoc, tu cu streangurile eu cu sapunul, poate gasim un turc sa ne gaseasca niste musterii.

Bati campii

Aberezi. Daca la ora de istorie se invata despre istoria reala, nu despre una inventata, nu inseamna ca bunicii elevilor de azi ar fi cei vinovati. Doar in masura in care au participat efectiv la acele atrocitati...

Nu avem niciun motiv sa uitam. Cine uita sau nu stie istoria, risca sa o repete.

Si pentru asta merita ce le-au facut germanii, romanii si aliatii lor?

Daca o sa ramai toata viata cioban sau agricultor tot ai drept de vot; nu esti rupt de lume si poti influenta, intr-o anumita masura, mersul lucrurilor in tara. Si pana la urma cunoasterea istoriei neamului nu are de ce sa fie apanajul specialistilor, toti romanii ar trebui sa stie cine sunt, de unde vin, ce au facut stramosii lor. Cunoasterea trecutului este indispensabila pentru intelegerea prezentului.

Eu vorbeam despre faptul ca armata romana, in WW2, a comis atrocitati comparabile cu cele naziste. Tu bateai campii.

O s-o fac, Marduk, o sa ma uit la copila de la vecina in manual. Nu de alta, dar ma intereseaza si pe mine ce se preda la scoli.

Ca fapt divers... Am cunoscut o doamna care se numeste Gittler.

Boing !! Mi-au adus aminte filmele rusesti care Gitler = Hitler.

Poti sa pui pariu ca m-a înjurat pe chestia asta

"Se doreste" cine?

Eu doresc doar aflarea adevarului.

Pe cine sa iertam? Armata romana? Politia, jandarmeria, paramilitarii lui Maniu, legionarii si pe toti cei care au savarsit astfel de lucruri?
Victimele sunt singurele care pot sa ierte.
Si nu poti ierta ceva ce nu cunosti.

Care alte popoare au trecut printr-un proces de exterminare la aceeasi scara?
Oricum nu este relevant; eu discut aici despre ce au facut armata romana, autoritatile romanesti, statul roman. Care a fost implicat masiv in crime de razboi, in crime impotriva umanitatii.

Amerindienii din America de Sud, de-un par'egzamplu.

Aplauz... !!!!

Asta s-a intamplat dupa ce onoratii conducatori romani au simtit ca Germania se indreapta catre infrangere, si au incercat sa-si imbunatateasca imaginea in ochii viitorilor castigatori.

Antonescu, guvernul, armata, jandarmeria au actionat pana la un moment dat pentru a "curata" din punct de vedere etnic Romania. Au deportat si executat evrei si tigani care nu aveau alta vina decat ca apartineau altei etnii. Dupa 23 august, victime ale persecutiilor au fost numerosi civili maghiari (ca "razbunare" pentru Diktat si pentru comportamentul autoritatilor maghiare in Ardealul de Nord), vina apartinand in special paramilitarilor lui Maniu. Sunt adevaruri si nu are rost sa ne ascundem dupa degete.

Ce "bine" ca bunicul meu a fost la SS...

N-ar fi rau sa se ia exemplul asta:

Serbia şi-a cerut scuze Croaţiei pentru masacru
"Preşedintele Serbiei, Boris Tadici, a devenit joi primul lider sârb care aduce un omagiu victimelor croate ale masacrului din 1991 din Vukovar.

Liderul sârb a fost joi în Croaţia, unde a depus coroane de flori la memorialul ridicat în amintirea a 260 de pacienţi dintr-un spital ucişi în război. El şi liderul croat Ivo Josipovici s-au dus şi la cimitirul care sunt înmormântaţi 18 sârbi ucişi de croaţi.

"Sunt aici să aduc un omagiu victimelor, să le cer scuze în speranţa că sârbii şi croaţii, Serbia şi Croaţia, vor începe o pagină nouă în istorie şi copiii noştrii nu vor purta povara istoriei anilor 1990", a declarat Tadic . La rândul său, preşedintele Croat, Ivo Josipovic, a zis că vizita şefului de stat sârb demonstrează că "e posibiliă o politică pacifistă şi prietenoasă" între cele două ţări.

Oraşul Vukovar a fost capturat în 1991, în timpul războiului de independenţă al Croaţiei, într-un asediu care a durat trei luni. Peste 260 de croaţi care se adăposteau într-un spital au fost împuşcaţi de forţele armate sârbe şi aruncaţi într-o groapă comună. Alţi peste 460 de oameni din Vukovar au dispărut atunci, şi sunt consideraţi morţi. Incidentul a fost mulţi ani un motiv aprog de dispută între Serbia şi Croaţia.

Peste o mie de persoane sunt în continuare date dispărute de partea croată, din timpul războiului.

E vorba de Europa sau România?
Marduk, nu conteaza cine, ce, când a facut, am fost vinovati sau nu?
Pun pariu ca toti or sa zica ca NUU, la fel ca americanii la Pearl Harbour, Coreea, Vietnam, Irak, Afghanistan, Pakistan etc.

Acest topic a fost editat de Cla: 11 Nov 2010, 12:42 PM

Daca te referi la Odessa, tot crime de razboi reprezinta si astfel de executii.

“Sumanele Negre” conduse de Gavril Olteanu au savarsit atrocitati impotriva populatiei civile maghiare in 1944-1945, de ex. decapitari sau trageri in teapa si alte crime impotriva civililor secui la Aita Seaca, Targu Secuiesc, Targu Mures si impotriva altor maghiari ardeleni, civili la Cluj, Huedin... Nu impotriva colaborationistilor.

Vai, ce imagine idilica, ce popor bun si primitor, n-ar omori o musca. Ghinion insa ca toti strainii pe care i-am ajutat intotdeauna sfarsesc mereu prin a ne denigra...

Pacat ca imaginea asta nu-i decat produsul propagandei, n-are nici in clin, nici in manec cu realitatea.

Acest topic a fost editat de abis: 11 Nov 2010, 12:48 PM

Tot crime de razboi, evident.

Insa in publicul romanesc, in mass-media, in multe cercuri chiar pretins cultivate exista parerea (eronata!) ca noi suntem intotdeauna victime, ca n-am agresat niciodata pe nimeni, ca romanii nu au facut niciodata vreun astfel de lucru. Nu vad nimic gresit in a restabili adevarul. Ion Antonescu este in continuare considerat de multi romani drept un "erou", era cat pe ce sa fie declarat cel mai mare roman, sunt inca strazi care ii poarta numele, si asta pare firesc pentru majoritatea. Citeste aici. Si dupa aia spune-mi ca "exista dovezi ale armatei romane ca toate executiile au avut loc pe fondul situatiilor militare pentru mine este clar ca aceste executii nu au avut comanda politica sau ideologica, cel putin in ceea ce-l priveste pe Antonescu si guvernul sau"

Si nu-mi replica mie cu crimele altora impotriva romanilor, pentru ca n-am spus nicaieri ca nu exista asa ceva. Au facut si altii, si inca destule, dar asta insa nu inseamna ca nu trebuie sa recunoastem greselile facute de ai nostri. Si in niciun caz unele nu le justifica pe altele.

Cum adica?! Este culmea tupeului sa afirmi ca restabilirea adevarului, ca recunoasterea faptului ca autoritatile si statul roman au fost implicate in crime de razboi si crime impotriva umanitatii ar reprezenta o atitudine denigratoare ori jignitoare. De cand este adevarul jignire ori denigrare?!

I rest my case!

Acest topic a fost editat de abis: 11 Nov 2010, 02:04 PM

Quod erat demonstrandum

"Vai, ce imagine idilica, ce popor bun si primitor, n-ar omori o musca. Ghinion insa ca toti strainii pe care i-am ajutat intotdeauna sfarsesc mereu prin a ne denigra..."
Poate tu faci parte din alt popor daca nu cosideri aceste cuvinte jignitoare? Cat despre propaganda moncher fie ca iti place sau nu asa se numeste, iar daca vrei sa fi idealist pana la capat poti sa strigi adevarul in gura mare, sa-ti torni cenusa in cap cat vrei, reactia celorlalti va fi aceias, nimeni nu te va compatimi din contra. Uita-te in jur si vezi ce fac ceilalti prin propaganda, chiar si in educatia copiilor, la noi nu mai exista nicio organizatie pentru copii sau tineret, am ajuns de si atunci cand ne strangem si cantam muzica, populara, folclor, sa fim considerati nationalisti. Nationalismul, traditionalismul trebuie cultivat inteligent, asa cum fac si ceilalti, nu exacerbarea violentei, a urii rezolva in ziua de azi problemele noastre ci inteligenta cu care vom sti sa-i tratam pe cei care nu vor numai "binele" din aceasta lume.

Acest topic a fost editat de Marduk: 11 Nov 2010, 03:33 PM

Nu, le consider jignitoare la adresa poporului

Le consider o ironie la adresa ta.

1.Ceea ce vreau este sa cunosc adevarul. Nu ma intereseaza minciunile, nici macar daca cei care mint pretind ca au scopuri bune.
2.Daca spun adevarul nu inseamna ca imi pun cenusa in cap. Nu vad niciun motiv pentru a imi pune cenusa, cum zici tu. Sa accept faptul ca Stefan cel Mare nu a fost un "sfant", ca Brancoveanu a fost ucis pentru alte motive decat cele legate de convertirea la islam ori ca Antonescu a fost un criminal de razboi care a ucis evrei cu ajutorul armatei nu inseamna decat ca vreau sa stiu istoria adevarata a neamului meu, nu ca "imi pun cenusa in cap". Pana la urma, sa aflam intai care este istoria adevarata si decidem dupa aceea daca este cazul de cenusa sau nu. Altfel, de unde sa stim?
3.Nu am cerut compatimirea nimanui.

Nu ma intereseaza.
Ne-am uitat in jur si am vazut ce fac ceilalti cu evreii, si am facut si noi la fel. E bine sa ii copiem mereu pe altii?

Cunoasterea istoriei reale = exacerbarea violentei, a urii?

Na fain, am gasit 2 prieteni.

Abis si Marduk, va pup. Ce fain va certati... e delicios.

Nu fac misto, e corect.

Sunt.

Tu stii ce vrei sa spui...

Iti reamintesc: discutia a plecat de la un articol pe care l-am indicat, unde, pe baza marturiilor localnicilor, s-au identificat gropi comune in care au fost ingropati evrei ucisi de autoritatile romane.

Initial ai agreat demersul:
Armata romana, jandarmeria si mai ales politia romana au comis atrocitati impotriva evreilor romani, trebuie sa ne asumam aceasta povara chiar daca unii vor avea de castigat din chestia asta. Eu personal le cer iertare tuturor evreilor sau urmasilor lor care au avut de suferit de pe urma romanilor care au abuzat de pozitia lor in acele vremuri.

Dupa care ai dat-o cotita:
- intai, ca de fapt ar fi bine ca lucrurile astea sa nu fie cunoscute de catre publicul larg, ci doar de catre specialisti:
istoria trebuie studiata extra scolar, ceea ce se face la scoala este pentru toti cetatenii acestei tari, pentru mandrie, pentru patriotism, etc. Ca exemplu, crezi ca toti elevii trebuie sa stie ca la Calugareni Mihai Viteazul nu a repurtat nicio victorie? daca ar sti la ce le-ar folosii?

- apoi, ca desi adevarate, aceste lucruri trebuie sa fie negate:
De ce nu putem sa facem exact cum fac ceilalti? Crezi ca in cartile de istorie din Israel se scrie despre rolul jucat de Golda Meir in miscarea extremista sionista care a pus la cale si atentate?

- dupa aceea, ai pledat pentru "inflorirea" istoriei nationale, mai exact pentru o istorie nereala:
N-as putea sa-i spun "contrafacuta" ci doar inflorita asa cum este si la altii.

- pretinzi ca romanii trebuie sa ierte crimele facute de romani impotriva evreilor (??!!)
dar sa iertam si sa nu facem atata caz poate ca ar fi mai intelept, mai de bun simt

- fata de pozitia ta initiala, ai ajuns sa exonerezi armata de orice responsabilitate; uiti ce ai scris doar cateva randuri mai sus:
au fost crime comise de legionari si jandarmi, pe care armata romana le-a sanctionat la vremea respectiva. A veni acum cu astfel de afirmatii cum ca armata, guvernul, statul roman din acea vreme au avut un plan concret de exterminare asemanator cu cel al germanilor este o rea vointa.

- pretinzi ca pozitia mea, pe care initial ai aprobat-o (vezi mai sus), reprezinta o denigrare si o jignire la adresa neamului:
dar nu voi accepta atitudinea ta denigratoare, jignitoare la adresa celor care si-au dat viata

- mai mult chiar, pui cireasa pe tort (sau bomboana pe coliva, cum preferi) declarand raspicat ca preferi o propaganda mincinoasa, in locul unui adevar incomod:
avem nevoie de propaganda, chiar daca ea nu este conforma cu realitatea

In conditiile astea un dialog rational cu tine este imposibil.

Acest topic a fost editat de abis: 11 Nov 2010, 05:11 PM

"Ei afirma ca au fost mai multe coloane de evrei care proveneau din Iasi si care erau escortate de soldati si jandarmi."
Jandarmii aveau uniformele asemanatoare cu ale soldatilor, un copil de 16 ani poate usor sa faca o confuzie, mai ales in acele imprejurari. Nu ca jandarmi ar fi fost de alta nationalitate sau ca vreau sa le iau apararea, dar proba nu este relevanta, informatia este transmisa oral.

"In groapa comuna descoperita in Popricani, dar si in apropiere, arheologii au gasit si numeroase tuburi de gloante de calibrul 7,92 Copsa Mica Cugir sau Pirotehnia Armatei, gloante produse in anii 1939-1940. Pentru ca acestea erau folosite indeobste de armata romana, Adrian Cioflanca sustine ca reprezinta inca o dovada ca armata romana...."
Nu reprezinta nicio dovada, acelasi tip de gloante foloseau si jandarmii, era razboi ce naiba, cine-si poate inchipui ca gloantele erau de un fel la armata si de alt fel la jandarmi. E o incercare de a implica armata in aceste asasinate dar armata nu avea ce sa caute acolo, sa ia parte la astfel de actiuni.

"Aici vorbim despre evenimente care nu sint acoperite documentar, ceea ce este foarte important pentru istorici, pentru ca lucrurile pe care le aflam acum de la martori si de la echipa de arheologi schimba sensibil istoria pogromului de la Iasi si a masacrelor din zona actualului judet Iasi in vara anului 1941"
Posibil, sa asteptam sa vedem ce se mai descopera, nu sa sarim si sa acuzam armata romana de masacre si poporul roman de holocaust. Romania a recunoscut ca pe teritoriul ei au fost comise progromuri si crime impotriva evreilor si tiganilor, dar este o diferenta intre HOLOCAUST si ce s-a intamplat in Romania. Nu stiu ce interese au cei care tin din adins sa demonstreze ca in Romania a fost holocaust, poate ca maine, poimaine vine cineva si ne acuza ca am folosit si camere de gazare si crematorii, sa se demonstreze si pe urma mai vorbim, dar sa apari asa in public si sa spui ca armata romana a fost implicata in astfel de actiuni mi se pare cel putin ciudat chiar si in numele aflarii adevarului.

Acest topic a fost editat de Marduk: 11 Nov 2010, 05:42 PM

Tu spuneai mai sus:

Armata romana, jandarmeria si mai ales politia romana au comis atrocitati impotriva evreilor romani, trebuie sa ne asumam aceasta povara

Acum zici ca armata n-a facut nimic... Vorbesti haotic, iti schimi de la un mesaj la altul pozitia, ti-am zis, nu esti in stare sa discuti rational.

Sa admitem, daca vrei, ca masacrele le-ar fi facut jandarmii si nu armata. Ar fi asta mai putin grav? Nu am vorbi, in cazul asta, de Jandarmeria Romana? De un organ al statului roman, insarcinat sa apere legea si cetatenii, si care in loc sa-si faca datoria, a masacrat proprii cetateni?

PS: Masacrul de la Odessa: acolo tot jandarmii sunt vinovati?

In zilele de 22 - 24 octombrie 1941 au fost uciși de câtre militari români între 25.000 - 34.000 de evrei din orașul Odesa împușcați, spânzurați, explodați, sau arși de vii.

Acest topic a fost editat de abis: 11 Nov 2010, 06:16 PM

abis, asta e stalking ce faci tu
Si te rog sa nu te pierzi prin niste logici, ca ai pierdut. Moral.

Acest topic a fost editat de Cla: 11 Nov 2010, 07:03 PM

Cum dracu vine asta, să execuți un om prin "explodare"?!?

În plus, articolul ăla din wikipedia e plin de tîmpenii și contradicții, ceea ce nu e de mirare văzînd profilul autodeclarat al autorului (cică medic microbiolog, sau așa ceva). Și el scrie despre istorie ... halal!

Nu te-ai "jucat" vreodata cu carbid ?

Cum incadrezi uciderea sistematica a zeci de mii de evrei, care au "gresit" doar pentru ca erau evrei?

Divizia 10 infanterie, care a intrat în Odessa pe 16 octombrie 1941, a primit ordinul de a-i aduna “toţi bărbaţii evrei între 15-50 ani şi pe evreii care au fugit din Basarabia la Odessa” S-au comis câteva omoruri lângă port, fiind vorba de victime care nu reuşiseră să se îmbarce în ultimele vapoare ce părăsiseră Odessa. Pe 17 octombrie, autorităţile militare române au ordonat efectuarea unui recensământ, fiind fixate mai multe centre de înregistrare şi verificare în oraş. La 18 octombrie, soldaţii români au început să ia ostatici, în special evrei. Unii dintre aceştia au fot târâţi afară din case, în timp ce alţii au fost reţinuţi la punctele de control. Închisoarea municipală s-a transformat într-un mare lagăr pentru evrei. Din 18 octombrie 1941 până la mijlocul lui martie 1942, militarii români din Odessa, ajutaţi de jandarmi şi poliţie, au ucis cel puţin 25.000 de evrei şi au deportat peste 35.000. În seara de 22 octombrie, sectorul central şi partea dreaptă a locaţiei Comandamentului trupelor române în Odessa a explodat, omorând şaisprezece ofiţeri români.

Comandamentul Diviziei 10 fusese anterior cartierul general al NKVD (poliţia secretă sovietică). Existaseră avertismente, încă din luna septembrie, conform cărora „unităţile comuniste în retragere au minat anumite clădiri şi locuri, au instalat mecanisme de sabotaj în anumite obiecte”
De îndată ce a aflat de dezastru, Antonescu i-a ordonat generalului Iosif Iacobici, şeful Marelui Stat Major şi comandant al Armatei a 4-a “„să ia măsuri drastice de pedepsire”.

În acea noapte, Iacobici a telegrafiat la Cabinetul militar al lui Antonescu că începuse acţiunea ordonată: „Ca represalii şi pentru a da un exemplu populaţiei s-au luat măsuri a spânzura în pieţele publice un număr de evrei şi comunişti suspecţi”

În acea noapte, Iacobici l-a trimis la Odessa pe generalul Nicolae Macici, comandant al corpului doi de armată din cadrul Armatei a 4-a. Locţiitorul generalului Tătăranu, colonelul Stănculescu, i-a trimis lui Trestioreanu Ordinul Secret nr.302826 al lui Antonescu, cerând „suprimarea celor aproximativ 18.000 evrei în pieţe” din ghetouri şi în fiecare sector de regiment – suprimarea a cel puţin cate 100 de evrei prin spânzurătoare.

La amiază, Stănculescu i-a telegrafiat din nou lui Tătăranu, raportându-i despre măsurile punitive: Represiunea s-a executat în interiorul oraşului prin împuşcare şi spânzurare şi afişarea unor placarde pentru prevenirea tuturor celor ce se vor deda la acte teroriste... iar executarea evreilor din ghetouri este în curs pentru efectivul raportat....

Evreii au fost încolonaţi şi conduşi în acele locuri de către armată, jandarmerie şi poliţie (care venise din România). Cele mai multe execuţii au fost comise în vecinătatea Dalnic-ului sau în drumul spre Dalnic; zeci de mii de evrei fuseseră aduşi acolo în acest scop. Cu toate că germanii se oferiseră să trimită la faţa locului un batalion SS ca să ajute la „dezactivarea minelor” şi curăţarea Odessei „de evrei şi bolşevici”, autorităţile române au decis să acţioneze singure.

Cei executaţi, ostatici si localnici, nu beneficiaseră de nici o judecată şi au fost spânzuraţi de balcoanele de pe străzile principale. După explozie, lungi şiruri de evrei au fost spanzurati pe stâlpii de electricitate ale troleibuzelor.

Circa 10.000 evrei deja arestaţi au fost băgaţi în puşcărie şi nu executaţi imediat. Generalul Iacobici s-a grăbit să trimită Cabinetului Militar un raport asupra situaţiei, care detalia acţiunile represive efectuate: „acţiunea de represiune s-a executat în interiorul oraşului, prin împuşcare şi spânzurare, şi afişarea de placarde pentru avertizarea celor ce vor mai îndrăzni şi încerca astfel de terorism”.
Până a doua zi dimineaţa, sute de cadavre de evrei atârnau în pieţele oraşului şi la intersecţii.

Carnagiul nu s-a oprit aici. Cel puţin 25.000 evrei au fost mânaţi de jandarmi pe câmp. Unul dintre supravieţuitorii acestui episod, pe atunci o fetiţă de şaisprezece ani, a povestit că acel convoi din care ea făcea parte era atât de întins, încât nu-i putea zări „începutul şi capătul.”

Timp de două săptămâni, deportaţii au fost obligaţi să mărşăluiască spre lagărul de la Bogdanovca. Odată ajunşi acolo, aproape toţi au fost lichidaţi. Circa 22.000 de evrei de toate vârstele au fost înghesuiţi în nouă magazii (barăci), operaţie care a continuat şi după căderea nopţii, pe 23 octombrie. Masacrul a avut loc după cum urmează:

Una după alta magaziile au fost ciuruite cu foc de mitralieră şi puşcă, udate cu gazolină şi incendiate, cu excepţia ultimei care a fost aruncată în aer. Haosul şi imaginile oribile care au urmat nu pot fi descrise: oameni răniţi arzând de vii, femei cu părul în flăcări ieşind afară prin acoperiş sau prin găurile din barăcile aprinse, în încercarea nebunească de a se salva. Dar magaziile [erau] înconjurate pe toate laturile de soldaţi, cu armele aţintite. Primiseră ordinul să nu lase să scape nici un civil. Oroarea era atât de mare încât a şocat profund pe toată lumea, soldaţi şi ofiţeri.

Camioane transportând gazolină şi kerosen erau parcate în afara magaziilor. Aceste clădiri au fost rapid incendiate, una după alta, deoarece soldaţii trebuiau protejaţi. După aceea, trupele s-au retras la circa 50 de metri şi au înconjurat perimetrul spre a preveni evadările. Un ofiţer român a descris ceea ce văzuse:

"Când focul a izbucnit, unii dintre cei aflaţi în magazie, uşor răniţi sau încă nevătămaţi, au încercat să scape sărind pe fereastră sau ieşind prin acoperiş. Soldaţii primiseră ordinul să împuşte imediat pe oricine s-ar încumeta să facă asta. În încercarea de a scăpa de agonia focului, unii s-au arătat la geamuri şi le-au cerut, prin semne, soldaţilor să-i împuşte, arătând către capete şi inimi. Dar când au văzut armele îndreptate către ei, au dispărut de la geamuri pentru un moment, reapărând însă după câteva secunde şi făcându-le iar semne soldaţilor.
Apoi s-au întors cu spatele la fereastră spre a nu vedea soldaţii trăgând în ei. Operaţia a continuat de-a lungul nopţii, iar chipurile vizibile în lumina flăcărilor erau şi mai înspăimântătoare. În acest timp, cei care apăreau la geamuri erau goi, deoarece îşi smulseseră hainele arzânde. Câteva femei şi-au aruncat copiii pe fereastră."

Una dintre magazii a fost aleasă spre a îndeplini dorinţa expresă a lui Antonescu de a arunca în aer o clădire înţesată cu evrei. Explozia s-a produs pe 25 octombrie 1941, la ora 5.45 p.m., exact momentul când clădirea Cartierul General al armatei române din Odessa explodase cu câteva zile în urmă. Forţa deflagraţiei a împrăştiat bucăţi din corpuri în tot perimetrul din jurul magaziei. Deleanu, Niculescu-Coca, căpitanul Radu Ionescu şi Bălăceanu i-au împuşcat cu toţii pe evreii care încercau să scape şi chiar au aruncat grenade de mână sovietice în magazii. Unii soldaţi îngroziţi şi chiar şi ofiţeri au făcut tot ce puteau spre a nu împuşca flăcările umane. „Cei mai mulţi dintre ofiţerii ce erau la faţa locului erau impresionaţi la lacrimi de ceea ce erau nevoiţi să facă şi unii dintre ei abandonau poziţia, eschivându-se sau chiar ascunzându-se printre alţi soldaţi [aflaţi acolo] fără misiune."

Către sfârşitul lui noiembrie, românii au dus prizonierii de război la Dalnic pentru a săpa gropi în apropierea magaziilor, pentru a scoate cu cârlige cadavrele şi să le îngroape”.

După eliberarea Odessei de catre rusi, în cele nouă gropi erau acolo „peste 22.000 de cadavre, printre care şi cadavre de copii care au murit sufocaţi. Parte din cadavre aveau semne de gloanţe, membre sfârtecate şi cranii sfărâmate”.

La 13 februarie 1942, colonelul Matei Velcescu raporta că 31.114 evrei au fost evacuaţi cu trenul la Berezovca. Aceşti evrei au fost împuşcaţi de unităţi de exterminare germane în cooperare cu jandarmii români, iar corpurile lor au fost arse. Per total, 35.000 evrei din 40.000 au fost deportaţi, după cum afirmă dr. Tătăranu în aprilie 1942. Conform lui Vidraşcu, 20-20% dintre deportaţi au murit prin îngheţ înainte şi în timpul deportărilor. Cifra ar fi putut fi mult mai mică dacă jandarmii lacomi şi alţi oficiali nu le-ar fi luat evreilor tot ceea ce aveau, hainele şi mai ales paltoanele (în special cele făcute din piele sau ţesătură fină). Jandarmii şi soldaţii care au adus evreii la Sortirovka se refereau la trenurile deportării ca la un „tren -dric”. Un ofiţer român care a călătorit cu acest tren pe 18 ianuarie (într-un vagon special pentru militari) şi-a însemnat aceste amintiri:

„Era o iarnă cumplită, cum numai în Rusia se poate întâlni. Zăpada călătoare se înălţa în văzduh, lăsând pământul gol-goluţ şi negru, pentru ca în clipa următoare să astupe tot ce era pe jos. Dune de zăpadă se mutau din loc în loc iar promovarea îngroşa în flori de gheaţă firele de telefon, ramuri şi bărbile trecătorilor. Vânt nebun, nouri bosumflaţi şi grăbiţi scuturau cerul Odessei... Era în amurg... 1.200 de femei, copii, bătrâni din Odessa sunt ridicaţi între baionete, de nemţi, şi aduşi în coloană la gară... Bătrâni cu bărbile albe de promoroacă femei bătrâne şi tinere cu şi fără copii în braţe, copii de toate vârstele, pe jos, pe sănii, în braţe, înfăşuraţi în plăpumi, în paltoane... Pe trei sănii trase de femei erau aduşi cinci moşnegi, care au uitat să moară acasă... Pentru evrei erau destinate 10 vagoane de marfă. Deci 120 de oameni de vagon. Iar pe vagoane [era] scris: „8 cai sau 40 oameni”. Au încăput totuşi câte 120. Iar când uşile „laterale” au fost trase, prin ferestrele cu zăbrele ieşeau nori de abur ca la etuve. În timpul îmbarcării un bătrân şi trei femei au încetat din viaţă. Cadavrele au fost totuşi urcate în tren... şi în noaptea sură o boccea se desprinsese de pe platforma unui vagon... Legătura se prăbuşi [brusc] în sunet de piatră lovită, pe caldarâmul peronului, iar din ea săriră câteva cioburi. Erau bucăţi de copil îngheţat [care căzuse] din braţele mamei. Iar mama înnebunită urla pe platformă şi-şi sfâşia cu unghiile obrajii... Trenul s-a pus apoi în mişcare. Spre moarte. Era trenul dric”

Ai dreptate, abis, faza din Odessa a fost holocaustul românesc

HOLOCÁUST, holocausturi, s.n. 1. (În antichitate) Jertfă adusă zeilor, în care animalul sacrificat era ars în întregime. ♦ Fig. Ofrandă, sacrificiu. 2. Ucidere (prin ardere) a unui foarte mare număr de oameni. [Pr.: -ca-ust. – Var.: olocáust s.n.] – Din fr. holocauste. holokaustos = totalitate arsă < holo- + kaustos = ars < kaiein = a arde.
Discutand la concret nu sentimental, romanii nu au folosit cuptoarele pentru arderea evreilor ucisi, eu cred ca denumirea corecta ce ar trebui folosita pentru a defini actiunile jandarmilor, legionarilor si probabil ale armatei romane, daca se va dovedi ca a participat la astfel de actiuni in interiorul granitelor tarii si nu pe teatrul de operatiuni militare, ar fi GENOCID si nu HOLOCAUST.

@abis trebuia sa amintesti si de ce a actionat asa armata romana la Odessa, cati ofiteri au murit in atentatul de la Cartierul General? prin comparatie cu celelalte actiuni de acest gen care s-au petrecut in WW2 atat la nemti cat si la rusi.