Actiune este si faptul de a te ruga sau impartasi... Ceea ce vine dupa este rezultatutul, binecuvintarea actiunii, daca actiunile sunt bine primite, exista conlucrare. Intunericul se scoate prin iluminare, Adevar, iar aceasta poate veni pt. ca ai facut ceva, cel putin il cauti. Nu cade para malaiata in gura lui natafleata. Esti liber sa crezi ce vrei... Oricum, neincrederea e principalul mijloc de subminare a relatiilor si a transferului de cunostinte... O parte importanta a cresterii se datoreaza unei mai bune cunoasteri a lui Iius, a ceea ce vrea de la noi studiind ce au spus sfintii, mai ales contemporani. Da, cred ca imi pot extinde iubirea prin vointa... Pot avea cu totul alta atitudine fata de semeni cind fac efortul de a fi mai deschis si mai intelegator... Poate nu m-am exprimat foarte bine. Suferinta Sa pt. mine mi-a atras atentia dar nu ma simt obligat, pt. ca nu eu am cerut-o. E ca si cum ai primi un dar pentru care cel ce ti-l da nu vrea nimic in schimb pentru sine. Vrea doar ca eu sa ma folosesc spre infratirea cu El cadoul primit... Eu sunt total liber insa sa refuz sau sa accept cadoul... Indatoratul, inteles in mod obisnuit, seamana a relatie contractuala, nu de iubire. Ori relatia cu Iisus e strict una de iubire. Un frate mai mare, mai intelept, dispus in orice moment al vietii sa te ajute, sa iti ofere ceva si dupa moarte nu e un robot... Sa fie mai tare ca ea si sa poata trece ucenicii Sai peste ea...Cum nu vrea nimic? Nu vrea nimic pentru sine, ca nu avem ce-i da, eventual pacatele noastre sa le stearga... Dar vrea sa ne mintuiasca, daca si noi vrem.... Misterul mintuirii prin ascultare de maestru, etc.. trebuie traite. Nu poti vorbi dinafara despre ele. Nu cred ca ai experimentat acestea, probabil ai ales alta cale... Altfel ai intelege altfel relatia cu totul speciala ce se creeaza, nu doar teoretic...

Acest topic a fost editat de IoanV: 18 Aug 2008, 07:08 PM

@IoanV

Mi'am dat seama de ce apare acest element al "vointei" in afectivitate. Pentru ca deschiderea inseamna deschidere pentru iubire dar si pentru ura. Insa cand urasti cei din jur nu te mai vor, te resping. Nu mai esti bun pentru ei. Asa ca ce face omul? Alege "iubirea" si isi reprima (respinge) ura. Si asa incepi sa traiesti in minciuna. Daca nu iti accepti ura din tine nu mai poti nici sa iubesti cu adevarat. Si atunci incepi sa "vrei", sa tanjesti dupa ea....


Orice dar pe care il accepti inseamna automat ca si dai ceva in schimb. Nu exista "trafic" doar intr'un singur sens decat in mintea celor care vor sa potriveasca realitatea dupa dorintele lor.

Poate iti arata calea, dar nu paseste in locul tau. Tu nu intelegi ca anumite lucruri se traiesc pur si simplu solitar de fiecare fiinta umana?

Daca nu ai ce sa'i dai atunci inseamna ca relatia ta cu Iisus e schioapa. E si normal ca te simti impovarat...
Eu zic ca vrea sa TE mantuiesti, nu sa iti faca el treaba in locul tau. Viziunea asta cu Iisus care ne mantuieste, care face si drege in locul nostru, este una de om lenes. De om care fuge de responsabilitati.

Nici un maestru nu are puterea sa te mantuiasca. Maestrii (exteriori) doar iti arata calea (pe care au pasit ei in general) si te incurajeaza.
Acum ce sa inteleg, ca tu te'ai mantuit deja?

Astea sunt teorii... Adica omul nu poate iubi mai mult decit uraste? Sunt ele obligatoriu in echilibru si egalitate? Hai sa fim seriosi! Nu e vorba decit de alegeri, a alege sa fii bun, cind poti sa fii si neutru sau chiar rau... Nu e vorba de trafic! Dar tu nu ai dat niciodata un dar fara sa astepti ceva in schimb? Eu am si dat, am si primit astfel de daruri... Aplici niste reguli ciudate interactiunilor intre oameni, incepind cu echilibrul iubire-ura si cu absenta interactiunii dezinteresate .... Nu paseste in locul meu, ce trebuie sa invat sau sa traiesc, invat, fac. Dar esenta crestinismului e descoperirea comuniunii, a impreunei lucrari... Asta e esenta si la Bhakti yoga.... Daca ii "dau" dragostea mea inseamna ca ii dau ceva anume? Ce altceva ii pot da inafara de iubire si incredere? Tu ce crezi ca ar trebui sa ii dau, pentru El?
Aceasta e parerea ta despre crestinism? Ca e pentru lenesi si ca Iisus ne place, ne vrea astfel? Se pare ca nu ai inteles esentialul... Dar avind in vedere parerile tale despre iubire, nici nu ma mir....
Cine fuge de responsabilitati, cel care spune ca ura e in echilibru cu iubirea sau cel care spune ca durerea semenului trebuie sa fie si durerea mea? Ca ma pot ruga atunci pentru el si chiar ii usurez durerea astfel... Datasarea rece pe care o propui e altceva, strain de crestinism... Inseamna ca Iisus e altfel de maestru, unul care patrunde in interior. Dealtfel ni se si promite ca Dumnezeu va pune Duhul Sfint in inimile noastre, iar cei ce cred il primesc. Preotia instituita de Iisus primeste darul de a lega si dezlega pacatele... Asta nu are legatura cu mintuirea, este ceva exterior?

Acest topic a fost editat de IoanV: 19 Aug 2008, 12:09 PM

@IoanV

Daca te uiti in natura, o sa vezi ca nu sunt teorii. Omul poate iubi mai mult decat uraste. As zice ca asta e starea naturala a lucrurilor. Asa sunt copiii. Echilibrul este un fel de a spune ca atat iubirea cat si ura fac parte din acelasi intreg. Asa cum florile si spinii fac parte din "trupul" florii.

Ba da. Acela este darul adevarat. Asta nu invalideaza "legea echilibrului".

Eh...dificil de zis.

Asta este viziunea care reiesea din ce spuneai tu.

La modul general vorbind, fuge de responsabilitate cel care fuge de adevar. Ura este transformata prin acceptarea ei, nu prin respingerea ei. Asta spun eu. Si nu numai eu.
Si nu trebuie frate. Daca esti constient si deschis simti pur si simplu durerea din jurul tau. Daca esti preocupat cu ce ar trebui sa simti nu mai simti nimic.

Detasarea rece este necesara, cand focul emotiilor este prea puternic. Necesitatea echilibrului...

Maestrul exterior trezeste Maestrul interior. Asta se intampla. Nu e vorba ca Iisus e "alt fel de maestru"....
Pacatele care se sterg fara constienta? E ca si cum ai da ceva ce nici nu stii ca ai. Ciudat rau...

PS. In perioada asta raspund mai rar...

Simtirea asta se poate extinde, sau este un dat al fiecaruia? Daca se poate extinde atunci vointa trebuie sa intervina sau nu? Nu trebuie sa fii preocupat de ce simti ci de ce faci dar analizezi si iti schimbi atitudinea daca nu e cea buna, ca sa nu faci greseli .... Nu inteleg exact unde bati. De ex. prin spovedanie ti se iarta pacatele marturisite, nu alea inconstiente...

Scuze pentru interventia mea dar daca este real ceea ce spui, este foarte grav, este ca si cum am fi toti condamnati inainte de a pacatui. Poate ma insel sau nu am inteles ce vrei sa zici.

@IoanV

Da, se poate extinde. Fiecare dupa cat poate si ii este dat....

Eu zic nu. E mai mult abandon decat act de vointa.

Tu spuneai ca "durerea semenului trebuie sa fie si durerea mea."
A observa nu e totuna cu a analiza. Observarea nu imparte in doua sau mai multe parti realitatea. Sa observi inseamna sa fii prezent si atat.

Pai cand ai spus ca "preotia instituita de Iisus primeste darul de a lega si dezlega pacatele... " se intelege ca vine cineva si iti sterge pacatele, tu trebuie doar sa ai incredere. Nu cred in aceasta varianta. Omul ca sa evolueze trebuie, na, sa aibe constiinta, sa treaca prin experiente. Care-i faza cu preotul care dezleaga pacate? Asta seamna cu viziunea lenesului de care vorbeam mai inainte.

Iisus cand facea vindecari spunea "credinta TA te'a mantuit".

Mie mi se pare ca trebuie multa vointa inclusiv ca sa fii treaz si atent la ceea ce faci.Un actor activ nu se pierde in observare... El si observa si actioneaza in functie de ceea ce observa. Ioan, 20:
22 Şi zicând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: Luaţi Duh Sfânt;
23 Cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute.
De aici e plecarea. Omul colaboreaza activ cu cei care au acest dar si caindu-se pentru pacate poate primi eliberarea de ele. Este vorba de o cercetare de sine a omului, de cainta, apoi vine ajutorul. Nu mai trebuie sa plateasca pt. ele (cum ar plati de ex. pt. arderea karmei) dar trebuie sa fie activ in credinta. Normal ca ii trebuie constiinta, sa treaca prin experiente, sa vada care e partea de invatatura din ele, si, de ex. cum pacatele lui le pot afecta. Trebuie sa se roage el insusi pentru sine si pentru altii, etc., iar astea nu inseamna lene si pasivitate ci activitate sustinuta. Da, credinta omului ca El ii poate ierta pacatele... Nici credinciosul care nu crede cind merge la preot nu cred ca scapa de ele, daca se indoieste...

Nu inteleg cum ai ajuns la aceasta concluzie. La botez se sterg cele din trecut, tot ce faci dupa trebuie sa marturisesti ca sa se ierte si sa sporesti, altfel te poti mintui, daca pastrezi credinta, dar "asa ca prin foc". Exista o dinamica a despatimirii (desavirsirii, sfintirii) la care omul este chemat sa participe, nu sa astepte sa vina de-a gata. Fara implicarea constienta nu inainteaza...

Acest topic a fost editat de IoanV: 26 Aug 2008, 05:03 PM

Hai sa ne intelegem, "De ex. prin spovedanie ti se iarta pacatele marturisite, nu alea inconstiente...", daca vorbim de botezul infaptuit dupa nastere, inseamna ca te referi la pacatele traite inconstient inainte de nastere, intr-o alta viata, o alta dimensiune ? Daca te referi la un botez infaptuit la o varsta mai inaintata atunci inteleg, altfel ar trebui sa definim credinta ta, dogma bisericii din care faci parte. Poate eu nu inteleg ce vrei sa spui, la ce trecut te referi, logica ma duce cu gandul la reancarnare, la vietile traite anterior, la botez toate pacatele anterioare fiindu-ti iertate. Or poate te referi la pacatul originar si atunci avem o alta tema de discutat.

Pentru prunci ma refer la pacatul originar, pentru cei ce se boteaza mai tirziu, la acest pacat dar si la restul pacatelor din viata de pina atunci.

Ok, deci nu avem pacate inconstiente.

Nu scrie asa ceva in Scriptura, este idolatrie aceasta afirmatie. Scrie ca Hristos a platit TOATE pacatele.

Coloseni 2

13Pe voi, cari eraţi morţi în greşelile voastre şi în firea voastră pămîntească netăiată împrejur, Dumnezeu v'a adus la viaţă împreună cu El, după ce ne -a iertat toate greşalele.

Papy ce intelegi tu prin idolatrie? Am observat ca la orice nu este conform cu credinta ta folosesti cuvantul idolatrie, ce intelegi tu prin asta? Ca din cate stiu eu idolatrie inseamna a te inchina la idoli. Cum poate fi afirmatia lui Ioan V idolatrie? Poate fi o intelegere gresita cel mult dar nu idolatrie, daca cineva intelege in mod gresit ceva nu inseamna ca se inchina la idoli.

Idolatrie inseamna sa asculti de altcineva inafara de Dumnezeu, cum a facut si Adam cand s-a luat dupa Eva.
Daca autoritatea nu este Dumnezeu, este idolatrie.
De aceea se intreaba " ce scrie", nu "ce parere ai tu".
Insa, nu va intereseaza pe voi asta, ca este din Scriptura, nu?

Ioan citeaza dintr-o doctrina omeneasca ce este contrara Scripturii, deci este idolatrie. Chiar daca ar fi parerea lui, tot idolatrie ar fi.

Daca am formulat cu cuvintele mele nu inseamna ca nu exista acoperire in Scriptura. Si nu numai in cuvintele apostolilor ci in cele ale lui Iisus:
Ioan,5:14 După aceasta Iisus l-a aflat în templu şi i-a zis: Iată că te-ai făcut sănătos. De acum să nu mai păcătuieşti, ca să nu-ţi fie ceva mai rău.
Daca ar fi si cele viitoare iertate, cum ar putea sa ii fie ceva mai rau? Dimpotriva, spune ca poate sa ii fie chiar mai rau desi il ridicase din pat, ori asta inseamna clar ca efectul pacatelor viitoare se poate manifesta dupa iertarea celor trecute.

Papy, nu te grabi sa judeci pe altii. Mai de folos este sa intrebi si sa vezi daca nu cunva tu esti in inselare. Ca diavolii teologi sunt cei mai greu de depistat, ne fac sa ne simtim ca in adevar dar ne insufla pareri bune despre noi insine, ca sa ne tina in mindrie.
Cu ajutorul lui Dumnezeu si a sfintilor cred ca stiu destul de bine ce este in ea..

Eu cred ca da. De ex. mindria, vanitatea pot foarte bine sa treaca neobservate, desi actionam impinsi de acestea. Putem chiar sa ne indreptatim, ce bine am facut, dar mobilul actiunii sa fie gresit. Vezi de ex. critica adusa de Iisus fariseilor...

Acest topic a fost editat de IoanV: 27 Aug 2008, 05:19 AM

A trece neobservate nu este totuna cu a fi inconstiente. Oamenii isi pot controla sentimentele, trairile, despre actiunile facute sub imboldul acestor sentimente se poate discuta.

Da este unul din pasajele interesante din Biblie (Matei 23)

4. Toate faptele lor le fac pentru ca să fie văzuţi de oameni.
5. Astfel, îşi fac filacteriile late, îşi fac poalele veştmintelor cu ciucuri lungi;
6. Umblă după locurile dintîi la ospeţe, şi după scaunele dintîi în sinagogi;
7. Le place să le facă oamenii plecăciuni prin pieţe, şi să le zică: ,Rabi! Rabi!`
8. Voi să nu vă numiţi Rabi! Fiindcă Unul singur este Învăţătorul vostru: Hristos, şi voi toţi sînteţi fraţi.
9. Şi ,Tată` să nu numiţi pe nimeni pe pămînt; pentrucă Unul singur este Tatăl vostru: Acela care este în ceruri.
10. Să nu vă numiţi ,Dascăli`; căci Unul singur este Dascălul vostru: Hristosul.
11. Cel mai mare dintre voi să fie slujitorul vostru.
12. Oricine se va înălţa, va fi smerit; şi oricine se va smeri, va fi înălţat.
Parca as recunoaste niste personaje din zilele noastre.

Acest topic a fost editat de marduk: 27 Aug 2008, 07:38 AM

Da, si eu .

In primul rand, daca ai fi citit Scriptura cu atntie, fara ajutorul "sfintilor" , ai fi observat ca acel om nu a fost mantuit, ci doar vindecat de o boala oarecare. Nu scrie ca pacatele i-au fost iertate. Asa ca, la firmatia ta mincinoasa, in care sustii o erezie, cum ca "la botez se sterg cele din trecut", nu are niciun suport biblic, eci fci idolatrie.


Un diavol te va invata contrar Scripturi, cum fac cei care te invata sa te inchini altcuiva decat lui Dumnezeu. Un diavol nu va voi sa se corecteze cu Scriptura. Exact ce se intampla cu doctrinele gresite, tinute de oameni in spirit de turma.

Iar, oricine este indreptatit sa judece cu Scriptura. Nu te judec ce faci tu in viata particulara, insa in doctrina am voie.


Daca as fi vanitos, nu as aduce proba biblica si nu as avea ca singura autoritate Scriptura. Daca as fi vanitos, as afirma ca voi nu stiti nimic, pt ca biserica mea este de 2000 de ani si noi am inventat Biblia, ca biserica mea este stalpul si temelia adevarului

Nu stiu daca are sens sa ma contrazic cu tine, ai impresia ca stii dar cazi sub incidenta:
I Corinteni
8:2 Iar dacă i se pare cuiva că cunoaşte ceva, încă n-a cunoscut cum trebuie să cunoască.

Uiti ca insusi Iisus spune:
Mc 2:9 Ce este mai uşor a zice slăbănogului: Iertate îţi sunt păcatele, sau a zice: Scoală-te, ia-ţi patul tău şi umblă?
Deci nu umbla un invalid daca nu i se iarta pacatele si este vindecat.

De faptul ca dupa botez ne putem strica mai rau o spune apostolul:
I Petru 2:
20 Căci dacă, după ce au scăpat de întinăciunile lumii, prin cunoaşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, iarăşi se încurcă în acestea, ei sunt învinşi; li s-au făcut cele de pe urmă mai rele decât cele dintâi.
21 Căci mai bine era pentru ei să nu fi cunoscut calea dreptăţii, decât, după ce au cunoscut-o, să se întoarcă de la porunca sfântă, dată lor.

Se pare ca multe neglijezi in mindria ta, dar mai cu seama impartasania, de care nu doar Iisus vorbeste clar ci si sf. Pavel:

I Corinteni
10:16 Paharul binecuvântării, pe care-l binecuvântăm, nu este, oare, împărtăşirea cu sângele lui Hristos? Pâinea pe care o frângem nu este, oare, împărtăşirea cu trupul lui Hristos?
Le intorci cum sa iese dupa tine, nu dupa cum scrie in Scriptura, apoi vii si judeci superficial pe altii.
Dupa vorba ta, fa bine si te corecteaza dupa Adevar, sa nu ramii la invatatura deformata.

Acest topic a fost editat de IoanV: 27 Aug 2008, 12:59 PM

Mie imi face impresia ca ceea ce spui tu de multe ori este idolatrie, oricum n-am sa ma repet dar folosesti cuvantul asta in mod gresit.

Pt cultura ta generala, toate cuvintele Scripturii sunt ale lui Hristos. (2 Pet 1:21). Biserica ta are o hermenutica inventata de ea insasi, fara suport biblic, de ceea faci aceste afirmatii.
Iar, tot aceesi Scriptura, tradusa gresit, of course, de acei vajnici crestini care se preocupa de altceva decat de ce trebuie, spune care este adevarata partasanie, aceea in Duh:

1 Ioan 1:3

3deci, ce am văzut şi am auzit, aceea vă vestim şi vouă, ca şi voi să aveţi părtăşie cu noi. Şi părtăşia noastră este cu Tatăl şi cu Fiul Său, Isus Hristos.

1 Corinteni 5

3Cît despre mine, măcar că n'am fost la voi cu trupul, dar fiind de faţă cu duhul, am şi judecat, ca şi cînd aş fi fost de faţă, pe celce a făcut o astfel de faptă.

4În Numele Domnului Isus, voi şi duhul meu, fiind adunaţi la olaltă, prin puterea Domnului nostru Isus,


Iar, cu privire la invatatura conform careia salvarea se pierde, nu mai are rost sa dau sute de versuri proba, ca tu nu crezi Scriptura, ci pe oamenii tai.
Oricum, e o nebunie sa afirmi ca salvarea se pierde, atunci cand Scriptura afirma ca Hristos a platit TOATE pacatele.

Coloseni 2

13Pe voi, cari eraţi morţi în greşelile voastre şi în firea voastră pămîntească netăiată împrejur, Dumnezeu v'a adus la viaţă împreună cu El, după ce ne -a iertat toate greşalele.

Aaa, faptul ca nu intelegi ungerea institutionala, preotii nesalvati care propovaduiesc Evanghelia, asta e altceva...... Mai gasesti afirmatie echivalenta in

Evrei 6:4-6


4Căci cei ce au fost luminaţi odată, şi au gustat darul ceresc, şi s'au făcut părtaşi Duhului Sfînt,

5şi au gustat Cuvîntul cel bun al lui Dumnezeu şi puterile veacului viitor-

6şi cari totuş au căzut, este cu neputinţă să fie înoiţi iarăş, şi aduşi la pocăinţă, fiindcă ei răstignesc din nou pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu, şi -L dau să fie batjocorit.

Scriptura afirma ca nici nu ai cum sa intelegi vreodata, decat daca intai intelegi salvarea (Evrei 5:12-6:1,2).

Daca au fost platite toate, cum se mai poate cadea?

Deci ce au spus Sf. Petru si Sf. Pavel e nebunie?

Acest topic a fost editat de IoanV: 27 Aug 2008, 07:40 PM

Exact! Dumnezeu nu minte si nu e nedrept, nu te pune la plata de 2 ori. Cel putin Dumnezeul descris de Biblie, nu cel descris de biserica.


Nu. Oricum, este blasfemie sa tot vb despre cele scrise in epistolele celor doi ca si cum ar fi opera lor. Dumnezeu este autorul Scripturii.

Acum, ungerea institutionala nu este neconditionata, cum este salvarea. Dumnezeu a tot avertizat Israelul. Pana cand a venit si le-a luat binecuvantarea propovaduirii si a dat-o bisericilor. Acum, acei preoti care propovaduiesc in sinagoga sunt cei care se califica acelor versuri din Evrei, precum si urmasii lor, preotii din bisericile carora Dumnezeu le ia sfesnicul.

Apocalipsa 2

5Adu-ţi dar aminte de unde ai căzut; pocăieşte-te, şi întoarce-te la faptele tale dintîi. Altfel, voi veni la tine, şi-ţi voi lua sfeşnicul din locul lui, dacă nu te pocăieşti.

Este vorba de o biserica, o adunare. Aceia din adunare se califica pierderii binecuvantarii Duhului.

Mai se observa un aspect al retragerii binecuvantarii, insa traducerea nu ajuta, trebuie mers la interliniara in textul grecesc.

2 Tesaloniceni 2

7Căci taina fărădelegii a şi început să lucreze; trebuie numai ca cel ce o opreşte acum,să fie luat din drumul ei.


Cuvantul nu este DRUMUL, ci cuvantul μεσου:
adjective - genitive singular neuter

mesos mes'-os: middle (as an adjective or (neuter) noun) -- among, before them, between,

http://scripturetext.com/2_thessalonians/2-7.htm


Mai este folosit aici

Matei 18:20
Căci acolo unde sînt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, sînt şi Eu în mijlocul lor.``

Ioan 20:19
În seara aceleiaş zile, cea dintîi a săptămînii, pe cînd uşile locului unde erau adunaţi ucenicii erau încuiate, de frica Iudeilor, a venit Isus, a stătut în mijlocul lor, şi le -a zis: ,,Pace vouă!``
Deci, Duhul este retras datorita faptului ca nu se respecta Scriptura, faptele cele dintai.

Salvarea nu se poate pierde, pt ca toate pacatele au fost platite.


Acest topic a fost editat de papy: 28 Aug 2008, 09:33 AM

Dar El lucreaza prin oameni si chiar daca sunt insuflate de Duhul Sfint, tot ei, colaboratorii Duhului sunt cei ce le-au trimis/scris. Nici salvarea nu e neconditionata, ai vazut afirmatiile citate. Prin caderea oamenilor cad institutiile. Daca ei nu ar cadea, nu ar cadea nici institutiile. Exact din acest motiv se retrage si de la oameni.
II Ioan:
8 Păziţi-vă pe voi înşivă, ca să nu pierdeţi ceea ce aţi lucrat, ci să primiţi plată deplină.
9 Oricine se abate şi nu rămâne în învăţătura lui Hristos nu are pe Dumnezeu; cel ce rămâne în învăţătura Lui, acela are şi pe Tatăl şi pe Fiul.
Deci oamenii il pierd, nu? Daca ei nu Il pierd cum cade institutia? Pe cine vindeca Iisus? Pe cei in credinta, chiar daca le da avansul mintuirii, nu ii descarca de responsabilitate si le cere colaborarea pina la sfirsit. Daca aleg pacatul si Il parasesc iesind din ascultare Isi retrage Duhul Sau, care nu sta cu pacatul. Cel descris de Biserica ortodoxa e cel din Biblie. Rastalmacirile individuale sau sectare sunt rataciri. Dumnezeu iarta "toate" cele dinainte, dar si cele dupa botez, in anumite conditii (nu se iarta cele impotriva Duhului Sfint), caci a cadea iar in necuratie e posibil, ai vazut ce se spune. De pacate mici putem scapa, dar de cele mari ai greu...
Ex. de iertare prin rugaciunea fratelui
I Ioan 5:
16 Dacă vede cineva pe fratele său păcătuind – păcat nu de moarte – să se roage, şi Dumnezeu va da viaţă acelui frate, anume celor ce nu păcătuiesc de moarte. Este şi păcat de moarte; nu zic să se roage pentru acela.
17 Orice nedreptate este păcat, dar este şi păcat care nu e de moarte.
sau prin pocainta
Apocalipsa 2
5. Drept aceea, adu-ţi aminte de unde ai căzut şi te pocăieşte şi fă faptele de mai înainte; iar de nu, vin la tine curând şi voi mişca sfeşnicul tău din locul lui, dacă nu te vei pocăi.
16.Pocăieşte-te deci, iar de nu, vin la tine curând şi voi face cu ei război, cu sabia gurii Mele.


Acest topic a fost editat de IoanV: 28 Aug 2008, 08:40 AM

Fiind invatat de o doctrina aiurea sa dai slava omului pacatos in detrimentul lui Dumnezeu, nu vrei sa citesti Scriptura si sa te corectezi.

Romani 8

7Fiindcă umblarea după lucrurile firii pămînteşti este vrăjmăşie împotriva lui Dumnezeu, căci, ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, şi nici nu poate să se supună.

Asta spune Dumnezeu: NU POATE sa se supuna legii sale, nu ca nu vrea, nu poate.

Normal ca te doare in pix de acest vers , ce mai conteaza INCA o invatatura gresita?

Acest topic a fost editat de papy: 28 Aug 2008, 09:43 AM

Nu ti-am vazut raspunsul la textele date... sa le sterg din Biblie?De unde stii tu unde ma doare pe mine? Deocamdata nu ma doare nicaieri, si nici nu vreau sa ma doara fara rost.
II Corinteni 12
21 Mă tem ca nu cumva, venind iarăşi, să mă umilească Dumnezeul meu la voi şi să plâng pe mulţi care au păcătuit înainte şi nu s-au pocăit de necurăţia şi de desfrânarea şi de necumpătarea pe care le-au făcut.
Intelege deci ce scrie in Biblie si iesi din fixismele in care esti blocat.

Daca alegi păcatul, păcătuieşti, iar Hristos a plătit şi pt acela.

Nu înţelegi......

Ba inteleg logica ta, nu e nevoie de pocainta, poti pacatui la nesfirsit ca ti s-au iertat toate....
Aaaa, am uitat, tu esti infailibil si fara pacat..., am inteles si asta, dar nu cred, pt. ca iubirea ta nu ma copleseste ci ma arunca ca pe o poama stricata...

Acest topic a fost editat de IoanV: 28 Aug 2008, 02:55 PM

Nu intelegi puterea lui Dumnezeu si nu ai trait salvarea.

Dupa salvare, tot Dumnezeu te face sa faci voia Lui, nu tu omul bun si deosebit.......

Ezechiel 36


27Voi pune Duhul Meu în voi, şi vă voi face să urmaţi poruncile Mele şi să păziţi şi să împliniţi legile Mele.

Asa ca, omul tau iarasi nu poate lua credit pt ce bun este el Deci, i te-nchini degeaba!!!!!!

Primul cuvant al lui Hristos cand Si-a inceput propovaduirea a fost: "POCAITI-VA, casi s-a apropiat Imparatia Cerurilor!". Cum intelegi tu cuvintele Mantuitorului?

Tesaloniceni, 5:
14 Vă rugăm însă, fraţilor, dojeniţi pe cei fără de rânduială, îmbărbătaţi pe cei slabi la suflet, sprijiniţi pe cei neputincioşi, fiţi îndelung-răbdători faţă de toţi.
15 Luaţi seama să nu răsplătească cineva cuiva răul cu rău, ci totdeauna să urmaţi cele bune unul faţă de altul şi faţă de toţi.
16 Bucuraţi-vă pururea.
17 Rugaţi-vă neîncetat.
18 Daţi mulţumire pentru toate, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi.
19 Duhul să nu-l stingeţi.
Atunci cum putem cadea, de ce ne sfatuieste Iisus toti apostolii ce sa facem? Vrea Dumnezeu sa cape de unii si ii pune sa faca lucruri rele ca sa se stinga Duhul? Iti dai seama pe cine pui vina pentru toate caderile si rautatile oamenilor?
Dumnezeu ne spune ce sa facem, dar noi alegem daca ascultam, il pazim sau nu...
Fapte 5:32
Şi suntem martori ai acestor cuvinte noi şi Duhul Sfânt, pe Care Dumnezeu L-a dat celor ce Îl ascultă.
Luca 11:
28Iar El a zis: Aşa este, dar fericiţi sunt cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc.
Deci daca nu pazim cuvintul pierdem Duhul.
Sa nu imi spui ca Iisus vorbeste degeaba in Evanghelii! Nu te cred!Normal ca omul nu poate face binele singur, de ceea "ia credit" pentru ascultare.
Luca 6
27 Iar vouă celor ce ascultaţi vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine celor ce vă urăsc pe voi;
28 Binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, rugaţi-vă pentru cei ce vă fac necazuri.
29 Celui ce te loveşte peste obraz, întoarce-i şi pe celălalt; pe cel ce-ţi ia haina, nu-l împiedica să-ţi ia şi cămaşa;
30 Oricui îţi cere, dă-i; şi de la cel care ia lucrurile tale, nu cere înapoi.
31 Şi precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi asemenea;
32 Şi dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată puteţi avea? Căci şi păcătoşii iubesc pe cei ce îi iubesc pe ei.
33 Şi dacă faceţi bine celor ce vă fac vouă bine, ce mulţumire puteţi avea? Că şi păcătoşii acelaşi lucru fac.
34 Şi dacă daţi împrumut celor de la care nădăjduiţi să luaţi înapoi, ce mulţumire puteţi avea? Că şi păcătoşii dau cu împrumut păcătoşilor, ca să primească înapoi întocmai.
35 Ci iubiţi pe vrăjmaşii voştri şi faceţi bine şi daţi cu împrumut, fără să nădăjduiţi nimic în schimb, şi răsplata voastră va fi multă şi veţi fi fiii Celui Preaînalt, că El este bun cu cei nemulţumitori şi răi.
36 Fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru este milostiv.
37 Nu judecaţi şi nu veţi fi judecaţi; nu osândiţi şi nu veţi fi osândiţi; iertaţi şi veţi fi iertaţi.
38 Daţi şi se va da. Turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată, clătinată şi cu vârf, căci cu ce măsură veţi măsura, cu aceeaşi vi se va măsura.


Acest topic a fost editat de IoanV: 28 Aug 2008, 08:53 PM

"Pocaiti-va", "credeti", "alegeti pe Dumnezeu", "fiti perfecti" sunt poruncile Legii. Nu sunt optionale. Normal, ca daca cineva poate sa tina Legea merge in rai. Insa, Dumnezeu ne spune ca NU PUTEM tine Legea, de aceea avem nevoie de Mantuitor.

Romani 8

7Fiindcă umblarea după lucrurile firii pămînteşti este vrăjmăşie împotriva lui Dumnezeu, căci, ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, şi nici nu poate să se supună.

Citeste si mai departe...
Romani, 8:
12 Drept aceea, fraţilor, nu suntem datori trupului, ca să vieţuim după trup.
13 Căci dacă vieţuiţi după trup, veţi muri, iar dacă ucideţi, cu Duhul, faptele trupului, veţi fi vii.
14 Căci câţi sunt mânaţi de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu.
15 Pentru că n-aţi primit iarăşi un duh al robiei, spre temere, ci aţi primit Duhul înfierii, prin care strigăm: Avva! Părinte!
16 Duhul însuşi mărturiseşte împreună cu duhul nostru că suntem fii ai lui Dumnezeu.
17 Şi dacă suntem fii, suntem şi moştenitori – moştenitori ai lui Dumnezeu şi împreună-moştenitori cu Hristos, dacă pătimim împreună cu El, ca împreună cu El să ne şi preamărim.
...
26 De asemenea şi Duhul vine în ajutor slăbiciunii noastre, căci noi nu ştim să ne rugăm cum trebuie, ci Însuşi Duhul Se roagă pentru noi cu suspine negrăite.
Cum ucidem cu Duhul? Ascultind de El! Este alta solutie?

Ceea ce ne spune Iisus in Evanghelii este tot o lege pe care nu o putem tine? Dupa ce te botezi, tu nu mai pacatuiesti, nu trebuie sa te pocaiesti? Poti sa stai in Duh fara sa cazi, sa pierzi legatura cu El pina la moarte?
Avem treaba, sa nu crezi ca trebuie sa stam degeaba:
II Corinteni, 7:
1 Având deci aceste făgăduinţe, iubiţilor, să ne curăţim pe noi de toată întinarea trupului şi a duhului, desăvârşind sfinţenia în frica lui Dumnezeu.
Efeseni 6:
12 Căci lupta noastră nu este împotriva trupului şi a sângelui, ci împotriva începătoriilor, împotriva stăpâniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii, care sunt în văzduh.
13 Pentru aceea, luaţi toate armele lui Dumnezeu, ca să puteţi împotrivă în ziua cea rea, şi, toate biruindu-le, să rămâneţi în picioare.
14 Staţi deci tari, având mijlocul vostru încins cu adevărul şi îmbrăcându-vă cu platoşa dreptăţii,
15 Şi încălţaţi picioarele voastre, gata fiind pentru Evanghelia păcii.
16 În toate luaţi pavăza credinţei, cu care veţi putea să stingeţi toate săgeţile cele arzătoare ale vicleanului.
17 Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu.
18 Faceţi în toată vremea, în Duhul, tot felul de rugăciuni şi de cereri, şi întru aceasta priveghind cu toată stăruinţa şi rugăciunea pentru toţi sfinţii.
I Petru 2
15 Căci aşa este voia lui Dumnezeu, ca voi, prin faptele voastre cele bune, să închideţi gura oamenilor fără minte şi fără cunoştinţă.


Acest topic a fost editat de IoanV: 29 Aug 2008, 07:38 AM

@IoanV

Exista o atentie focalizata (pe ceva anume), care se mai numeste si concentrare, sau contemplare daca este mai difuza, dar exista si o "atentie' nefocalizata. In acest tip de constienta nu faci nici un efort. Efortul nu face decat sa o faca sa dispara...


Nu am spus asta. Am spus doar ca e o diferenta intre a observa si a analiza. Analiza cere timp. Observarea este spontana.

Daca e vorba de o greseala pe care o faci fata de aproapele tau, atunci iertarea/ razbunarea va veni de la acela. Daca e vorba de o greseala pe care o fac fata de mine insumi, iertarea/ razbunarea va veni de la mine insumi.
In concluzie, din pasajul de mai sus deduc faptul ca e vorba de a gresi fata de unul din acei apostoli.

Consider ca este falsa aceasta viziune cu cineva (din exterior) care te elibereaza de "pacate"/ greseli. Acest cineva din exterior te poate ajuta sa iti dai seama singur unde gresesti, asta da. Dar nu poate face munca de constientizare (sinonima cu eliberarea) in locul tau. Nu vine nimeni sa te elibereze! Asta e o gaselnita pentru ca sa astepti para malaiata..

Of, tot insisti cu chestia asta....Iisus te iarta daca ai gresit fata de el. Insa daca tu crezi in continuare ca ai gresit, si nu poti sa treci peste asta, degeaba te'a iertat (din punctul tau de vedere). Vei suferi mai departe. Doar cand te ierti tu insuti ai inchis cercul vicios.

Este vorba de credinta in TINE, in puterea TA de a ierta. Rolul preotului ar putea fi cel mult de a'ti improspata aceasta credinta/ putere.
Vezi ce am spus si mai sus despre iertarea de sine.

Adică tu poţi să ţii Legea? Uaaaaau!!! Păi, nu ai nevoie de niciun Dumnezeu.

Dumnezeu nu te-a scos de sub obligaţia Legii? Dacă a plătit tot ce ai făcut şi tot ce vei face, cum să te mai condamne cineva?

Iar, minciuna sfruntată se descoperă cu Scriptura: Avram a murit, după tine, un păcătos, pt că el nu s-a botezat.