Clopotel,
Textul verde de mai sus, cum se potrivesc cuvintele de inceput, cu cele de sfirsit? Nepotrivirea poate proveni din vina mea, dar poate si din a ta... stii ca sunt rabdator...

Nici El nu credea asa ceva, indica-mi unde citesti altfel.

Reformulez acum finalul mesajului precedent:
Isus este ceea ce El afirma a fi, Fiul Tatalui (si Fiul Omului), nu ceea ce... a facut din El, chiar impotriva Lui (sper ca am memoria buna...)

P.S. Cum ai obtinut dreptul de editare? De fapt, cum sa fac sa-l obtin si eu!?

Acest topic a fost editat de edinide: 21 Mar 2007, 06:07 PM

Draga Edinide,

Pai citesc in toata Biblia: de ex. la Ioan 1:1 La început era Cuvântul si Cuvântul era la Dumnezeu si Dumnezeu era Cuvântul. Banuiesc ca nu ai dubii ca Iisus este Cuvantul...
Dar mai sunt si multe altele: Ioan 10:30;14:7-9; Fapte 9:5 etc etc... Toate acestea au fost deja discutate pe topicurile dedicate, asa ca ori le citesti, ori ridici din nou problema acolo...

Aceasta este doar in viziunea dogmei tale, nu-i asa? Biblia, dupa cum ai vazut sustine cu totul si cu totul altceva...

E simplu: vorbeste cu Mihai...

Edinide:


"Isus este ceea ce El afirma a fi, Fiul Tatalui (si Fiul Omului), nu ceea ce... a facut din El, chiar impotriva Lui ".


Ce vrei sa spui?Sustii ca Iisus nu este Dumnezeu?Nu crezi in Sfanta Treime?Tatal, Fiul si Sfantul Duh?

Exista in om o Credinta Rationala, citesti din Carte si crezi tot ce este acolo, pentru ca asa se zice.
Exista in om, daca se invredniceste, o Credinta Spirituala, prin care Omul cunoaste ca asa este, cum Isus spune: "Daca m-ati fi cunoscut pe Mine, ati fi cunoscut si pe Tatal Meu." Iata cum, Isus nu vorbeste de Credinta Oarba, ci Isus vorbeste de Cunoastere.

Ca sa-ti raspund acum, cred in Sfinta Treime, nu Dogmatic, ci prin Cunoasterea Vie. De aceea stiu unde sta Dogma...

Si Clopotel crede, dar nu prin Cunoastere, nu pentru ca a cerut, nu pentru ca a batut, nu pentru ca i s-a deschis, cum promite Isus, ci pentru ca a citit. Dar el nu stie cum poate fi D-zeu numit Fiul Omului, nici cum este posibil ca Fiul Tatalui sa fie Fiul Omului, nici cum este posibil ca D-zeu sa fie propriul Lui Fiu, si propriul Lui Parinte, nici cum este posibil ca D-zeu sa moara... Daca intrebi Dogma, ti se spune "mare taina", sau "trei in unul", sau "unul in trei", dar sensul este de "mare necunoastere".

D-zeu este tainic intr-adevar, adresindu-se numai unei Inimi smerite, unui sufletul curat, unui Om insetat de Iubire. Dar D-zeu nu este absurd si nu este ilogic, logica Creatorului fiind evidenta peste tot in Creatia Lui. De aceea, cind gasesti ceva ilogic in Carte, nu este o contradictie in Fiul Tatalui ci este nedesavirsire personala.

Eu aduc citate din Carte potrivit carora Isus afirma ca Fiul nu este Tatal, deci nu este D-zeu. Clopotel aduce citate care par a afirma ca Fiul e tot una cu Tatal, deci ar fi D-zeu. Sunt citate in care Fiul a tot una cu Omul.

Toate acestea nu sunt contrare, ci doar intelegerea omului este limitata prin nedesavirsire. Cit timp nu poti reconcila toate aceste aspecte contrare, nu ai ajuns inca la Cunoastere, deci trebuie sa cauti in continuare. Cind gasesti raspunsul, se face Lumina, si toate se potrivesc D-zeieste de perfect in toata Invatatura Lui catre noi, de la primul pina la ultimul rind din Evanghelie. Aceasta Cunoastere vine numai prin Inima, deci nu exista pericolul de vulgarizare: daca ai cunoscut, meriti a cunoaste... daca nu meriti, nu vei cunoaste...

@don Q

Esti deja... esti deja propriul tau rob, si nici nu-ti dai seama. Iti repugna a fi Robul lui D-zeu, dar cu cit mai mult trebuie sa-ti repugne Robia de care nici nu esti constient, si pe care o numesti Libertate. Esti precum printesa din poveste, indragostita de un broscoi... si ea se credea libera... si ea ura servitutea... si saruta broscoiul cu drag...
Vezi dar, ceea ce tu crezi ca este Libertate, este Robia ta. Iar Robia de care te temi, este Libertatea ta. Sa-ti mai spun acum de unde iti vin aceste sentimente, sau stii si singur?!

Perfect de acord in mare parte, ca de ex.cu ajutorul dogmei, poti muri linistit in pacatele tale, daca nu cauti Adevarul, si acest adevar este Unul singur.

In mare parte toate religiile au un numitor comun, si toti oamenii au nevoie in viata lor de cunoastere si mai mult de dragoste neconditionata.Si atunci apare supranaturalul, sa spunem ,lumeste.Un supranatural care sa iti deschida orizonturi, sa iti largeasca granitele cunosterii, dar, atentie, depinde de supranaturalul care iti vorbeste, pentru ca exista duhuri care nu sunt de la Dumnezeu, si care trebuie cercetate.

Cercetarea vine prin credinta , si din credinta celui ce o cere.Cel care a crezut cu adevarat ca Dumnezeu Tatal poate rezolva orice problema a unui copil a Sau, a trimis pe Fiul Sau in sufletul si inima celui ce L-a cautat, pentru a-i desavarsi cunoasterea si setea de adevar.Vorbesc din propria mea experienta. Iisus vine si-ti ridica jugul robiei, al pacatului care te apasa pana acum, dupa rascumpararea ta , esti fiu, nu mai esti rob, vezi dragostea lui Dumnezeu, desavarsirea Lui, frumusetea si credinciosia Lui.

(Citesc de ceva vreme un alt subiect , "Credinciosul perfect", nu cred ca este fire pamanteasca , care sa ajunga la perfectiune, decat Insusi Dumnezeu.)

Iisus afirma ca nu este Tatal,pentru ca El s-a dezbracat de slava lui cereasca luand chip de rob, ducand jugul pacatului intregii lumii, si rascumparand toti copiii Lui, duhul Lui, insa a ramas in ceruri, in Tatal.Dupa ridicarea lui la ceruri, din Sfanta treime s-a desprins Mangaietorul, Duhul Adevarului , care intra in fiecare suflet credincios , cu putere de la Dumnezeu, pentru sfintire, pentru ca , o credinta adevarata, si un fiu de Dumnezeu adevarat nu se balaceste doar in intelegerea Scripturilor, ci cauta sfintirea, asa cum Dumnezeu ne indamna pe toti.

Acestea sunt trairile mele, cine incearca sa ma convinga de contariu, isi pierde timpul, pentru ca sufletul meu , cand s-a deschis , l-a primit pe El, si El e Viu si Adevarat in viata mea, si El m-a trezit din noaptea pacatelor mele, si ma duce la viata.

"Duhul lui Dumnezeu sa-L cunoasteti dupa aceasta:Orice duh,care marturiseste ca Iisus Christos a venit in trup, este de la Dumnezeu:

si orice duh care nu marturiseste pe Iisus, nu este de la Dumnezeu, ci este duhul lui Antihrist, de a carui venire ati auzit.El este in lume chiar acum."

(1Ioan 4.2,3)


Cat despre ultimul pasaj, sa nu ne mandrim degeaba, cunoasterea nu vine de la noi(adica nu prin demonstratii proprii), ci din noi(dupa ce puterea Duhului Sfant ne-a dat intelepciunea de a vedea si simti Cuvantul), si nu-i a noastra (adica sa nu ne mandrim cu intelepciunea si s-o folosim impartasind-o, ca un dar, s-o dam mai departe), caci slava lumii e desarta si omul mereu a tins sa devina Dumnezeu.

Adevarat, indiferent de Dogma, daca prin Dogma intelegi legi scrise pe hirtie. Dogma exista de cind lumea, Fariseii ucideau cu pietre conform Dogmei lor, si n-o considerau crima... L-au ispitit si pe Isus sa ia parte la crima lor, in numele Dogmei.
Dogma poate afirma un Adevar, dar daca acel Adevar nu este cunoscut si trait, devine o lege restrictiva pentru om, devine o asuprire. Dogma spune ca Isus este D-zeu, nu ca D-zeu este D-zeu, dar citi au ajuns sa cunoasca pe viu ca este asa sau nu? Cunosti sau nu, Dogma tot este impusa... spre salvarea ta... pina pe rug...
Dogma este tot Dogma, fie Fariseica, fie Crestina. Care este diferenta intre Piatra si Rug?

Omul tinjeste dupa Dragoste deoarece Dragostea este originea omului, ca un fel de regasire de sine. Acum, "neconditionat" este un adjectiv abuzat in ultima vreme... popularizat... comercializat... vulgarizat...
Am intinit o femeie deosebita, are peste 90 de ani, clara la minte si inima, un exemplu pentru cei din jur. Intr-un context anume, afirma ca "Dragostea mea este neconditionata...". Mai apoi, o intreb daca iubeste ca pe sine pe cersetorul de la usa bisericii, care spera si el intr-o pomana: "Cum sa-l iubesti, eventual iti este mila de el..."
Nu exista "neconditionat" fara de "ca pe sine", pentru ca cele doua inseamna acelasi lucru, Dragostea D-zeiasca, care este a toate cuprinzatoare.
Daca vorbesti de Dragoste neconditionata, vorbesti de In-D-zeire... de un tel, de o aspiratie, de un final, de o desavirsire... si este bine sa nu fie vulgarizata prin verbalizare...

Nu asi spune "supranatural" deoarece si fenomenul OZN este tot "supranatural" de exemplu... Supranaturalul este neexplicat, este neinteles, este abscons, intunecat....
Cred ca te referi la Spiritualitate, care este altceva. Orizontul spiritual se deschide numai prin Dragostea D-zeiasca, care curata Sufletul, inatreste Inima si ascute Mintea. Nu este vorba aici de a discuta Dogma, ci de a trai Iubirea D-zeiasca.

De aceea s-a urcat pe Cruce, ca sa sfarime Jugul Somtic care-l tine pe om Rob al Pamintului, al criteriilor lumesti, al sentimentelor lumesti, al instinctelor lumesti, al iubirii lumesti, al criteriilor sociale, al bogatiilor materiale, al valorilor familiale, al jocului mintii, al stiintei si tehnologiei, al falselor aspiratii lumesti.
De aceea a inviat, ca sa ne arate realitatea Jugului Spiritual, prin care Omul, una fiind cu Fiul, poate aspira catre Unitatea D-zeiasca, aducatoare de Adevar, Lumina, Iubire si Viata.
Urcatul pe Cruce este zdrobirea Jugului Somatic, renunatrea voita la Lume si la Viata Somatica.
Invierea este dovada realitatii Jugului Spiritual: "Luati jugul Meu asupra voastra, si invatati de la Mine, caci Eu sint blind si smerit cu inima; si veti gasi odihna pentru sufletele voastre. 30. Caci jugul Meu este bun, si sarcina Mea este usoara."
De aceea postul are cele doua laturi: ruperea de Lume si cautarea Cerului.

Asta spui tu. Dar, uite ce spune Isus: [Matei 5.48] "Voi fiti dar desavirsiti, dupa cum si Tatal vostru cel ceresc este desavirsit" Isus cere si asteapta de la noi desavirsirea, asa cum vine de la Tatal.

Iisus afirma ca nu este Tatal, pentru ca nu este Tatal...
Ioan L-a facut cunoscut lumii: "Iata pe Mielul lui D-zeu". Ioan nu a zis "iata pe D-zeu..."
Petru L-a recunoscut primul: "Tu esti Hristosul, Fiul Dumnezeului cel viu!" Petru nu a zis "tu esti D-zeu..."
Isus se prezinta apoi singur: "ca sa stiti ca Fiul omului are putere pe pamint sa ierte pacatele"
Isus ne spune de unde primeste: "Invatatura Mea nu este a Mea, ci a Celui ce M-a trimis pe Mine" El stie ca nu are nimic fara de Tatal.
etc.etc.etc.
In D-zeirea Lui, Isus stie ca El nu este Tatal, se roaga Tatalui, iubeste pe Tatal, asculta pe Tatal si face voia Tatalui, D-zeul cel viu. Cine trece peste Isus, din orice considerent, religioas sau dogmatic, devine poticnire pentru el insusi si pentru cei din jurul lui.
Asa cum noi aspiram a deveni Una cu Isus, Isus este deja Una cu Tatal. Isus nu este Tatal, nu este tot-una cu Tatal, ci este Una cu Tatal.

Adevarat ce spui, dar nu ai inteles contextul. Este vorba de vulgarizarea cunoasterii, pericolul nu exista, deoarece ti se arata numai daca meriti, in sensul ca nu se arata celui ce nu merita.

"Care este diferenta intre Piatra si Rug?"


Daca te referi care-i diferenta dintre Sion si Golgota, nu-i mai cazul sa raspund, si ma retrag in liniste.


"Acum, "neconditionat" este un adjectiv abuzat in ultima vreme... popularizat... comercializat... vulgarizat..."

Daca am spus "neconditionat", exact asta am vrut sa spun. Neconditionarea in dragostea lui Dumnezeu, vine dintr-o inima imensa , pe care n-o putem noi cuprinde cu mintea. Neconditionare inseamna ca iubesti pe cineva , indiferent de plusuri, dar si de minusuri.Imagineaza-ti o mama care isi asteapta fiul sa se intoarca de la carciuma, facut pulbere, il asteapta, il duce pana in dormitor, unde il descalta, si-l inveleste sa dorma linistit, apoi se apuca si sterge tot noroiul care l-a imprastit prin apartament.Nu ia matura si-i cara pe spinare, ca-i fiul ei, ci il accepta cu bune, si rele, cu slabiciunile lui, ca-si iubeste fiul, nu greselile pe care le face.

Asta inseamna neconditionare, nimic perimat si,cum ai mai zis,comercializat. Unde e vulgarizarea, intr-o inima curata, si care tinde sa se sfinteasca?


"Voi fiti dar desavirsiti, dupa cum si Tatal vostru cel ceresc este desavirsit" Isus cere si asteapta de la noi desavirsirea, asa cum vine de la Tatal."


Ca sa fi desavarsit, ai ajuns deja in ceruri, alaturi Lui, nu mai ai timp sa primesti aplauze aici pe pamant, sa-ti mai vada lumea nici credinta , nici fapte, nici intelepciune. Nici Iisus cat a trait in trup nu a vorbit tuturor,nu a iertat pe toti, a fost chiar si manios, a si plans, i-a fost si frica,pentru ca pe pamant a fost Fiul Omului, dar a venit ca sa vesteasca Evanghelia, si sa-si dea viata fara pacat pentru a rascumpara pe pacatosi, ca ,prin jertfa Sa, sa scape si fiul ratacitor, si fecioara cea nechibzuita, si robul cel netrebnic.

Ioana1,
Ca sa formatezi un citat, selectezi textul de citat cu butonul sting apasat, apoi apesi mai sus pe butonul QUOTE, va rezulta ceva de genul "[ QUOTE ]Un citat anume[ / QUOTE ]". Sau poti manul sa incluzi marcherul [ QUOTE ] la inceputtul citatului si [ / QUOTE ] la sfisitul citatului (fara spatiile de la inceput si sfisrit).

Ma refeream la Piatra Fariseica in numele lui Moise, si la Rugul Inhizitional in numele lui Isus...

Iubirea D-zeiasca nu se adreseaza Mintii, dar poate fi cuprinsa cu Simtirea...
Pe e alta parte, "neconditionarea" nu exista in afara iubirii "ca pe sine", deci a o mentiona pe una, este a o mentiona pe cealalta, este tot una. Daca exista o singura persoana pe lumea aceasta pe care n-o iubesti, inca nu ai cunoscut iubirea.
Cel mai bine este sa nu fie mentionata, numai cautata, dorita si manifestata...

De unde stii asta? Arata-ne si noua.

Asta spui de la tine. El spune altceva... ne porunceste desavirsirea iar noi trebuie s-o cautam, aici si acum, nu s-o lasam pe mai tirziu, nu s-o aminam pentru Cerurui. Isus n-a zis "fiti desavirsiti in Ceruri", ci a zis "Voi fiti desavirsiti". Nu trebuie sa interpretezi ci sa urmezi porunca, fara a te indoi. Unde ajungi, nu este de la tine ci este de Sus.

Pina una alta, ce putem face acum, este sa lasam disputa de-o parte, pornind de la ce ne leaga si nu de la ce ne desparte. Mai sunt peste doua saptamini pina la Pasti, linistea din noi este mai importanta decit un adevar personal. Ar fi bine sa facem un post negru comun vinerea aceasta, abtinundu-ne si de la hrana, si de la Han... pentru o zi, cu rugaciune si cu bucurie in inimi, ca tema de meditatie [Ioan 3] Nicodim, Nasterea a Doua.

Acest topic a fost editat de edinide: 22 Mar 2007, 11:06 PM

Pentru toti oamenii, dar in special pentru copii?

Citesc mesajele tale, edinide ce au darul sã mã relaxeze, sã mã încânte, sã mã transporte în lumea ce o cunosc si eu, în lumea spiritualã ce o simt, o trãiesc, o iubesc... Totul în scrierile tale emanã pace si liniste. Navighezi în adevãrul lui Dumnezeu în mod admirabil pânã în prezent. Continuã tot asa; nu schimba nimic din directia în care mergi acum, nu o da pe o eventualã doctrinã ce sã se depãrteze de Marele Adevãr. Cu mare plãcere vin pe acest Forum sã citesc unele mesaje scrise de anumiti utilizatori, printre care ai un loc de frunte. Slãvit sã fie Dumnezeul Adevãrat pentru aceasta! Nu mã intereseazã din ce grupare crestinã faci parte, chiar si... Martor al lui Jehova sau Mormon, Ortodox, Catolic, Protestant sau Neoprotestant, orice ai fi... nu conteazã pentru mine atâta timp cât respecti adevãrul, Acela care este doar Unul. Recunosc în unele dintre cuvintele tale chiar si propria-mi persoanã, propriile-mi convingeri nãscute din adevãrul dumnezeiesc, recunosc spiritul ce ni se transmite fiintelor noastre prin unicul, dumnezeiescul adevãr. Nu putem auzi anumite adevãruri dumnezeiesti din orice gurã... Ai fãcut niste afirmatii la care mã alãtur în proportie de 100%; le înteleg (multumesc lui Dumnezeu!), le cred, le trãiesc cu toatã fiinta. Vorbesc despre...

Partea cea mai nefericitã a oamenilor religiosi este faptul cã ei urmeazã mai mult niste traditii umane decât adevãrul biblic! Le este mult mai usor sã asculte la "sfãtuitorul lor spiritual" din biserica unde merg, decât la Cuvântul Sfânt! Nu vreau sã scriu nimic mai mult în aceastã postare, doar... Dumnezeu sã fie singurul coordonator în tot ce întreprindem pe acest Forum si în afara lui. Pacea Lui sã vã însoteascã pe toti!

Draga Emil,

Pai stii cum se spune: cine se aseamana se aduna...Sau cum zice Sfantul Apostol Pavel: Nu vã lãsaþi înºelaþi. Tovãrãºiile rele stricã obiceiurile bune. (1 Corinteni 15:33)
In sfarsit, si tu si Edinide, evident, va place sa traiti intr-o minciuna... Nu stiu daca si voi credeti sincer in ea, sau doar le-o spuneti la altii... In primul rand Edinide minte cand sustine ca dogma ar zice ca Dumnezeu a murit... Asta e numai in imaginatia lui, si a ta, care-i tii isonul...
Pe cruce a murit Iisus... 34 ªi la al nouãlea ceas, a strigat Iisus cu glas mare: Eloi, Eloi, lama sabahtani?, care se tãlmãceºte: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai pãrãsit? (Marcu 15) Sa va intreb daca intelegeti macar de ce se spune asa ceva acolo? Voi ganditi ca pe Iisus L-a parasit Dumnezeu, ca doar scrie negru pe alb, nu-i asa?
Apoi mintiti din nou cand ziceti ca aici Biserica ar sustine ca este vreo taina... Cum sa fie taina, daca Biblia explica pe sleau totul?! Daca voi intelegeti Biblia lumeste, este treaba voastra, insa nu generalizati...
13 Pe care le ºi grãim, dar nu în cuvinte învãþate din înþelepciunea omeneascã, ci în cuvinte învãþate de la Duhul Sfânt, lãmurind lucruri duhovniceºti oamenilor duhovniceºti. (1 Corinteni 2)
Deci daca voi veniti aici cu minciuni si lucruri din invatatura omeneasca, vreti sa discutati despre Dumenzeu si despre Biblie?
De ce daca vreti sa discutati despre Iisus Hristos, nu folositi topicul dedicat, si sa vedem acolo daca Iisus Hristos este sau nu Fiul lui Dumnezeu, Dumneu Adevarat din Dumnezeu Adevarat? Cumva pentru ca voi intelegeti lumeste ca daca este numit Fiu nu poate fi si Dumnezeu? Asta e logica in care va invartiti? Pai daca asta e, atunci degeaba va dati cu stangu-n dreptu' cerand fault, asa cum face Edinide aici:"D-zeu... propriul Lui Fiu, propriul Lui Parinte, cum este posibil ca D-zeu sa moara... " Si se mira singur de propria-i debitatie...

Acest topic a fost editat de Clopotel: 23 Mar 2007, 08:34 AM

Lasa de o parte Sfinta Traditie pentru un minut (ca sa nu zic sa renunti la ea), si apleaca-te asupra Evangheliei: [Luca 3.28]: "Isus avea aproape treizeci de ani, cind a inceput sa invete pe norod si era, cum se credea, fiul lui Iosif,... ... ..., fiul lui Adam, fiul lui Dumnezeu."
Ti se spune in Evanghelie, dar trebuie s-o citesti...

Esti sigur ca tu ai citit-o? Ce scrie despre conceptia lui Iisus? Ce spune arhanghelul Mihail? Dar lui Iosif ce i se spune cind vrea sa abandoneze pe fecioara Maria?

Acest topic a fost editat de IoanV: 26 Mar 2007, 12:13 PM

Ca Isus se intrupeaza de la Tatal Ceresc, aceasta este Buna Vestire, ca Fiul Tatalui vine in lume sa-i ridice pacatele, recunoastere care aduce binecuvintarea lui Petre, si a noastra.
Nu se spune nici unde ca D-zeu se naste prin Om (?!) (Iarta-ne, Doamne!), ci ca D-zeu a trimis pe Fiul Sau in Lume... Tie ti se pare ca este tot una?

@EmilCondor

Pe lume exista multa Religie si foarte putin Credinta. Religia este lumeasca, si ca tot ce este lumesc, este supusa transformarii si disparitiei. Credinta este de la D-zeu, si ca tot ce este Ceresc, este neschimbator si vesnic.

Disputele lumii nu sunt despre Credinta, care este numai una, ci sunt despre Religie. Fiind lumeasca, Religia genereaza notiuni de intiietate, de ierarhie, de auto-considerare, de desconsiderare, de conflict, de... razboaie!!!, etc.

Isus a desfintat Legea Veche, a desfintat Religia, ca sa puna in locul ei Credinta. Omul, incapabil a se ridica catre Credinta, a creat pur si simplu o noua religie: asezaminte "sfinte", haine "sfinte", instrumente "sfinte", chiar si apa "sfinta", totul "sfintit" in jurul omului dar nimic sfintit in sine lui.

D-zeu nu a creat prapori, mitre, vesminte, instrumente si ritualuri, ci a creat un Suflet Viu, cazut in robia unui Corp Somatic. Caderea s-a produs prin rupere de D-zei si se va desface numai prin injugare cu D-zeu, pe Calea Fiului. De aceea, eu nu am nevoie de apartenenta religioasa a cuiva, ca sa stiu de mi-e frate sau nu: Inima lui imi spune totul...

Credinta incepe unde Religia inceteaza. Din pacate, si reciproca este adevarata: Credinta inceteaza unde Religia incepe. In cazul nostru, anul 300... primul pas: prigoane... arestari... expulzari... incendieri... razboi... schisme... sectionari... incoronari... inchizitii... iezuietism... protestantism... etc.etc.etc.

Si toate astea, in numele Iubirii...

Acest topic a fost editat de edinide: 26 Mar 2007, 09:11 PM

Pai asa cred si eu. Poate nu am inteles bine ce ai vrut sa pui cu ... fiul lui Iosif... Dar tot prin om s-a nasut, prin fecioara Maria. Trebuia sa imbrace natura umana ca sa o poata ridica.

Credeam ca noi doi am trecut deja peste disputa aceasta...
Te-ai lasat socat de inceputul citatului, desi sfirsitul trebuia s-o faca...

Acuma, ca sa fiu sincer, a trecut ceva vreme de cind ne-am mai contrazis . De aceea nu prea mai stiu in ce ape te scalzi. Ma pot dumiri insa repede daca imi spui ce este cu Impartasania. Exista, este o taina sau nu?
Condamni in bloc religia, insa Spiritualitatea isi are casa in ea, nu in alta parte. Printre religiosii care exceleaza gasesti profund credinciosii si Sfintii.

Oricum ar fi, ma bucur ca te-ai intors, mi se pare ca esti chiar mai aproape de adevar ca inainte. Evident, asta e parerea mea..

1. Religo = a uni, omul cu divinitatea, cu semenii sai, cu el insusi.
Credinta este o virtute, care se dobandeste prin plin lupta, prin jertfa patimilor, inclusiv prin post (ca sa nu fiu si eu total offtopic).
2, 5. Suntem liberi sa acceptam sau sa respingem o anumita confesiune/doctrina. "Nu judeca, pt. a nu fi judecat". Acum tu ii judeci pe cei care imbratiseaza o religie.
Nu religia genereaza conflicte, ci orgoliul, dorinta de a-i domina pe ceilalti. Daca multi conducatori apeleaza la religie in scopuri politice e cu totul altceva (panslavismul, islamismul si, mai recent, cruciatii...atei americani ).
3. "N-am venit sa desfiintez Legea, ci sa o implinesc".
Intrega creatie, vazuta si nevazuta, este organizata ierarhic.
4. Numai Dumnezeu cunoaste inima omului.
6. Iubirea, cea mai inalta virtute. Dar la ea se ajunge prin sacrificii, renuntari. Liber-asumate.

@Clopotel

Este in spiritul Pastelui care vine, spune-ne si noua ce inseamna disperarea lui Isus? Mai ales ca evreii se folosesc de Marcu ca sa discrediteze pe Isus ca fiind Fiul Tatalui... de genul, "El insusi spune ca D-zeu l-a parasit, clar ca nu este Mesia". Cauta la Jews For Judaism

D-zeu este tainic, dar nu este ilogic... priveste Creatia, reflexia Creatorului, este plina de logica...
Logica imi spune ca Fiul lui D-zeu nu poate fi D-zeul insusi, pentru ca este... Fiul! Tot logica imi spune ca Fiul Omului nu poate fi D-zeu insusi, deoarece rezulta D-zeu fiind... Fiul Omului ! Tot logica imi spune ca Fiul care asculta pe D-zeu, nu poate fi D-zeu insusi deoarce rezulta ca D-zeu asculta pe... D-zeu ! etc.etc.etc.

Tu vrei sa inlocuiesti Logica printr-o axioma, chiar daca rezulta ilogica. Eu zic sa-ti revizui axioma care pretinde gratuit, in ciuda Evangheliei, ca Fiul este D-zeu insusi. Adica sa nu pui Facerea Omului deasupra Facerii Ceresti.

Bineinteles, nasterea Fiului din Tatal (postulata in Crezul crestin) nu reprezinta o nastere omeneasca, ci este o Taina a Treimii: Fiul (Persoana a dumnezeirii, egala cu Tatal si cu Duhul Sfant, fara inceput si fara sfarsit) se naste, in eternitate, din Tatal. De la Acelasi purcede si Duhul Sfant, odihnindu-se in Fiul. Conceptele teologice de nastere, purcedere si filiatie au alt inteles decat cel uzual. Bineinteles, nu au nici o legatura cu temporalitatea, caci Dumnezeirea este deasupra timpului. Le putem intelege partial ca parte a iubirii, ca parte a Persoanelor Treimii, in conexiune cu Fiinta Treimii, domeniu in care nu mai putem patrunde cu ratiunea noastra.
Vezi si Parintele Staniloae, Sfanta Treime, sau la inceput a fost iubirea.

Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai parasit?
Iisus ia asupra Sa toate pacatele, suferintele, durerea lumii si ale fiecarui om in parte. Pe cruce, Iisus Hristos, asumandu-si conditia umana, traieste disperarea omenirii departate de Dumnezeu.
Pentru ca iubire inseamna identificare.

Acest topic a fost editat de andra_v: 26 Mar 2007, 10:17 PM

Din perspectiva contrazicerii, bine a facut ca a trecut... Din perspectiva dialogului care cauta Adevarul, mai putin bine. Daca chiar aveai nevoie, stiai cum sa ma gasesti...

Tot alea, dar mai limpezi si mai clare sper, prin mila cereasca, pina vor ajunge ca cristalul, ma rog zilnic pentru asta. Caut apele care vind de Sus, nu care curg pe Pamint, care nu sunt supuse inundatiilor, nici secetei... Adica, sunt tot alea...

Exista, si este o Taina D-zeiasca. Dar, te referi aici la Impartasania Trupeasca, sau la Impartasania Sufleteasca?

Isus nu si-a avut casa in Religie... de aia l-au data afara din sinagoga... de aia a propovaduit de pe o stinca... de pe o barca plutind pe apa... la un izvor, cu tot satul samaritean...

Isus a fost dus pe Golgota de catre Religie... Saul, minat tot de Religie, pina a cunoscut Credinta si a devenit Pavel...

Religia cuprinde oameni, nu animale, deci este firesc sa apara si aici elemente de spiritualitate, mai ales ca participa cei care simt o anumita chemare. Asata nu inseamna ca Religia genereaza spiritualitatea. De ex. se naste un Om Sfint in Romania, este automat "ortodox"... Se naste in Polonia, este automat "catolic"... Nu cumva Sfintenia nu are de a face nici cu unul, nici cu altul? Nu cumva are de a face cu Omul care cauta pe D-zeu?

Spiritualitatea omului vine de la D-zeu, nu de la Religie... Isus nu a spus "Cine este Ortodox, gaseste", ci a spus "Cine cauta, gaseste". Isus a lasat Credinta, Omul a facut Religia.

Isus a mers direct la Vames, care a devenit un sfint. Chiar si o prostituata a ajuns tot sfinta. Pescarului i s-au dat Cheile Raiului... Isus l-a scos pe Om din cloaca lumeasca si i-a deschis poarta sfinteniei. Vezi dar, sfintii vin nu numai din cadrul religiei, ci si din santul strazii. Nu ca santul ar fi relevant, dar nu cumva Religia este irelevanta?

Ca mediu cultural, mie imi place Ortodoxismul dar nici nu-mi trece prin gind sa blamez gratuit un Catolic. Am prieteni dragi mie intre Baptisti. Am cunoscut frati respectabili in Oastea Domnului. Dar m-a socat Visarion, "sectantii merg in focul Iadului"...
Haideti, va rog, sa revenim la topic, Postul! Despre dogme, discutii pro si contra, sunt alte subiecte.

Acest topic a fost editat de andra_v: 26 Mar 2007, 10:31 PM

@andra

Cuvinte frumoase si sincere, dar aceste calitati nu inlocuiesc si nu garanteaza Adevarul.
"Invatatura Mea nu este a Mea, ci a Celui ce M-a trimis pe Mine", aici este INEGALITATE
"vorbesc dupa cum M-a invatat Tatal Meu", inegalitate
"totdeauna fac ce-I este placut", inegalitate
"Tata, Iti multumesc ca M-ai ascultat.", inegalitate
"Tatal, care M-a trimis, El insusi Mi-a poruncit ce trebuie sa spun", inegalitate
""Pentru ce Ma numesti bun?" i-a zis Isus. "Nimeni nu este bun decat Unul singur: Dumnezeu", inegalitate
etc.etc.etc.

A fi sincer, nu este a avea dreptate.

Adasta si in noi, daca ne invrednicim.

Evident, este un alt univers. Dar nu este un univers absurd in care Fiul ar fi Tatal...

Adevarat, este prima data simtire care deschide si portile cunoasterii. Se patrunde prin Credinta. Nu se adreseaza mintii, ci inimii, nu Simturilor Somatice ci Simturilor Spirituale, nu Gindului Somatic ci Gindului Spiritual.

Cu toate acestea, cine cunoaste Vederea Somatica recunoaste imediat Vederea Spirituala, daca se invredniceste, deci Vederea este una singura... Prin urmare, daca intelegem Creatia, avem in noi potentialul intelegerii a tot ceea ce Creatorul vrea sa ne dezvaluie.

Daca s-a numit "Parinte", a facut-o calcind poruncile lui Isus... la fel cu multele titluri adunate, diplomele, medaliile, aplauzele lumesti, etc. Prin urmare, nu te poti astepta sa gasesti acolo ceea ce cauti...

Te apropii, dar nu suficient... De ce nu a trigat cind L-au pironit, ci numai inainte de a-si da Duhul?

Adevarat! Cunosti aceasta de la tine, sau din carte? Cunosti teoretic, sau practic?
Iar te apropii, dar nu suficient... Vrei sa spui ca Identificare prin Iubire a avut de suferit?

Discutia nu este etimologica ci semantica (etimologic, puteai s-o spui pe romaneste, "re-legare", legare din nou, Injugare Spirituala). Etimologic suntem clari, semantic, "religia" cuprinde toate formele specifice de manifestare, nu numai substratul spiritual. Palatul Papal este parte din Religie, precum este si Manastirea X dela noi. Coroana Papala tripla este parte din religie, precum este si ditamai turnul de pe capul atii tu cui.

Se dobindete prin deschiderea Inimii. Aceasta nu se deschide in lipsa a ceea ce ai enumerat ma i sus, dar acelea nu sunt Calea ci doar niste mijloace. Calea nu este exterioara omului, ci este interioara.

Nicidecum, fratele meu este dincolo de religie. Eu judec nu Aproapele, ci sistemul lumesc facut de oamani, in numele unor valori spirituale.

Aici gresesti. Nimeni nu te poate chema la razboi in numele Iubirii din tine pentru Aproapele tau, asta fiind Credinta. Dar te poate chmema la razboi in umele Religiei la care apartii... Uite la Bush, cind a invadat Iracul a declarat ca "este un cadou al lui D-zeu catre intreaga lume". A facut-o in numele religiei baptiste din america...

Asta e mai greu de inteles, deoarece nu vine prin ratiune, ca implinirea legii este sfirsitul ei... N-a fost desfintata, ci a fost scoasa din existenta.

Si Omul poate cunoaste inima omului, cu ajuotrul lui D-zeu: aceasta este implinirea Legii Iubirii.

La iubire se ajunge cu bucurie, cu liniste sufleteasca, cu deschiderea Inimii catre D-zeu. Iubirea nu vine prin lucruri exterioare tie, ci prin cele dinauntru. Cele exterioare te pot ajuta, dar nu vine prin ele.
De miine mergi si te inchizi intr-o grota liber-asumata. Nu inseaman ca ai dobindit Iubirea... deci vine altcumva...

Cel descris în prima parte a fiecãrei propozitii este Fiul, Cel ce este cunoscut ca fiind Calea, Omul-Isus, sau Fiul Omului.
În acest caz, adevãrul ce îl descrii tu prin cuvântul "inegalitate"este categoric. Isus vorbea din postura Lui de Fiu.

Afirm si eu cu toatã convingerea cã Fiul nu este Tatãl dar voi adauga: ISUS ESTE... TATÃL, Dumnezeu în toatã strãlucirea Sa.

Adevãrat, asa este.

Dacã acea "Persoanã a dumnezeirii" o înlocuiesti prin cuvântul Fiul, este un neadevãr! Pentru a respecta adevãrul, foloseste Numele Isus.
Dupã cum Biblia ne descrie cu mare claritate, Tatãl este Duhul cel vesnic - bineânteles cã cel sfânt, doar nu o fi altul!!!
Fiul... aici, oamenii se împotmolesc, ei nu stiu cã Isus nu este doar Fiul, e mai mult de atât! Când vorbim despre Fiul (trupul acela de carne si sânge) nu poate fi pus pe acelasi nivel cu Dumnezeul vesnic ce este nu altul decât... Duhul lui Hristos. Simplu: trupul lui Isus nu este egal cu duhul Sãu. Nici mãcar trupul nostru nu are aceeasi importantã ca duhul nostru, nu-i asa?

În încheiere: Fiul este doar Fiu, Tatãl este doar Tatã dar... "Hristos Isus este Totul (Tatã, Fiu, Duh Sfânt) si în toti".(Col. 03:11) Amin!

Draga Andra
Felicitari pentru functia de moderator ce ti-a fost incredintata...

Draga Edinide
Nu inteleg de ce nu vrei sa discuti pe un topic dedicat despre cine este Iisus...

Iisus disperat?! Asta sustine gruparea ta yoghino-"crestina", care dupa cum vorbeste despre Iisus numai crestina nu poate fi...
Adica dupa logica ta, Cel ce a facut cerul si pamantul,
1 La început era Cuvântul ºi Cuvântul era la Dumnezeu ºi Dumnezeu era Cuvântul.
2 Acesta era întru început la Dumnezeu.
3 Toate prin El s-au fãcut; ºi fãrã El nimic nu s-a fãcut din ce s-a fãcut. (Ioan 1)
Cel ce a mers pe ape si a inviat mortii, Cel ce potoleste stihiile naturii si de care dracii fug si se tem, tu acum vii aici si spui ca se temea de niste viermi marunti care-L rastigneau? Cand doar cu o simpla dorinta ii putea spulbera pe toti?
5 Iar el a zis: Cine esti, Doamne? Si Domnul a zis: Eu sunt Iisus, pe Care tu Îl prigonesti. Greu îti este sa izbesti cu piciorul în tepusa. (Fapte 9)

Logica pamanteasca materialista te impinge la o astfel de logica...
19 Cãci scris este: "Pierde-voi înþelepciunea înþelepþilor ºi ºtiinþa celor învãþaþi voi nimici-o".
20 Unde este înþeleptul? Unde e cãrturarul? Unde e cercetãtorul acestui veac? Au n-a dovedit Dumnezeu nebunã înþelepciunea lumii acesteia? (1 Corinteni 1)
19 Cãci înþelepciunea lumii acesteia este nebunie înaintea lui Dumnezeu, pentru cã scris este: "El prinde pe cei înþelepþi în viclenia lor". (1 Corinteni 3)
Asta se intampla cu logica ta lumeasca cu care vrei sa intelegi logica lui Dumnezeu...

pai nu ai cum sa gandesti cele dumnezeiesti cu cele lumesti, de aceea nu intelegi... Evanghelia spune clar cine este Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Cuvantul lui Dumnezeu, Mantuitorul: Dumnezeu era Cuvântul (Ioan 1:1)Care parte de aici nu o intelegi?
11 Cã vi s-a nãscut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul, în cetatea lui David. (Luca 2)

Aceasta tine de neintelegerea ta sau de imaginatia ta, caci nimeni nu afirma ca Iisus trebuie confundat cu Tatal...

Nu el s-a numit parinte, ci oamenii il numesc asa, pentru ca le este un parinte spiritual ce-i duce catre Dumnezeu, asa cum nici tatal tau nu se numeste parintele si tatal tau, ci tu il numesti, pentru ca esti fiul lui trupesc...
Ca sa poti intelege cu adevarat cine este Iisus Hristos, trebuie sa intelegi ce este Fiul lui Dumnezeu, Fiul Omului, Cine este Cel ce s-a nascut mai inainte de toti vecii si prin care toate s-au facut etc etc...
Iar despre ce a spus pe cruce, pentru ca e mai mult de spus, voi discuta numai pe un topic dedicat...

Aici pe pamant am un tata, care are datoria lui sa ma invete ceea ce stie, si in cer am Unul care ma invata tot ceea ce nu stie celalalt.Este mai mult decat suficient, zic eu,chiar nu pot cuprinde atata invatatura!

@Emil C.

In citatul acesta, Pavel zice "Hristos este totul si in toti" cu referire la Grec, Iudeu, Scit, Barbar etc. prin urmare, Pavel NU se refera la Trinitatea de tine presupusa.

Este foarte important sa-l intelegi pe Pavel in context deoarece decurge de aici felul in care stai pe Cale. Pavel a ajuns sa cunoasca ca Hristos este noi toti, indiferent de nationalitate, indiferent de credinta, indiferent de pozitia sociala, indiferent de rasa.

Vezi dar cit de importanta este integerea contextuala si corecta, deoarece Hristos nu este Sfinta Treime, cum implici la modul gratuit, ci Hristos suntem noi toti, cum Pavel afirma din propria lui Cunoastere.

Cind Omul se dezbraca de "Cel VEchi", cum spune Pavel, deci cind renunta la Corpul Somatic cu toate legitatile lui, se naste Omul Nou, cum spune Pavel, adica Corpul Spiritual, prin care noi toti suntem Hristosul.

"Hristos este totul (nici Grec, nici Iudeu, nici taiere imprejur, nici netaiere imprejur, nici Barbar, nici Schit, nici rob, nici slobod) si in toti (vezi paranteza precedenta)"

Nu spun afirmatia mea se potriveste dogmei tale, dar spun ca se potriveste Evangheliei, lui Pavel, si Cunoasterii...

Puternice cuvinte, chiar habotnice, dar... nu ai raspuns ! Te-ai revoltat, dar nu ai raspuns... Ai dat un raspuns emotional, dar nu un raspuns informational...

Asa ca, intrebarea ramine in continuare, de ce Isus striga tare ca fost parasit de D-zeu?

Asta n-o spui din Credinta, si nici din Iubire... precum si alte afirmatii de ale tale... o spui din habotnicie...

Nu uita, ca Isus s-a rugat pentru acesti viermi de care mentionezi dezgustat... i-a fost mila de ei... nu i-a fost scirba de ei, precum tie, pentru ca El stia ce e Iubirea D-zeiasca.

Uite ce afirma Ioan, din Cunoasterea la care el a ajuns:

1. La inceput era Cuvintul si Cuvintul era cu Dumnezeu, si Cuvintul era Dumnezeu.
2. El era la inceput cu Dumnezeu.
3. Toate lucrurile au fost facute prin El, si nimic din ce a fost facut, n-a fost facut fara El.
4. In El era viata, si viata era lumina oamenilor.
5. Lumina lumineaza in intuneric si intunericul n-a biruit-o
6. A venit un om trimis de Dumnezeu; numele lui era Ioan....

Cum ajungi sa-l incluzi pe Isus in primul verset?! Acolo este Cuvintul si acolo este D-zeu, unde este acolo Isus?! De unde faci asumtia Cuvintul=Isus?! Vrei sa te cred pe... cuvint?

In continuare, ai numai un pronume personal, pe care tu il transformi arbitrar intr-un substantiv propriu! Versetul 2 spune "el", cu evidenta conotatie "Cuvintul era la inceput cu D-zeu". Deci pronumele "el" = "Cuvintul". De unde deduci tu pina acum, ca "Isus" = "D-zeu"?

Restul pronumelor de mai sus, pot fi din context, fie "el"="cuvintul", fie "el"="D-zeu", dar nicidecum "el"="Fiul", care nu este mentionat acolo, decit asumat de tine.

Ca vrei sau nu, Isus nu este mentionat in primele 5 versete din Ioan, decit printr-o asumtie extra-contextuala. Ca sa aduci aceste versete in sprijinul Dogmei care sustine "Isus"="D-zeu", in ciuda afirmatiilor Lui contrare, este pur si simplu manipularea Evangheliei.

Atunci Omul calca constant impotriva lui Isus, cum poate spera sa-L gaseasca? Isus stia aceasta, de aceea a poruncit ca "Parinte" sa nu se numeasca pe Pamint. Avind ochii la falsul "parinte", nu-L poti afla pe adevaratul Parinte...

Isus nu a venit ca sa creeze o clasa de intermediari intre Clopotel si D-zeu, de aceea a dat porunca aceasta: "Voi toti sunteti FRATI". Iata cum el nu trebuia sa se numeasca "Prea-Inaltul Prea-Sfintul Prea-Maritul Prea-Parintele Staniloaie", ci simplu si Crestineste, Fratele Staniloie... In cazul acesta, l-asi fi crezut si eu...

Pentru ca sarcasmul este acolo...

Ma refer si eu la aceasta, pentru a noastra comuna luminare. Pocainta descrisa prin astfel de cuvinte, nu este pocainta smerita, ci este pocainta spre auto-indreptatire, deci nu in spiritul lui D-zeu. O pocainta falsa, este mai rea decit o ne-pocainta, deoarece pacatosul se stie pacatos, chiar de este prea slab sa faca ceva, pe cind pocaitul auto-indreptatit se crede pacatos cu auto-duiosie, deci nu-si mai vede pacatul.

O spun deoarece este usor de cazut in falsa pocainta, spre auto-indreptatire. De aici rezulta si habotnicia, de aici au rezultat prigoane, asupriri, razboaie si crime, in numele falsei Iubiri...

Sarcasmul denota lipsa Iubirii. Iubirea aduce intelegere pentru Aproapele, mila si smerenie. Sarcasmul nu vine din Iubire.

@Ioan

Ok, sa lasam Sfinta Treime de-o parte desi suntem si noi parte...

Ideea ta nu este noua. Iti citez din Tomas: "Ce doctrina putem predica acestor muritori mizerabili care ... se scuza ca 'Daca n-am fi fost creati din carne n-am fi cunoscut ispita' ?". Isus raspunde cu "Ei implinesc dorintele carnale ale parintilor lor." etc.

Intrebarea ta este indreptatita si de aceea trebuie sa gasesti raspunsul la aceasta. Raspunsul se leaga de urmatorul citat: "Cine... nu uraste pe tatal sau, pe mama-sa, pe nevasta-sa, pe copiii sai, pe fratii sai, pe surorile sale, ba chiar insasi viata sa, nu poate fi ucenicul Meu" Eu asi adauga la intrebarea ta, ce de sa-ti urasti viata, daca ti-a fost data?

Tot aici l-asi mentiona si pe Pavel: "trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, sa se imbrace in neputrezire" Afirmatia lui Pavel este deosebit de profunda.

Ma tem ca nu fortez disocierea dintre Corpul Somatic si Corpul Spiritual, ci ca asocierea a fost fortata...

Are sens, deoarece este parte din procesul de disociere, nu numai fizica, ci si morala, intelectuala, instinctuala, sentimentala si a simturilor. Acesta este Omul Vechi al lui Pavel, fara de a carui apus nu se poate naste Omul Nou.

Pe undeva ai dreptate. Un fizic cit mai "spiritualizat", poate ti-ai dat seama instinctiv, nu mai este de fapt un fizic! A-l spiritualiza, cum zici, este a-l scoate din existenta in care a fost obisnuit. Cu alte cuvinte, este exact ce am spus si eu. La aceasta se refera si Pavel: "7. Eu as vrea ca toti oamenii sa fie ca mine" El ajunsese la aceasta disociere.

Nu poti decit sa faci asumtii, cu sansa statistica de 50%...

Nu uita ca El a fost ispitit! Sa transforme substanta materiala de dragul Corpului Somatic, foamea, sau sa se scufunde in Viata Somatica, exprimata prin bogatiile lumesti ce I s-au aratat...

Postul lui Isus a rezultat in clarificarea drumului ce-l avea de parcurs:
"Omul nu traieste numai cu piine, ci cu orice cuvint care iese din gura lui Dumnezeu.", disocierea ta
"Sa nu ispitesti pe Domnul Dumnezeul tau."
"Domnului, Dumnezeului tau sa te inchini si numai Lui sa-I slujesti."
Abia acum El se intoarce spre Lume si-si incepe Lucrarea D-zeiasca.

Draga Edinide,

Pai sunt din Biblie, daca Biblia eset habotnica sunt si eu habotnic, asta e...

Si eu te-am rugat sa deschizi subiectul pe un topic dedicat si o sa-ti raspund acolo, caci e nevoie de un raspuns mai amplu si mai documentat, iar aici este offtopic...
Un topic ar fi acesta: Cine A Fost Isus ? Dumnezeu, Fiu Al Lui, Om ? De ce nu vrei sa discutam acolo despre cine este Iisus?

Bine daca o intorci asa, atunci si un vierme este tot creatura lui Dumnezeu... Deci de ce vorbesti de dezgust sau de scarba aici? Eu i-am asimilat cu niste viermi, inseamna automat scarba si dezgust? Tie iti este scarba si dezgust de creatia lui Dumnezeu? De ce?

Uite ce afirma Ioan, din Cunoasterea la care el a ajuns:
1. La inceput era Cuvintul si Cuvintul era cu Dumnezeu, si Cuvintul era Dumnezeu.
2. El era la inceput cu Dumnezeu.
3. Toate lucrurile au fost facute prin El, si nimic din ce a fost facut, n-a fost facut fara El.
4. In El era viata, si viata era lumina oamenilor.
5. Lumina lumineaza in intuneric si intunericul n-a biruit-o
6. A venit un om trimis de Dumnezeu; numele lui era Ioan....

Pai nu trebuie sa ma crezi pe mine pe cuvant, nici nu am aceasta pretentie... Insa nu inteleg de ce nu crezi Biblia pe cuvant, daca tot zici ca ai legaturi cu crestinismul?
Deci, mai la vale, Biblia zice:
14 ªi Cuvântul S-a fãcut trup ºi S-a sãlãºluit între noi ºi am vãzut slava Lui, slavã ca a Unuia-Nãscut din Tatãl, plin de har ºi de adevãr. (Ioan 1)
Ia zi tu cine este Cuvantul, daca nu Iisus? Ghici ciuperca ce e?

Edinide, in Evanghelia lui Ioan aceste lucruri sunt explicate mura-n gura, pana si un copil le poate intelege... Citeste Biblia...Ce pot sa fac mai mult pentru tine?

Acum te apuci sa desenezi floricele...Cum sa fie asumat de mine?! Nu scrie in Biblie clar negru pe alb:
Cuvântul S-a fãcut trup ºi S-a sãlãºluit între noi ºi am vãzut slava Lui, slavã ca a Unuia-Nãscut din Tatãl (Ioan 1:14) Nu zice acolo foarte clar ca: Cuvantul este Unul Nascut din Tatal? Dupa dogma ta cine este acel Unu Nascut din Tatal daca nu Iisus? De cine crezi tu ca se vorbeste la Ioan 1:1-18 cand se spune "Cuvantul"???

Pai eu ti-am dat initial doar primele 5 versuri, caci nici nu m-am gandit ca nu ai ajuns cu cititul Bibliei la Ioan... Acum m-ai aratat ca de fapt nu ai citit Biblia, cel putin de la Ioan incolo... Nu-i nimic, toate la timpul lor... Cand o sa ajungi pe la versul 14 o sa pricepi...

pai devreme ce nu ai citit Evanghelia, de ce te lansezi in speculatii gratuite?

Nope... e total fals ce afirmi aici... Parintele duhovnicesc nu este tot una cu Parintele Ceresc adica Tatal... Nici pe departe si nu au nici o legatura...
Cand o sa ajungi la Epistole, care sunt imediat dupa Evanghelia lui Ioan si Fapte, o sa gasesti exprimari de felul urmator:
2 Lui Timotei, iubitului fiu: (2 Timotei 1) Adica acolo, Sfantul Apostol Pavel il numeste pe Timotei fiu, nu era fiul lui trupesc ci fiul lui duhovnicesc... Ori daca avea un fiu, automat il face pe el parinte... In nici un caz Parinte, adica Dumnezeu Tatal, cum gresit te gandesti tu.. Deci Sfantul Apostol Pavel, nu "calca constant", asa cum zici tu, porunca lui Iisus, numindu-l pe Timotei fiu, si pe el implicit parinte...
Iar la 1 Tes 2, spune si mai clar: 11 Ca un pãrinte pe copiii sãi, precum ºtiþi, aºa v-am rugat ºi v-am mângâiat. Adica Sfantul Apostol Pavel nu pregeta sa se compare pe el cu un parinte, caci de fapt asta si era pentru ucenicii lui:parinte duhovnicesc...

Nimeni nu a afirmat asta, este doar imaginatia ta bogata... Sfantul Apostol Pavel nu era intermediarul intre Timotei si Dumnezeu, asa cum nici duhovnicul meu nu este... El este slujitor al lui Dumnezeu, la fel ca toti crestinii, insa el are o alta sarcina, asa cum a avut-o si Sfantul Apostol Pavel de ex... E usor de inteles...

Exact asta si suntem... Duhovnicul meu chiar imi spune frate...

Pai atunci poti sa-l crezi linistit, caci nu el s-a numit asa, dupa cum nici Pavel nu s-a numit Sfantul Apostol, si cu toate astea noi il numim Sfantul Apostol... Nu este el sfant?

Nu poti ignora VT deoarece Ioan venea din rindul Iudeilor... In Geneza, se spune: "Apoi Dumnezeu a zis: "Sã dea pãmântul verdeatã,... ... ..." Uite cum Cuvintul, "a zis", s-a facut Verdeata, dar Verdeata nu este Cuvintul... Apoi, D-zeu a zis: "Sã fie niste luminãtori în întinderea cerului...", deci Cuvintul s-a implinit iarasi, s-a facut Astrele, dar Astrele nu sunt Cuvintul...

La fel cu citatul tau: intii asumi ca "El" se refera la Isus (desi nu rezulta din context), apoi iti intaresti asumptia prin versetul 14 "ªi Cuvântul S-a fãcut trup" Cuvintul s-a intrupat rezultind Isus, dar tot Cuvintul s-a intrupat rezultind Pomii Roditori... Nu inseamna ca Pomii sunt Cuvintul, D-zeu, precum nu rezulta nici ca intruparea, Isus, este Cuvintul, D-zeu.

Noi stim ca s-a intrupat de la D-zeu, prin Duhul Lui, o vesteste Gavril, o afirma Isus insusi, evident ca Cuvintul s-a intrupat. Dar a pune semnul de egalitate intre Cuvint si Intruparea lui, este precum Furnica=D-zeu sau Floarea=D-zeu, sau Omul=D-zeu.

Aici este vorba de Cuvintul Creator al lui D-zeu, ce El rosteste, se implineste, este actul Creatiei, este felul in care ceea ce exista vine in existenta.

Daca Isus era D-zeu, ar fi afirmat-o El insusi, raspicat, ca tot ce a avut sa ne invete. Dar Isus nu s-a facut pe sine D-zeu nici unde, dimpotriva, s-a facut smerit, iubitor si ascultator de D-zeu, pina pe Cruce. Isus nu este ceea ce Dogma ta sustine, ci Isus este ceea ce El insusi sustine, Fiul Omului, Fiul Tatalui si Hristosul. Aceasta nu inseamna ca Isus nu este D-zeiesc...

Afirmatia de mai sus este în acord cu adevãrul biblic si o înteleg usor (noi formãm Biserica ce este Hristos).

Ai înteles gresit! Eu nu cred în asa-zisa "sfântã treime" si absolut deloc în "sfânta traditie".
Sã pornim de aici, poate ne vom întelege diferit!
Tit 02:13 - "... aºteptând arãtarea slavei marelui nostru Dumnezeu ºi Mântuitor Isus Hristos".
Acesta este unul din sutele de versete biblice care aratã cã Isus este Dumnezeul adevãrat.
Si vezi cum spune acolo? Dumnezeul (Tatãl) si Mântuitorul (Fiul) nostru, Isus Hristos. Stim cã Dumnezeu este Duhul cel vesnic (Cel Sfânt, nu un altul!), deci avem TOTUL în persoana Domnului Isus. Repet: eu nu cred în "Sfânta Trinitate" promovatã de multe culte religioase pentru cã numita trinitate este de fapt UN SINGUR DUMNEZEU manifestat în diferite moduri: Tatã, Duh, Cuvânt, Lege, Fiu (trup), porumbel (Duh Sfânt), rug de foc, voci, îngeri... Vezi? Nu doar o trinitate ci o multitudine de manifestãri sfinte, dumnezeiesti.

Sunt de acord si cu explicatia asta, o înteleg, este adevãratã dar subliniez cã ai zugrãvit doar o pãrticicã din acel "TOT". Când spui "totul" întelegi exact aceea, Totul ! Nimic nu rãmâne pe dinafarã! Iar acest "totul" e Dumnezeu. El cuprinde totul. El este totul.

Este locul cel mai potrivit sã mergem, la Evanghelie, la ce zice apostolul nostru.
Pavel, peste tot, pe unde a mers a propovãduit "Un Domn, O Credintã, Un Botez". El a dus Neamurilor Un Nume specific, Numele Isus Hristos. Tot ce a fãcut el, a fãcut din dragoste pentru Numele Acela ce a reprezentat TOTUL pentru viata lui. Hai sã revedem vizita lui Pavel la Atena:
Faptele Ap. 17:19-28 - Atenienii zic lui Pavel cã aduce niºte învãþãturi ciudate la auz. Ce vor sã însemne acelea? Pe un altar, Pavel vede scris: "Unui Dumnezeu necunoscut" ºi le spune "Ei bine, ceea ce voi cinstiþi fãrã sã cunoaºteþi, aceea vã vestesc eu. Dumnezeu care a fãcut lumea ºi tot ce este în ea este Domnul cerului ºi al pãmântului... În El avem viaþa, fiinþa ºi miºcarea". Uite cum Pavel Îl face pe Isus cunoscut printre neamuri!

As propune moderatorului de aici sã ne mutãm pe un topic potrivit discutiilor ce le avem, dacã se poate.
Chiar si acest post poate fi mutat acolo dacã nu deranjeazã. Multumiri!

Acest topic a fost editat de Emil Condor: 28 Mar 2007, 04:16 AM