mai omule sunt diverse teorii cum ca înainte de Big Bang a mai avut loc o explozie si ca aceea ar fi adevaratul BB.. dar sunt numai teorii.. pâna la urma oricât te-ai da peste cap cu stiinta cu tot nu poti sa-mi explici cum din ceva considerat inert (materie), asa cum se postuleaza azi, apare constiinta (ceva imaterial) mai bine spus experienta subiectiva.. daca cumva treci peste aceasta metaparadigma sa ma anunti si pe mine.. nu vezi oare ca drumul tau este închis de mult timp, de atunci când stiinta a crezut ca poate explica totul? ce spunea James despre Constiinta? ceva ce i-a uimit pe toti pâna la el si dupa el.. Constiinta ca entitate subiectiva nu exista, ea este una cu totul, nu se poate vorbi despre Constiinta ca despre o entitate separata , ca despre ceva ce experimenteaza altceva, pentru ca asa cum a demonstrat James relatia subiect-obiect nu este primordiala când vrei sa afli ceea ce este de fapt realitatea.. Constiinta este o functie fundamentala a Kosmosului, ea este una cu toate experientele si nu un produs al activitatii cerebrale.. când organizarea materiei a ajuns din ce în ce mai complexa, creierul la rându-i a devenit un ,,instrument" din ce în ce mai bun pentru a oglindi ceea ce era dintotdeauna acolo: Constiinta si asta a culminat deocamdata cu aparitia constiintei de sine (constientei)..

voi discuta cu cei ca tine numai dupa ce veti fi trecut peste metaparadigma (formulata de David Chalmers ca hard problem of consciousness) - desi nu veti putea trece niciodata pe calea asta, te asigur..
ceea ce misticii spun de milenii unii de-abia acum încep sa înteleaga.. ca ceea ce a fost înainte de BB este si acum în fiecare dintre noi si este accesibil în meditatie de exemplu.. vacuitatea.. subiectivitatea pura.. iar asta e o cale în care încape doar unul singur la un moment dat nu este un fenomen de masa sau un experiment de laborator si de acest lucru te asigur..

Si eu sunt destul de sceptic in privinta lui Ken Wilber, si asta pentru ca nu am o parere tocmai roza vis-a-vis de psihologia transpersonala, care este o ramura cel putin dubioasa a psihologiei. In nici un caz a 4-a forta in psihologie, cum se vrea. NU intentionez sa transform discutia intr-o disputa pe marginea psihologiei transpersonale. Daca e cineva dispus s-o faca, o putem face aici.

Am auzit de Ken Wilber dar in mod intermediat, personal n-am avut un contact direct cu teoriile lui, de aceea nu imi permit sa-mi fac o parere cunoscand numai cateva franturi.

Sunt curios totusi cu privire la aceasta teorie a constientei (constiinta mi se pare un termen inexact - se refera mai mult la aspectul moral):

Ceva imi lasa impresia ca aici e o confuzie intre constienta si gandire. Adica, eu prin gandire imi formez o imagine a fenomenelor exterioare si trairilor interioare. Constienta joaca aici numai rolul unei "platforme" - sa spun asa - si daca numai ea ar fi prezenta eu as avea in fata mea o lume de perceptii intre care nu as sti sa stabilesc nici o relatie. Dar poate n-am inteles eu bine: poti sa detaliezi putin sensul notiunii de "constienta"?

Err... OK, e clar: deci nu vorbim aici despre ştiinţă. Ci despre pseudoştiinţă. Exact ce spunea Wluiki.

Eu aş merge mai departe şi aş spune: pseudo-gândire, pseudo-înţelegere. Ilustrată excelent de ideea "ştiinţa a crezut/crede că poate explica totul" -- idee cât se poate de greşită.

Nu, caracteristica definitorie a ştiinţei este taman aceea că nu se bate cu pumnii în piept că poate explica totul. Dimpotrivă, se abţine programatic de la o astfel de pretenţie. Spre deosebire de... pseudo-ştiinţă.

a

-----
Eu aş merge mai departe şi aş spune: pseudo-gândire, pseudo-înţelegere. Ilustrată excelent de ideea "ştiinţa a crezut/crede că poate explica totul" -- idee cât se poate de greşită.
-----
se pare că tu şi wluiki nu înţelegeţi sensul afirmaţiei cum că ştiinţa a crezut/crede că poate explica totul. Afirmaţia se referea la cuadrantele lui Wilber adică ştiinţa a crezut/crede că orice adevăr exprimat în toate celelalte cuadrante (stânga sus şi jos şi dreapta sus) poate fi redus la cuadrantul dreapta jos.. la asta mă refeream.. ştiinţa aşa cum este înţeleasă azi este reducţionistă.. şi o să demonstrez că nici măcar ştiinţa nu este obiectivă! Studiaţi cuadrantele lui Wilber să vedeţi exact unde e problema.. mai exact este vorba despre o invazie a ştiinţei în toate celelalte cuadrante.. ori o experienţă pur subiectivă nu o poţi reduce la o abordare ştiinţifică din domeniul ITS (cuadrantul dreapta jos).. aici e greşeala fundamentală..

-----
Nu, caracteristica definitorie a ştiinţei este taman aceea că nu se bate cu pumnii în piept că poate explica totul. Dimpotrivă, se abţine programatic de la o astfel de pretenţie. Spre deosebire de... pseudo-ştiinţă.
-----
vedeţi, nu studiaţi ce indic să studiaţi şi apoi veniţi cu afirmaţii de genul acestora de mai sus. Am spus că adevărata ştiinţă nu trebuie să fie REDUCŢIONISTĂ..

O observaţie importantă:
Nu se poate vorbi despre faptul că ştiinţa este obiectivă. De ce? Pentru că nu putem separa observatorul şi mijloacele de observaţie de ceeea ce este observat deoarece în acest proces este implicată Conştiinţa. Este clar acest aspect?

Acest topic a fost editat de shapeshifter: 23 Nov 2005, 02:59 PM

Haideţi să vedem dacă ştiinţa acoperă întregul spectru al Realităţii. Ştiinţa se bazează pe ceea ce simţurile fizice (adesea cu ajutorul instrumentelor) ne spun. Este înţelept oare să ne bazăm în totalitate pe această sursă de cunoaştere? Cine a văzut vreodată emoţiile sau gândurile cu ochiul fizic? Este acesta un motiv îndeajuns pentru a le nega existenţa? Sau scăpăm ceva din vedere?
,,Absenţa dovezii nu este dovada absenţei”, putem spune. A crede că ştiinţa acoperă TOATĂ realitatea nu este ştiinţific, deoarece trebuie să negăm alte forme de experienţă umană, chiar şi propriile simţăminte adânci ale identităţii, orice realitate. Acesta este de fapt în mod corect numit ,,scientism”. Nu ştiinţa corectă a respins credinţa într-un suflet, credinţa în sfere mai înalte, în realităţi transcendente aşa cum majoritatea dintre noi cred ci SCIENTISMUL.
În mod normal realitatea acoperă cel puţin trei domenii:
- ceea ce putem ,,vedea” (observa) cu ajutorul simţurilor
- ceea ce putem ,,vedea” cu ,,ochiul interior”
- ceea ce face posibilă această observare, atât în interior cât şi în exterior
Toate cele trei domenii pot fi abordate într-o manieră ştiinţifică! Dar ce înseamnă ,,ştiinţifică”? Wilber spune că ştiinţa în nici un caz nu trebuie să implice automat materialism. Ştiinţa implică următoarele trei elemente:
1. urmărim un fapt, ridicăm o obiecţie sau o paradigmă (engl. instruction, injuction, paradigm)
2. percepem o anumită stare de lucruri
3. comparăm găsirile noastre cu ale altora

Aceste trei ,,fire” operează în cadrul ştiinţei. De ex. Un astronom: 1. Se uită prin telescop, 2. Observă o anumită parte a universului şi 3. Discută descoperirile sale cu alţi astronomi (şi NU cu noi muritorii de rând, o problemă foarte importantă).
Wilber mai oferă ca exemplu încă alte două tipuri de ştiinţe care urmează aceeaşi procedură: ştiinţa minţii sau cea socială (ceea ce europenii numesc Geisteswissenschaft) nu observă obiectele fizice ci semnificaţiile mentale, aşa cum le găsim de ex. în documente, poveşti, mituri, rapoarte, cărţi. Semnificaţia unui text nu poate fi văzută cu ochiul fizic ci doar cu ,,ochiul raţiunii”. Urmând cele trei elemente care sunt implicate în orice ştiinţă, ştiinţa mentalului este perfect ştiinţifică. (Bineînţeles, obiectele mentale nu sunt aşa de concrete ca cele fizice, aşa încât concluziile ştiinţei mentalului nu se pot potrivi niciodată celor fizice. Şi ce-I cu asta?)
Şi aici intervine cel de-al treilea tip de ştiinţă după Wilber. Realitatea înseamnă numai lucruri şi gânduri? Dar atunci cum rămâne cu principiul din noi care ,,vede” toate aceste obiecte fizice şi/sau mentale? Sinele care ,,vede” (observă) şi gândeşte, nu poate fi ,,văzut” (observat) şi NU ESTE un gând. Dar poate fi abordat în mod practic în meditaţie de exemplu. De aici se naşte ,,ştiinţa spirituală”. Meditaţia poate fi privită ca pe o ştiinţă deoarece implică cele trei elemente:
1. stăm în postura de meditaţie câtva timp
2. observaţia - observăm o anumită stare a minţii
3. confirmarea – discutăm ,,descoperirile” noastre cu alţii care practică meditaţia

Pentru a rezuma: Wilber a arătat cele trei tipuri de ştiinţă, realitatea cuprinzând cel puţin trei domenii, toate cele trei domenii putând fi abordate într-o manieră experimentală, experienţială şi deci într-un mod ştiinţific.

Nu prea e clar. Defapt, inteleg ce spui, dar mi se pare cam deplasat. Ceva imi spune ca filmul What the #$*! Do We Know!? se numara printre preferatele tale. Am dreptate ?

păi putem cădea de acord numai asupra unei realităţi cvasi-obiective şi nu în mod absolut obiective pentru că în acest proces este implicată conştiinţa.. putem discuta numai despre o convenţie dacă vrei despre un adevăr relativ nu unul în mod absolut ABSOLUT..

-----
Higher depth less span. Pseudostiinta.
-----
o să-ţi fac demonstraţia. nu folosi până atunci cuvinte pe care nu le înţelegi. OK?

Ce inseamna o singura constiinta in raport cu lumea ? Iti spun eu, este 0. O fiinta umana, devine fiinta umana numai daca traieste printre semeni, daca are acces intr-un fel sau altul la celelalte constiinte. Asa ca nu este vorba de o singura constiinta care percepe realitatea in mod distorsionat, ci este vorba de o intreaga retea, care echivaleaza cu o adevarata "super-constiinta", cu un adevarat potential obiectiv. Fireste, si "super-constiinta" asta are limitale ei.

văd că nici tu nu înţelegi cum e cu Conştiinţa.. dă o fugă pe la threadul despre Nondualitate..

Hai acum să discutăm despre primul principiu (din cele 20) al holonilor:

Realitatea ca întreg nu este compusă din lucruri sau procese, ci din holoni.
Realitatea este compusă din întregi care sunt simultan părţi din alţi întregi, fără nici o limită superioară sau inferioară. A spune că holonii sunt procese în loc de lucruri este într-un fel adevărat, dar aceasta scapă din vedere punctul esenţial acela că procesele însele există doar în cadrul altor procese. Nu există lucruri sau procese ci doar holoni. Deoarece realitatea NU ESTE compusă din întregi şi nici nu are părţi şi neexistând decât întregi care sunt simultan părţi din alţi întregi, această abordare trece dincolo de tradiţionala dispută dintre atomism (toate lucrurile sunt fundamental izolate şi acestea sunt întregi individuali care interacţionează doar prin şansă) şi holism (toate lucrurile nu sunt decât părţi ale unei reţele mai vaste sau părţile unui întreg). Ambele puncte de vedere sunt absolut incorecte. Nu există întregi şi nu există părţi. Există doar întregi care sunt simultan părţi din alţi întregi. Această abordare trece dincolo de disputa dintre tabăra materialiştilor şi cea a idealiştilor. Realitatea nu este compusă din quarci, sau din hadroni ,,bootstrapping”, sau schimburi subatomice, dar nici din idei, simboluri sau gânduri. Este compusă din holoni (întregi care sunt simultan părţi din alţi întregi).

LOL. Acelasi lucru il pot spune si eu despre tine. Ia da o fuga la o carte de neuropsihologie.

---
LOL. Acelasi lucru il pot spune si eu despre tine. Ia da o fuga la o carte de neuropsihologie.
----
ia spune-mi cum rezolvi tu acest ,,hard problem":
Cum procesele fizice din creier dau naştere experienţei subiective?
Dacă rezolvi problema asta capeţi 10 premii Nobel.. hihihi.. mai e mult până departe?

În caz că nu ştii asta se numeşte ,,the hard problem" sintagmă dată de David Chalmers.. ia dă o căutare după David Chalmers să vezi cu cine ai de-a face..

neuropsihologia crede-mă este neputincioasă în a explica acester mister al Conştiinţei.. poţi să te dai peste cap şi tot nu o să poţi explica, folosindu-te de ea, Conştiinţa.. şi ştii de ce? pentru că nu înţelegi ce este de fapt Conştiinţa.. drumul tău prietene este un drum demult închis.. hihihi.. vezi ce rău sunt? Dacă ţi-aş spune că, Conştiinţa este vacuitate sau spaţiul gol în care apar toate experienţele, m-ai înţelege? nu prea cred.. greşeala ta constă în faptul că vrei să explici Conştiinţa ca fiind o entitate separată, ceva care poate experimenta altceva ori lucrurile nu stau aşa dacă le analizezi atent.. Va trebuie să-mi dai dreptate într-un târziu de aceea te aştept să ajungi singur la această concluzie.. e timp destul.. ai tot timpul din lume la dispoziţie.. dacă el există cu adevărat.. hihihi..

Acest topic a fost editat de shapeshifter: 23 Nov 2005, 05:00 PM

Faptul ca avem inca unele probleme in a intelege toate aspectele astea, nu inseamna ca ele nu au explicatie si ca in timp, cu mijloace adecvate de investigare, nu se vor inatura pana si ultimele semnele de intrebare. Stiintele creierului sunt relativ noi si e cat se poate de firesc sa nu stim totul despre obiectul lor de cercetare - creierul uman - acest computer biologic extrem de complex, poate cea mai complexa forma de organizare pe care a luat-o materia pana la ora actuala.

Asa iti palce tie sa crezi, pentru ca te-a atins Wilber si transpersonalii lui la corda sensibila. Numai ca realitatea s-ar putea sa nu fie tocmai pe gustul tau si, mai devreme sau mai tarziu, s-ar putea sa fi nevoit sa acepti acest lucru. Psihologia sociala insa, ne arata cum acest lucru nu este tocmai usor de acceptat. Valabil si pentru mine, daca voi a-ti avea dreptate

Nu, ai dreptate.

Nu stiu ce-ai inteles tu din ceea ce pretind eu despre constiinta, insa in nici un caz nu o vad ca fiind o entitate separata. Separata de ce ? Nu sunt adeptul unui model dualist al fiintei umane. Pentru mine constiinta este un program in + (stiu, suna urat, dar in realitate cam asa stau lucrurile). Daca nu ma insel, ceea ce numim constiinta, inseamna doar intre 16-200 biti din cantitatea uriasa de informatii cu care opereaza sistemul nervos.

tu nici măcar nu vezi unde e problema.. grav.. pune-te pe studiat şi observă relaţia subiect-obiect apoi mai vorbim.. ok? am explicat şi demonstrat pe threadul despre nondualitate că NU EXISTĂ UN EU SEPARAT DE LUMEA DIN JUR. Îţi este clar acest aspect? Dacă nu îţi este clar atunci te trec automat ca locuitor al ,,Flatland"-ului şi nu te avansez de când atunci când îţi este clară problema.. baftă..

N-am citit ce-ai scris tu acolo, dar permite-mi sa am dubii in privinta demonstratiei tale. E mult spus demonstrat, nu crezi ? Fi bun si dezvolta putin ideea citata de mine mai sus, ca este tare ambigua. Am sa te rog sa fi cat mai clar cu putinta, si sa te rezumi la putine cuvinte. Este posibil sa fiu de acord cu tine, insa nu imi dau seama ce intelegi tu prin acea separatie.

Shapeshifter eu o sa-l citesc pe Ken Wilber. Imi pare rau ca tu nu prea dialoghezi . E buna expunerea, dar daca nu raspunzi la intrebari nu vei fi credibil. Oricum daca nu iau ban permanent, pe care il presimt, probabil ca va veni in urmatoarele 3-4 zile, voi reveni cu niste pareri despre Wilber. Imi trebuie insa timp.

Acest topic a fost editat de alfa: 23 Nov 2005, 06:48 PM

shapeshifter

Din cele ce am citit , inclin sa incred ca el (Wilber) se deplaseaza de-a lungul acelei fragile linii de demarcatie intre stiinta si pseudo-stiinta , incercind sa faca un amalgam pe care sa nu-l conteste nici filozofii , nici fizicienii si nici psihologii !

alfa

...ca sa vezi unde duce intuitia feminina...!

Nu stiu daca in 3-4 zile se pot digera ideile lui Wilber , insa o parere de ansamblu - mai mult sau mai putin eronata - da.

exergy33

Acest topic a fost editat de exergy33: 23 Nov 2005, 07:25 PM

Trebuie sa recunosti ca avem un avantaj fata de barbati.

Acest topic a fost editat de alfa: 24 Nov 2005, 12:28 AM

Shape, trebuie sa fi in stare sa explici dupa ce ai spus chestia asta de mai sus, de ce ar fi neaparat ceva pozitiv, imbinarea cunostintelor si gandirii estice cu cea vestica!?
Vestul este e un tip de civilizatie special, care este adesea acuzat ca integreaza - "fura" ar spune unii mai putin obiectivi - cunostintele valoroase aparute in toate celelalte civilizatii. Exista suficiente exemple in acest sens.
Deci “vestul” contine deja “estul”, sau ma rog, acel putin care a fost realmente valoros in culturile esuate sau stagnante ale estului.
Intrebarea, repet, este cum justifici tu ca e numa' de dorit sa imbinam gandirea estica cu cea vestica?Cum sa ingemanezi primitivul si esecul, cu modernitatea si succesul?? Si care ar fi "sfârâiala" daca am reusi?

Acest topic a fost editat de Octavi: 24 Nov 2005, 03:53 AM

Amenhotep

Ma intreb ce ar spune mothman despre chestia asta....

In masura in care asta ar fi adevarat, intreaga comunitate de biologi ar fi niste mincionosi, iar Wilber marele sincer al tagmei. Deocamdata intreaga comunitate scoate sute de mii de articole stiintifice care dovedesc teoria evolutiei, iar Wilber publica carti dupa multe sfortari, cat de "multe" poate însemna sa umbli cu manuscrisul prin 20 de edituri, inainte de a fi acceptata de aceea a . . . “cercului teozofilor”.

“Argumentele” din aceasta lucrare strict comerciala – autorul ei nu a fost in stare sa publice nici macar UN articol intr-o revista de specialitate care sa sustina sau demonstreze afirmatiile – au fost demontate de mult de catre biologi. Faptul ca el inca nu a aflat de acestea, il descalifica, eu angajandu-ma aici sa arat cat de gaunoase sunt oricare dintre argumentele lui Behe (sau Wilber, care vreti), in masura in care shape, sau altul, le pune aici in discutie.
Sa fie aceasta “scapare” a lui Wilber, datorata faptului ca acesta nu a fost niciodata un universitar, un professor intr-o universitate? Ca el s-a ocupat mai mult de budism si teozofie, decat de biologie?
Apropos de nivelul de intelegere al evolutiei, sa vedem ce spune un specialist: <<Dr. Lane - who has taught Darwinian evolution at a university level - then (1996) pertinently assessed Wilber’s comprehension of evolutionary biology: “Wilber does not seem to understand that the processes of evolution are blind. He wants to have it “open-eyed” as if natural selection all of sudden wakes up when it hears that a “wing has been formed” (better start chugging) or that an “eye has been completed” (let’s fine tune now). Natural selection does not “start” when the eye is formed; it works all along without any conscious intention whatsoever. Not to sound like a groggy professor, but if Wilber turned in [his written ideas] to me as a college student trying to explain the current view of evolutionary theory, I would give him an “F” and ask to see him in my office.... Wilber has misrepresented the fundamentals of natural selection. Moreover, his presentation of how evolution is viewed today is so skewed that Wilber has more in common with creationists than evolutionists, even though he is claiming to present the evolutionists’ current view.... What makes Wilber’s remarks on evolution so egregious is ... that he so maligns and misrepresents the current state of evolutionary biology, suggesting that he is somehow on top of what is currently going on in the field. And Wilber does it by exaggeration, by false statements, and by rhetoric license.”>> (http://www.strippingthegurus.com/stgsamplechapters/wilber.asp ). Problematica legata de evolutie nu este unicul subiect al textului de la adresa indicata; acolo sunt demontate diverse convingeri, gesturi si afirmatii ale lui Wilber, care finalmente se dovedeste a fi doar un simplu “guru”.

Mai ramane totusi un aspect pe care vreau sa-l lamuresc aici: Wilber, guru adica, îl numeste pe Dawins “predicator”. Ei bine, in contrast cu Wilber, Dawkins a calcat intr-o universitate si de alta maniera decat ca invatacel: de-a lungul timpului, acesta a predat in diverse universitati, obtinand toate gradele, de la asistent pana la professor. Este membru in Royal Society, prima academie stiintifica din lume. Care sunt insa referintele lui Wilber? "Doctor minus teza"?

Acele reusite ale creationismului se explica un pic mai putin “teozofic” decat sustine Wilber, anume prin faptul ca populatia americana, mai mult decat in cazul altor popoare vestice, este foarte inculta. La asta participa probabil si cultura “de consum” creata de logica simplista a pietei capitaliste. Nu sunt un mare critic al capitalismului, ba dimpotriva, insa e greu sa te astepti sa ai mase cultivate, in masura in care criteriul care spune ce fel de valoare culturala trebuie creata, este acela al pietei, adica al propriilor gusturi tembele ale maselor de cultivat. Nu este intamplator in acest sens deloc, ca creationismul inregistreaza succese in acea renumita bible belt, zona slab dezvoltata a tarii-continent care este SUA, un echivalent al ceea ce in romaneste s-ar numi “la tara”.

Normal, lucrurile inexistente, nu pot fi explicate, intrucat nu exista ca sa ai ce sa explici. “Eros” sau “Dumnezeu”, sunt pe acelasi picior, din acest punct de vedere, oricat incearca bietul Wilber sa ne convinga de contrariu.

Acest topic a fost editat de Octavi: 24 Nov 2005, 03:32 AM

Pai nu e nevoie sa mai ia prietenul nostru un Nobel doar pentru atata lucru, caci un biolog (NU UN FILOZOF, CA CHALMERS!!!!!), care mai este pe deasupra si laureat Nobel, a rezolvat aceasta "problema":

http://en.wikipedia.org/wiki/Gerald_Edelman
Gerald Maurice Edelman (born July 1, 1929 in New York City) is an American biologist who won the Nobel Prize in Physiology or Medicine in 1972 for his work on the immune system. He is noted for his theory of mind, published in a trilogy of technical books, and in briefer form for a more general audience in Bright Air, Brilliant Fire and more recently in Wider than the Sky. Topobiology contains a theory of how the original neuronal network of a newborn's brain is established during development of the embryo. Neural Darwinism contains a theory of memory that is built around the idea of plasticity in the neural network in response to the environment. The Remembered Present contains a theory of consciousness. Edelman has asked whether we should attempt to construct models of functioning minds or models of brains which, through interactions with their surroundings, can develop minds? Edelman's answer is that we should make model brains and pay attention to how they interact with their environment. Edelman accepts the existence of qualia and incorporates them into his brain-based theory of mind. His concept of qualia avoids the pitfalls of the idea of special qualia with non-functional properties, which was criticized by Daniel Dennett. Edelman expounds a biological theory of consciousness, which he explicitly locates within Darwin's Theory of Natural Selection and Darwinian theories of population dynamics. He rejects dualism and also dismisses newer hypotheses such as the so-called 'computational' model of consciousness, which liken the brain's functions to the operations of a computer. Edelman argues that the mind and consciousness are wholly material and purely biological phenomena, occurring as highly complex cellular processes within the brain, and that the development of consciousness and intelligence can be satisfactorally explained by Darwinian theory.
Gerald Edelman is the founder and director of The Neurosciences Institute, a nonprofit research centre in San Diego that studies the biological basis of higher brain function in humans.

Da, o problema biologica "hard", doar pentru unii dintre filozofi, anume cei mai mici si prost îmbracati, ca Chalmers.

Te uiti în oglinda de rîzi cu atâta pofta?

Acest topic a fost editat de Octavi: 24 Nov 2005, 04:08 AM

Draga domnule va lasati influentat foarte usor de valurile entuziasmului.
De Octavian Paler ati auzit? Dar de H.R.Patapievici? Mai sunt si alte modele care ar trebui mentionate insa atentia mea s-a focalizat asupra celor antementionati.
Cautare usoara spre cunoasterile universale.

ps: Corrige in me si quid reprehendis. (lat.)

Octavi

Si tu mi-ai starnit interesul cu Edelman asta care pare sa fi rezolvat toate misterele. Vad ca e laureat Nobel pentru contributiile la sistemul imunitar nu pentru teoria asta. Deci el neaga dualismul hard-soft, asemanarea functiilor creierului cu operatiile computerului cum face modelul computational si explica cum mintea si constiinta sunt IN INTREGIME materiale, fenomene biologice pure si ca dezvoltarea constiintei si inteligentei ar fi explicata satisfacator de teoria darwinista.
Cam ce ar fi acele qualia si cum evita qualia cu proprietati nefunctionale?
De fapt mai da-ne niste linkuri daca mai ai ca vad ca tu esti bine informat de obicei sa ne aruncam si noi un ochi pe acolo.
In ce masura e acceptata teoria lui fata de altele cum ar fi cea care a propus modelul computational?

Mothman subscrie punctului de vedere expus de Amenhotep. Alfa, nu stiu unde ai vazut tu ca as merge pe ideea ca stiinta explica totul. Ai inteles gresit. Stiinta nu poate explica totul, asta este cat se poate de clar, si cand vorbesc de stiinta, ma refer la cea contemporana, nu la ce va insemna stiinta in urmatorii 100 sau 200 de ani. Stiinta merge din aproape in aproape, si nu emite certitudini asupra lucrurilor pe care inca nu a ajuns sa le cunoasca, de asta ocupandu-se altceva/altcineva, numai stiinta nu. Eu am spus doar ca stiinta este singura in masura sa ofere niste explicatii cu privire la lumea asta in care ne ducem cu toti existenta, dar de aici pana la a apune ca ea a ajuns sa explice totul, e cale lunga. Odata cu trecerea timpului si cu dezvolarea tehnologia, si stiinta va avea un potential mai mare, insa nu putem stii cu certitudine daca va veni o vreme in care nu va mai exista nici o enigma in univers.

mothman văd că tot nu înţelegi care era de fapt obiecţia mea legat de ştiinţă.. am spus că ştiinţa a dat buzna în toate celelalte cuadrante.. înţelegi ce spun?
Observ că vă faceţi încăzirea.. continuaţi.. avem nevoie de ceva jogging.. pentru ce va urma..

Bun, cu ocazia asta ai cam recunoscut ca Wilber nu face stiinta. Bine, asta n-ar fi tocmai o noutate. Am fost sceptic in privinta lui inca de la inceput. Transpersonala aia, bat-o vina.

mothman psihologia transpersonală e doar o mică parte din modelul integral al lui Wilber.. văd că îţi lipseşte informaţia.. nu te mai juca cu cuvinte pe care nu le înţelegi..

Recunosc ca nu sunt tocmai informat in privinta teoriilor lui Wilber. Insa, este de ajuns sa stiu ca se numara printre fondatorii psihologiei transpersonale, si asta este de ajuns. Pentru mine, aia nu prea e psihologie.

mothman

Unde incadrezi tu psihologia transpersonala ?

O vad mai mult ca pe o filosofie. Nu am nimic cu filosofia, Doamne Fereste. Ideea e ca psihologia, de cand a luat ea nastere, prin 1879 (Wilhem Wundt, primul laborator de psihologie - Leipzig/Germania), s-a cam ferit de filosofie, din ea desprinzandu-se, practic. E, n-ar fi pacat sa revenim iar la filosofie ? De la laboratoarele si rigorile behavioristilor, sa trecem iar la speculatie si fantezie ?

Mothman de speculatie si fantezie ai nevoie peste tot, chiar si in laborator, mult mai mult decat crezi tu. Doar ca acolo nu trebuie s-o lasi sa nu vada ce e de vazut si prin eprubete. Teoriile stiintifice debuteaza adeseori ca speculatie si fantezie..

mothman

La inceput si eu o vedeam mai mult ca pe un fel de amalgam intre filosofie si mistica orientala.
Citind mai mult mi-am dat seama ca si psihologia asa zis traditionala sau clasica cauta sa se redefineasca...si sa se apropie de radacinile filozofice din care isi trage seva.

In final am ajuns la concluzia ca psihologia tranpersonala este complementara psihologiei clasice , insa nu o poate inlocui pe aceasta din urma.

exergy33