E treaba domnilor preoti ce fac cu nevoile lor fiziologice si familiale.

Daca e sa-mi placa de vreunul, îmi plac sectantii, aia din cauza concurentei (monopolului ortodox ) pe care vor s-o macine, chiar depun eforturi mari si se iau în serios.

Am si eu doua intrebari:
1. Crezi ca e posibil ca un om sa aiba chemare spre preotie si, totusi, sa nu fie adeptul castitatii?
2. Daca un preot catolic s-ar hotarî azi sa se casatoreasca dupa ce a fost un preot extraordinar timp de multi ani, ce obiectie serioasa i-ar putea fi adusa de catre superiorii sai?

Va dau adresa unui site in limba romana despre celibatul preotilor catolici:

http://www.profamilia.ro/apologetica.asp?celibat

1. Un catolic daca simte chemarea la preotie, atunci trebuie sa se infraneze(daca il iubeste destul pe Dumnezeu pentru a-i urma chemarea), iar daca nu-si pierde chemarea pe parcurs, va reusi sa tina celibatul pana la primirea sacramentului ordinarii si bineinteles si dupa acesta. DECI: nu poate fi preot(de rit latin) fara a fi adeptul castitatii, poate sa fie preot catolic de alte rituri(orientale in special, unde preotii se casatoresc).

2. Daca ajunge sa se casatoreasca un preot care a fost excelent in decursul anilor precedenti (cei mai mult preoti catolci se casatoresc la criza de 40 de ani, care dupa cum stiti, e cea mai grea criza la barbati). Ghinionul si pacatul lui, va fi excomunicat(excomunicare majora: nu se mai permite admnistrarea nici unui sacrament - spovada, euharistia) daca nu ia atitudine sa se intoarca in sanul Bisericii. Daca se va intoare, i se va da pentitenta (ex: inchis pentru 2-3... ani intr-o manastire-intr-o chilie- unde se roaga, dupa acest timp i se va da voie sa fie preot).
Obiectia serioasa ce o aduc superiorii este incalcarea juramantului de castitate facut inainte Preasfantului Sacrament al Altarului. (NOTA: un preot catolic nu se poate casatori religios, i se interzice.)
Stiu un asemenea caz.

Priviti o fotografie cand sunt ordinati tinerii seminaristi: (Hrotoniti)

TriRegnum, ai reusit sa eviti foarte bine problema. Eu intrebam daca un om poate avea chemare spre preotime fara a fi adeptul castitatii? Tu mi-ai raspuns ca un catolic nu poate. Te mai intreb o data: poate un om, nu neaparat catolic, sa fie mesagerul lui Dumnezeu pe Pamint fara a fi adeptul castitatii? Sau doar catolicii sunt mesagerii lui Dumnezeu?

Imi cer scuze, dar nu am inteles intrebarea.

Poate fi mesagerul lui Dumnezeu si un preot casatorit, dar traind si pentru lume, nu numai pentru Dumnezeu, el nu primeste atatea haruri pe care un preot catolic(celib, sau orice preot crestin celib) care isi dedica viata in toata profunzimea ei lui Isus Cristos.
RASPUNS: Da si un preot casatorit(ortodox/catolic de rit oriental) poate fi mesagerul lui Dumnezeu.

Triregnum,
am citit explicatiile tale. Nu le pun la indoiala, categoric, dar pt mine suna groaznic.
Si sincer nu vad un motiv sa-ti infrinezi niste porniri normale (de la Creator venite) , culmea, ca sa-l slujesti mai bine pe el. N-are nici o logica.
Dar fiecare cu chemarea lui.

Bdl> Pentru tine suna groaznic, asta pentru ca nu esti crestin (ma refer in suflet). Odata ce il iubesti pe Dumnezeu esti dispus sa accepti orice mod de viata. Poate ca nu are logica din modul in care tu privesti lucrurile, dar din punctul meu de vedere au logica toate.
Intr-adevar Isus nu obliga pe nimeni la castitate (nici chiar pe calugari), dar in Sfanta Scriptura exista sfaturile evanghelice: ascultarea desavarsita, saracia de bunavoie, curatia(castitatea). Si Isus a trait dupa acest model: a infaptuit via Tatalui pana la moarte, pana la moartea pe Cruce, era sarac (¨Vulpile au vizuinile lor, pasarile cerului au cuiburi, numai Fiul Omului nu are unde sa puna capul¨), si era cast (nu era casatorit).
Din moment ce doresti sa-l urmezi pe El pe calea vietii, trebuie sa cauti sa traiesti asemeni Lui. Celibatul nu e o povara, ci o dovada de iubire pentru Creator.
In lumea de azi hipersexualizata, celibatul este o legatura spre cer, caci in viata viitoare oamenii nu se vor mai casatori, ci vor trai cu Dumnezeu -nu vor mai avea nevoile de acum (de hrana, reproducere-sexuale-....).

Am priceput omule.
dar daca el m-a facut cu dorinte, atunci de ce imi cere pe urma sa renunt la ele ca sa il slujesc mai bine? Nu era normal sa ma faca fara ele de la inceput? Aici nu vad eu logica, sau o explicatie cit de cit plauzibila.

Ca sa stii cine e seful!

Corect omule

Ce logica poate sa aiba faptul ca, daca toti oamenii ar fi plini de har, peste 50 de ani specia umana ar inceta sa mai existe pentru ca nu ar mai face nimeni copii?

In rest, bdl are foarte mare dreptate. Daca Dumnezeu era adeptul celibatului, nu o mai crea pe Eva. Care ar fi, dupa parerea ta, scopul ei?

Fratilor fiecare religie cu obiceiurile ei.
La neoprotestanti de exemplu celibatul este obligatoriu pana la casatorie.

Prin astfel de reguli (unele mai severe altele nu) se indentifica fiecare religie in parte si nu vor renunta la ele pt nimic in lume.. Si-ar pierde din credibilitate. Iar cei carora nu le convin regulile respective, sau nu le pot indeplini isi aleg o religie mai permisiva.

La catolici treaba cu celibatul este chiar nociva. Se cunoaste foarte bine faptul ca din aceasta cauza multi dintre preotii catolici devin homosexuali sau chiar pedofili. Ceea ce este destul de grav..

Si in armata se intampla la fel (mai putin pedofilia, evantul cu copii de trupa). N-am auzit ca cineva sa fie incorporat cu familie cu tot.

=============================================

Nu vezi logica pentru ca tu pui totul pe seama obligatiei. Genul acesta de "asceza" se intalneste si in alte domenii spirituale, ba chiar in stiinta. Exista pictori atat de pasionati incat viata de zi cu zi nu-i mai atrage. Exista savanti atat de distrati si dedicati pasiunii lor incat in viata obisnuita par niste handicapati.

exact. diferenta sta in obligarea cuiva la a fi ascet, sau in alegerea personala in acest sens.

normal ca este mai bine sa alegi ceva, puternic convins de binele pe care il faci, decat sa fii obligat la asa ceva.

nici Pavel nu ii obliga pe presbiterii si episcopii din timpul sau sa fie celibatari, ba dimpotriva, multi dintre ei (si apostolii) erau casatoriti. Petru era casatorit in mod clar.

deci obligativitatea celibatului la preoti nu are baza biblica. o recomandare nu poate fi sanctionata cu excomunicarea... este pacat sa fie asa...
pe de alta parte, dorinta preotilor catolici de a ramane celibatari pentru a se dedica rugaciunii si slujirii nu are de ce sa fie luata in ras. daca este dorinta lor, si atat timp cat isi traiesc viata in armonie cu menirea lor, nu vad de ce ne-am bate joc.

nu toata lumea este obsedata de sex si de cele lumesti...

Marky, orice pasiune presupune un sacrificiu. Ti-am dat exemplul artistilor sau chiar al oamenilor de stiinta. Sigur ca anumite accidente de felul acesta sunt imorale, dar asta nu inseamna interzicerea normelor ascetice sau modificarea in alt sens.

Orice drum are anumite reguli, la care o persoana adera in deplina cunostinta de cauza.

Eh, la o anumita varsta sangele e mai cald

Acest topic a fost editat de Figaro: 27 Oct 2003, 11:00 AM

Orice pasiune pp si sacrificiu . Corect.
Insa pictorul sau artistul in general care-si dedica toata viata muncii sale nu renunta voit (pt toata viata) la anumite placeri, el nu mai are timp de ele, iar cand are timp le face.

Sacrificiile religioase, de orice natura sunt auto-pedepse. Si chiar asa.... ce poti spune despre stigmatici ?

Daca o face de unul singur atunci nu renunta. Problema se pune intr-o comunitate. Numerosi pictori cresteau ucenici. Programul lor era foarte strict, si in privatiuni erau incluse numeroase renuntari. Novicii nu aveau voie sa picteze pana la o anumita varsta, timp in care amestecau culori, curatau pensule etc. Placerile, de orice fel, erau excluse din start.

Auto-pedepse sunt de pilda si restrictiile alimentare practicate de cei care apara drepturile animalelor.

Fratilor la celibat nu ne obliga nimeni.

Preotii accepta de bunavoie. Pot sa renunte la celibat inainte de hirotonire si gata, nu e nici o problema, dar daca renunta la celibat dupa ce a depus juramantul de castitate, atunci va fi pedepsit cu anatema.

iata deci importanta unei atentii deosebite acordate unui juramant...

interesant. nu aveam idee despre asta. multam triregnum.

imi pastrez opinia ca un om casatorit este mai in masura sa-si inteleaga enoriasii, dar respect si alegerea celor ce doresc sa ramana celibatari, atat timp cat o fac realmente pentru Hristos.

dar cati oare mai au chemare veritabila in ziua de azi?...

1,6...> Odata ce Isus isi tine promisiunile facute oamenilor si noi avem datoria ca odata ce-I promitem castitate, ascultare desavarsita, saracie de bunavoie, trebuie sa avem grija sa ne respectam si sa tinem aceste sfaturi evanghelice pe care ni le da.

Cei mai multi tineri, viitori preoti, au chemarea pentru acestea, dar sunt unii care nu au aceasta dorinta in suflet, de a deveni preot, iar acestia in seminariile teologice se vor descoperi si vor fi exmatriculati fara drept de inscriere la alt seminar. Chiar si pentru fumat esti exmatriculat dintr-un seminar catolic, pe cand la fratii despartiti, stiu cazuri in care tinerii fumau in incinta internatului de la teologie.

Nu trebuie uitat ca în alte locuri, conducatorul spiritual al grupului are dreptul la o sexualitate mult mai mare ca enoriasii de rând, lui i se prezinta fecioarele, el face cu cine vrea, cât vrea, unde vrea, sex. Este, pe lânga reprezentantul lui Dumnezeu, si simbolul fertilitatii. Asa da religie.

Mi_, asta se intampla in secte obscure, gen Bivolaru.

noi discutam aici de preoti...
va rog pastrati discutia on topic.

triregnum, te voi ruga sa nu mai faci remarci putin acide la adresa altor culte, fie el ortodox, fie ele altele (stii, tu, fraze care incep cu: "la noi e ...+++, pe cand la ei e... --- ).
nu suna prea bine...

Religiile consacrate sunt religii, nu "grupuri spirituale". Alea nu prea sunt religii.

Nu stiu de ce unii au tendinta sa clasifice repede o minoritate religioasa ca "secta". Ce sa spun, o "mare biserica istorica" ar superioara prin ceva unei "secte". Nici vorba, fiecare are dogma si principiile ei, nu exista superior si inferior atunci când omul crede din suflet ceva.

Si ma refeream la alte comunitati decât "Bivolaru". Ma refeream la PREOTII unor comunitati care dpdv al sexualitatii se afla la polul opus celor catolici.

E dreptul religiei lor, e normal, e sanatos. Nu sunt superiori preotilor catolici, dar nici inferiori.

da si nume, Mi_, sa ne cultivam si noi...

de diverse escapade ale celor in sutana sau cu plastron la gat stim cu totii. nici o religie nu este scutita de asa ceva. dar a extrapola asta la religie in general, mi se pare cam mult.

astfel de comportamente sunt dezavuate in orice institutie religioasa, chiar daca nepotismele impiedica uneori sa se faca dreptate.

cu totul altfel stau lucrurile in grupusculele antisociale de care vorbeam - in care un individ ridica la rang de doctrina abuzul sexual...

am impresia ca se face iarasi confuzia intre oamenii unei institutii si doctrina ei.

unul este David Koresh care isi invata supusii ca "asa vrea Domnul, sa insarcinez femeile pentru a cladi Lumea Noua", si cu totul altul este un preot/pastor care incalca preceptele religioase pe care le predica, si calca alaturi.

este o mare diferenta.

PS: sa nu fiu inteles gresit: amandoi sunt niste nenorociti, insa primul isi face un merit din asta, dar al doilea merge impotriva propriei sale religii.

Figaro,
Armata e doar un an de zile, nu pe toata viata. Deci exemplul ales de tine e total neinspirat. Si acolo tinerii se duc OBLIGATI deocamdata, dar la preotie se duc BENEVOL. Mai alte comparatii stralucite, ca si cu aia cu Luca ai ametit toata lulmea.
Eu nu vorbesc de obligatie aici, eu vorbesc de un lucru contra mersului natural. N-am spus ca o fac obligat, clar ca o fac de bunavoie, dar e contra dorintelor naturale, pricepi? Daca o religie cerea sa nu bea apa, ce faceau, nu beau apa pina crapau? De bunavoie, nu ca obligatie, nu-i asa? Nici eu nu beau apa, ca asa vreau eu, sa o economisesc. Beau bere in schimb.
Sint de acord cu tine ca sint "accidente" , dar sincer acum, crezi ca acel celibat "acceptat" nu are rolul lui? Acele accidente nu denota existenta dorintei NATURALE? Si iata cu rugaciunile , posturile si mataniile nu au reusit sa le acopere. Deci e e asa greu de inteles? Tu poti alege, ca sa vrei tu, ceva contra biologicului? Iar artistii si acei oameni de stiinta, sa fim seriosi, nu ca au ales sa renunte la anumite chestii pt ca sa faca ceva deosebit. Ai intorso ca la ploiesti. Acei oameni sint asa de PASIONATI in ceea ce fac incit anumite dorinte se diminueaza, favorizind obtinerea unor rezultate deosebite. Tuturor ni se intimpla sa fim preocupati, adica f preocupati de cev, asa de intens ca nu realizezi cum trece timpul si stai nemincat peste normal, nu bei apa peste normal. Dar la un moment dat nevoia biologica invinge. Deci ne cam pacalesti si ne tratezi ca pe niste copilasi care nu prea pricep multe. Cind dai niste explicatii, intreaba-te prima data daca aceea explicatie te-ar multumi pe tine daca ai fi in locul nostru.
Dar.... sa fie clar ca exista oameni care au o asemenea inclinatie, si pasiune catre viata monahala, care pun atit suflet in ceea ce fac, incit pt ei celibatul nu este o problema. Acele dorinte se diminueaza automat, nu si le reprima ei. Iar pt cei carora li se intimpla acele ACCIDENTE , e clar ca alegerea hainei monahale nu a fost cea mai buna inspiratie. Sau religia respectiva.

pai iata de ce un juramant de celibat nu trebuie facut pe intreaga viata...

sunt destule ordine monahale in care juramantul de celibat nu e pe intreaga viata, ci doar pe durata calugariei.

1,618033 dar de ce trebuie sa facem sacrificii pt Dumnezeu ? Orice fel de sacrificii de la celibat pana la cei ce se rastignesc pe cruce pt a trai chinurile lui Hristos. Eu nu cred ca Dzeu ar vrea asa ceva de la oameni. Cred ca Dumnezeu ar dori ca oamenii sa respecte cele 10 porunci si atat, nimic mai mult. Si in categoria oameni se includ toti indiferent de meserie.

buna intrebare, marky...

in primul rand, sa facem diferenta intre patologic si normal.

cine isi mutileaza trupul pentru credinta da in patologic. sincer e bolnav.

cine doreste sa ramana celibatar pentru a se concentra mai bine pe relatia sa cu Dumnezeu NU este patologic.

evident, exista o masura in toate.

personal, consider ca celibatul pe intreaga viata nu este sanatos atunci cand este impus ca o regula de la care nu exista abatere. pentru ca iti limiteaza extrem de mult optiunile.

stiu oameni ajunsi la 70 de ani, care au dorit sa ramana celibatari intreaga viata, dar care nu au facut niciodata un legamant in acest sens, de care sa se simta apoi legati de maini si de picioare. si au ramas fericiti - sunt persoane care iti fac o reala placere prin modul lor de a fi.

dar stiu si oameni care isi autoimpun sacrificii - pe care le percep ca atare - si care ajung sa se simta inchistati apoi, si sa isi faca mai mult rau decat bine.

eu unul am hotarat sa raman celibatar pana pe la 24 de ani, si am si reusit, caci m-am casatorit la 25 de ani.
mi-a fost de folos?
da, caci intre timp m-am maturizat destul cat sa-mi pot alege in cunostinta de cauza un partener de casatorie, si am stiut sa ma si intretin singur - chestii pe care nu le inveti cat stai cu mama si cu tata...

mai mult, anii adolescentei si tineretii crude i-am folosit intr-o masura mai mare pentru lucrurile spirituale, si nu regret deloc acest lucru. uneori chiar sunt nostalgic cu privire la acei ani.


deci, marky, depinde de perceptie.
un om care se chinuie nu ii va fi niciodata pe plac lui Dumnezeu. un om care este multumit si fericit in deciziile sale, acela va fi cu siguranta aprobat...

In primul rand este imposibil sa nu te chinui pentru a ramane celibatar. Sunt niste nevoi fiziologie pe care trebuie sa le invingi. Iar in caz ca nu ai aceste nevoi inseamna ca ai probleme medicale si este altceva. Deci tot un sacrificiu este, chiar daca nu doare fizic (desi se poate intampla si asta caci lipsa indelungata de sex poate duce la dureri provocate de testicole )

In al doi-lea rand ai afirmat pana acum ca inainte sa devii neoprotestant tu erai ateu, nu suportai sa mergi la biserica de mic si stiinta era religia ta (sunt cuvinte spuse de tine). Deci cum se explica sacrificul tau in acest caz.. caci nu se leaga.. acum spui ca acei ani i-ai folosit pentru lucruri spirituale.. undeva e ceva putred

Nu toti oamenii sunt trasi la stanta, Marky. Stiu ca e greu sa intelegi ca nu toata omenirea e croita dupa tiparul tau unic si grandios. E drept ca la tine se pune si problema varstei.

Exista persoane care nu pot face sex fara o legatura emotionala puternica (dragoste), dupa cum sunt si oameni care nu au nevoie de dragoste ca sa faca sex. Exista persoane care, pentru un motiv sau altul, sexul si dragostea nu mai functioneaza.
Sau exista oameni care cred ca sexul trebuie suprimat pentru diverse motive.

===================================================

Bingo! Tu ai spus-o, nu eu!

Tot tu ai spus-o. Ca nimeni altul! Felicitari!

Asta e altceva. E ca in Clubul Burlacilor. Daca nu mai esti burlac, nu mai faci parte din club. Nimeni nu te obliga. Bdl, ti se pare ciudat, dar unii aleg o anumita cale.

Corect, absolut corect! Insa renuntarea la anumite lucruri pentru altele nu inseamna un chin. Nu-l vad pe Nicolae Steinhard ca pe un chinuit.

============================================

Toata problema asta tine de libera alegere. Unii considera ca familia si cele lumesti ii opresc in pasiunea lor pentru Dumnezeu. Altii considera ca familia si lumea ii apropie de Dumnezeu. Fiecare face dupa cum doreste, si alege in cunostinta de cauza.

Acest topic a fost editat de Figaro: 28 Oct 2003, 12:16 PM

Figaro, exista barbati care nu pot face sex fara o legatura emotionala puternica ? Am trait sa o aud si pe asta ... Eu nu cred asa ceva. sau daca exista aia nu pot fi numiti barbati. Nevoia biologica de a face sex apare la barbati involuntar, chiar daca nu vrei sa apara.. macar dimineata si tot apare

Iar 1,68 vorbea de perioada de pana in 24 ani deci exact pana la varsta pe care o am eu acum. Eu unul sincer nu-l cred.. mai ales ca sa contrazis singur.. poti citi mai sus.. daca nu a avut sau nu a simtit aceasta nevoie inseama ca problema a fost de natura medicala.

mi-am ales religia la 16 ani. adica in plina adolescenta. got it?
un deceniu si jumatate mai tarziu, nu regret decizia.

cat despre celibat, pe la vreo 18 ani m-am gandit la el. sase ani au fost petrecuti foarte bine si destul de confortabil.

si fara dureri la testicole
este vorba de un sacrificiu?

il poti privi si asa.

eu unul l-am privit ca pe o perioada dedicata altor lucruri.

si fii pe pace, cu cat cresti mai mult, cu atat faci sex mai bine

Figaro,
Sincer am dubii in puterea ta de intelegere. In postul meu anterior , ce este in chenar este un citat iar sub chenar sint comentariile TALE.
Si ultimul citat nu-mi apartine.
Asta e.