Scrieri, ganduri, amintiri din viata lui Methewaiting veti putea citi in cadrul acestui Jurnal.

Lectura placuta!

M-am saturat de tot. M-am saturat de fitze si de paiul din ochiul celuilalt si de reprosuri nefondate. Si mai ales m-am saturat sa nu pot sa respir si sa nu pot sa zambesc si sa nu pot sa fiu. Nu mai vreau sa ma feresc sa nu supar pe cine stie cine pentru ca poate nu am dreptate. In seara asta mi-am dat seama ca mai multa dreptate de atat nu se poate. Si daca nu se poate altfel, o sa trec si singura prin astea ca nu ma tine nimic legat de nimeni.
Inca nu inteleg cum se poate asa ceva.

Look at the stars, look how they shine for you, and everything you do...and they are all yellow
Incep sa cred ca unele ganduri sunt mult mai puternice nerostite. Imi vine sa rad ca am vrut sa spun ce gandesc...uneori visez, pur si simplu, visez si visele nu prea pot fi impartasite. Nimeni nu ar spune ca mai crede in vise.
"If you want to look into a man's soul, ask him about his dreams......."
Damn, nu se vad stelele in seara asta

"Hate me today
Hate me tomorrow
Hate me for all the things I didn't do for you...

Hate me in ways
Ways hard to swallow
Hate me so you can finally see what's good for you..."

Lumea mea e atat de monotona si de plictisitoare si nu stiu de ce...In fond, eu am vrut o viata linistita si acum ca o am pare mai mult gri decat roz. Si ce e mai rau e ca as putea sa scap de aici, sa ma duc si sa fac ceva nebunesc de-a dreptul dar...si atunci as regreta...si atunci m-as vedea prizoniera intr-un alt spatiu care nu e al meu. N-am mai cunoscut un om de-a dreptul frumos de nici eu nu mai stiu cand. Surogate. Atat... Nimeni nu se simte bine aici, si cu toate astea nimeni nu incearca sa scape. Ma intreb daca motivele pe care le invoca ei sunt cele adevarate. Cat de mult poti sa depinzi de o persoana ca sa accepti o viata care nu te reprezinta sau ca sa te schimbi in ceva ce nu esti tu, dar se potriveste atat de mult cu viata pe care, repet, nu esti obligat sa o traiesti? Nimic nu mai e nou;nici locurile, nici oamenii, nici actiunile noastre....nici macar ce ne spunem nu poate sa mai fie nou multa vreme. Stau intr-o amarata de camera de camin si ma simt ca intr-o casnicie ratata...bravo mie.
Abia astept Motorock-ul...
Dar...mai e ceva in afara de monotonie...acum chiar ma simt singura si e un sentiment pe care invatasem sa-l ignor...si nu, nici nu ma gandeam la el...dar, la un moment dat, am decis sa dau o sansa si iata ca ma lupt iar cu acelasi sentiment.

incearca sa faci ceva, nu cauta numai distractia (asta usor devine plictisitoare ).
si eu am stat 5 ani intr-un camin vecin cu al tau (probabil) si a fost ok.
cauta un orizont.

Vreau sa dispar....

Mi se intampla des sa imi dau seama de ceva nou despre mine, ceva ce am uitat sau nu mi s-a parut important. O amintire la momentul potrivit sau la momentul gresit face mult. Si ma intreb cand mi se intampla asa ceva daca as putea sa cunosc pe cineva fara sa ma cunosc pe mine. Nu vreau sa fug, vreau sa ma stiu...imi cer iertare...am nevoie de asta.

Mi-a placut foarte mult ce ai spus in frazele de mai sus ... si mai ales felul in care le-ai spus .

De-ar avea putin mai mult sens...
As putea sa-i mint pe toti, sa ma mint si pe mine, atat de mult incat sa si uit care mai e adevarul, sa uit ca imi mai pasa care e adevarul, sa uit ca mai exista alt adevar...of, de ce incerc sa ma scufund in loc sa incerc sa scap? Nu vad nici o cale de scapare prea curand...pana atunci poate chiar o sa uit ca vreau sa scap....prostii....aberez din nou...

u seem sad.

Well listen to them ...


Title: Mosquito Song

Album: Songs for the Deaf

Instrument: Lyrics



I know, I know the sun is hot
Mosquitos come suck your blood
Leave you there
All alone just skin and bone
When you walk among the trees
Listening to the leaves
The further I go the less I know
The less I know

Where will you run?
Where will you hide?
Lullabies
To paralyze

Fat and soft, pink and weak
Foot and thigh, tongue and cheek
You know I'm told they swallow you whole
Skin and bone
Cutting boards and hanging hooks
Bloody knives, cooking books
Promising you won't feel a thing
At all

Swallow and chew
Eat you alive
All of us food that hasn't died
And the light says

Somehow they pick and pluck
Tenderize bone to dust
The sweetest grease, finest meat you'll ever taste
Taste, taste
So you scream, whine, and yell
Supple sounds of dinner bells
We all will feed the worms and trees So don't be shy

Swallow and chew
Eat you alive
All of us food that hasn't died


Minciunile sunt utile, ai dreptate. Numai ca e greu sa construiesti tu propria realitate din minciuni. Sunt putini care au reusit - si acum fie sunt in camere speciale, fie par cetateni obisnuiti care cer viza de la ambasada americana sustinand ca ei sunt Napoleon Bonaparte. .. Daca ai o realitate creata din minciuni nu poti trece neobservat - esti reperat foarte repede de catre ceilalti ..
Eu iti recomand o pereche de role, doi pescarusi si o calatorie ...

Acest topic a fost editat de aplauze: 17 May 2007, 12:12 AM

Ma auzi?

Chiar foarte bine

E asa ciudat si inutil. Ma gandesc:da, as putea sa schimb cate ceva dar...merita? Nu cred. Sunt lucruri care pur si simplu nu pot fi luate de la locul lor pentru ca nu mai are sens nimic. Chiar nu-mi plac extremele.

Da, inutil e cuvantul cheie. Si daca e cheie, atunci deschide usi.
Ma gandeam, cand eram micuta, anul trecut, ca lucrurile sunt superbe asa cum sunt.
E ca un pahar cu nisip pe care-l agiti - ca sa se aseze nisipul - asa cum trebuie. In mod ciudat dar se asaza asa cum trebuie. Tu singur n-ai putea sa il asezi la fel.
Iti jur, nu poti.


Se descurca lucrurile si singure, fara ajutorul tau. Tu trebuie numai sa le dai un bobarnac si incep sa se miste. Sau sa se aseze.

Si daca iei un lucru dintr-un loc, va veni altul in locul lui. No worry 'bout that.

Lucrurile astea doar iti sugereaza ca tu esti liderul - de fapt, e doar o alta metoda de a te manipula. Si cand constentizezi asta - e deprimant.

Sa-ti mai trimit versuri?

Tocmai m-am intors de la Motorrock 4.Yey! Super tare frate! Ma rog, general vorbind. Adica...nu stiu cum sa-i spun...ba da, am fost libera, macar pentru o seara, dupa mult timp. Si a fost asa de bine. As fi vrut sa dureze sentimentul mai mult dar a trebuit sa ma intorc in Bucuresti.
Si acum, din sentimentul ala de fericire de azi dimineata am ramas cu un gust prea amar. Nu ca as fi venit in Bucuresti dar...
Nu intotdeauna cand una din grauntele alea de nisip se muta, o alta ii ia locul. Poate sa nu fie asa si atunci te orientezi catre altceva...cam ce iti permite nisipul din pahar ca sa zic asa. Din pacate, golul ramane.
Sunt cateva goluri dintr-astea in viata mea de la o vreme.
Sa zicem ca exista o persoana care ar fi fost tot timpul acolo cand cate o alta disparea din peisaj. Si acum...ce faci cand persoana asta e trista si nu te lasa sa o ajuti? Nu te gandesti ca poate o sa dispara si ea? Sunt dezorientata...nu mai stiu nimic acum...nu mai stiu de mine si nu suport pe nimeni...si nu suport nici sa fiu singura...si n-am crezut ca o sa fie asa.

Methew .. esti libera tot timpul. E doar iluzia ta ca ai fost libera doar in seara aia.

Nu te feri sa mergi doar pentru ca ti-e frica sa nu fie un picior ascuns acolo care sa-ti puna piedica. Daca drumul se arata a fi liber, alearga pana obosesti!!

Legat de grauntele de nisip. Adica vrei sa spui ca daca am un pahar cu nisip. Si bag un deget in nisip, acolo o sa ramana gaura in forma de deget? Nu nu Nu.

Nu.

Nisipul ala incapatanat o sa se reaseze.
Dar nu iti pot garanta, ca grauntele care ia locul celui care a plecat e la fel ca primul.
E doar altul. Si practic e doar nisip.

Hai sa-ti povestesc un lucru. Cand eram mica, nu stiam ce se intampla atunci cand torni prea mult vin in pahar. Ma uitam la un pahar... si la suvoiul de vin. Si credeam ca atunci cand depaseste marginile paharului nivelul vinului se tot ridica sub forma de pahar.

Si intr-o zi am incercat. Aaaaand... surprise surprise!!! vinul s-a varsat

Morala... legile fizicii sunt ciudate rau. Dar nu le poti incalca.

=)))
Cat de tare...mi-a placut faza cu paharul de vin....
Asa...si despre grauntele alea de nisip, lasand filosofia la o parte si vorbind strict de legi ale fizicii:nu, nu o sa ramana o gaura in forma de deget, dar tot o sa ramana o gaura mica in nisipul din pahar...inceraca;)

O sa imi folosesc imaginatia din nou ca sa inteleg legile fizicii.. Si ai dreptate, ramane o urma mica in nisip.
Dar de tine depinde daca zdruncini tu paharul sau stai cu nisipul gaurit pana la urmatorul cutremur care sa il reaseze.


Stii ce e fun? Ca uneori, gaurind nisipul, mai dai si de scoici.
E?! ce parere ai?

Yep! Aici ai dreptate. Scoicile sunt partea cea mai tare cand vine vorba de scormonit in nisip ca sa zic asa.

This is just one of these days...
O zi dintr-aia in care iti vine sa razi si sa plangi in acelasi timp. Ma bucur atat de mult ca nu am luat decizia aia tampita de a ma ineca nin prostiile lor. Poate chiar cer prea mult de la oameni...si ce?...oricum nu am nimic de pierdut

Daca ceri prea mult de la oameni?

Chiar nu stiu. Am un prieten care cere cu incredere tot felul de lucruri de la oameni. Si surprinzator este ca oamenii ii dau.

Ideal e sa faci oamenii sa dea fara ca ei sa stie. Dar asta e o maiestrie a manipulatorilor. Sunt oameni care cu asta se ocupa.

Vreau si eu sa-i cunosc.

O da! Asta cu siguranta m-ar face sa ma simt mai bine... Se cheama manipulare si nu prea sunt de acord cu asta, sincer.