Uneori citind Biblia avem niste nelamuriri. M-am gindit ca poate sunt si preoti pe han sau oameni ce pot explica mai bine si ca pot explica aceste nelamuriri. Ma refer la nelamuriri unde textul este clar nu unde este vorba de o figura de stil sau ceva interpretabil. Va indemn sa spuneti si voi aceste nelamuriri dar inca o data zic cele care nu pot fi interpretate. Am sa zic pentru inceput o nelamurire a mea relativ la ce a zis Isus pe cruce : Eli, Eli, lama sabahtani ? (Matei 27, 46 ) Deasemenea acelasi lucru apare si in Marcu 15, 34 cu diferenta ca in loc de Eli este Eloi. Nedumerirea mea este relativ la faptul ca ni se traduce acest lucru cu " Dumnezeul meu , Dumnezeul meu de ce m-ai parasit ?" , deci Eli sau Eloi ar insemna Dumnezeu, pe cind cei de pe linga Isus au zis ca il striga pe Ilie. Intrebarea este pe ce limba a vorbit Isus daca cei de acolo nu au inteles ce a vrut sa spuna ?

Indiferent in ce limba a vorbit Isus, el a strigat cu glasul unui muribund, asa ca era greu sa distingi cuvintele sale.

Fraza rostita de Isus este in aramaica, limba vorbita de destui pe vremea aceea (desi evreii de atunci vorbeau si greaca vulgara). Iar el o rosteste si ca aplicare cumplita a cuvintelor similare din Psalmul 22.
Eli (sau Eloi) este prescurtarea de la Elohim, cuvantul ebraic pentru Dumnezeu.

Ca si Iov, Isus fusese protejat de Tatal. De data asta protectia ii fusese retrasa, pentru ca Isus sa poata fi incercat pana la capat. Strigatul sau disperat ii arata si umanitatea sa sub tortura si in fata mortii.

Acest topic a fost editat de 1,618033: 3 May 2005, 08:31 PM

Credeam ca vrei sa intrebi despre semnificatia acestor cuvinte - de care am amintit intr-un alt mesaj de pe acest forum - dar vad ca te preocupa motivul intelegerii lor gresite. De ce crezi ca Iisus Christos a vorbit in alta limba decat cea a poporului? In ebraica numele Ilie este Eliyahu, ceea ce inseamna "Dumnezeul meu (Eli) este Iahve (Yhwh)". Probabil ca nu a fost foarte greu sa fie confundate.

O alta intrebare as eu dori sa lansez aici - pentru care eu am deja raspunsul - si anume: de ce a fost necesar sarutul lui Iuda (Matei XVI, 49), pentru ca aceia care au uneltit impotriva lui Iisus Christos, sa-l poata recunoaste?

Sa inteleg ca sint doua variante ? Culmea ca amindoua sint credibile. Mersi de explicatie amindorura (amindurora ) sau mai pe inteles la amindoi.

Daca faci o lista cu toate zicerile "clare", adica netilcuite, ale lui Isus, vei privi la o pagina goala... Cind gasesti una clara, este timpul sa-ti pui mari semne de intrebare.

Acest topic a fost editat de edinide: 4 May 2005, 04:51 AM

De ude stii ca erau Evrei, din moment ce vorbeau "greaca"? Existau atunci analize genetice care sa-i identifice drept "evrei" in ciuda limbii pe care o vorbeau? Stii tu ceva necunoscut noua? Ai ajuns sa inghiti fanteziile vestice despre "evreitatea" lumii antice? Cunosti tu vre-un alt "popor" antic care sa fi vorbit "limba altuia"? (sa nu-mi spui de... Daci!) Evreii urau orice neam care nu era al lor, jefuiau si ucideau, NU VORBEAU cu strainii, NU SEDEAU LA MASA cu strainii, NU LOCUIAU printre straini, singurul lor vis fiind sa-i extermine pe ceilalti, sa le ia cetatile, sa-i decimeze de la mic la mare si sa se aseze in locul lor, cum FAC INCA SI AZI. Cum au ajuns atunci sa existe "evrei" care vorbeau "greceste"?

Acest topic a fost editat de edinide: 4 May 2005, 06:25 AM

Ce spui tu este doar o parere, nu una apropiata de adevar, ci una "oficiala" (n-o lua personal, dar esti cumva preot?) Are intr-adevar de a face cu natura umana dar este mai mult decit crezi. Dumnezeu nu retrage nimic, nimanui si niciodata, Dumnezeu numai da, fara conditie si nelimitat. Aceasta nu inseamna ca fiecare primeste oricind si oricit, ci numai atit cit vrea, poate si merita: [Ioan 1.16] "toti am primit din plinatatea Lui, si har dupa har;"

Ai gasit pe undeva un sigur loc macar unde se spune ca Isus s-ar fi vaietat, o singura data macar? Crucificat fiind, Isus nu a scos un singur sunet, ca si cum n-ar fi simtit durerea, desi o simtea, cei din jur erau de-a dreptul socati. Strigatul de pe Cruce nu poate fi negat, multi il relateaza, dar semnificatia lui este departe de ceea ce spui tu aici.

Salut Lucifer!

In timpul acela, muritorii de rand vorbeau Aramaica, iar Ebraica veche era cunoscuta doar de cei intelepti!

Eli si Eloai inseamna si pana azi Dumnezeul Meu in aceasta limba......iar Lama Sabahtani inseamna ....De ce mai lasat!!

Deci multimea vorbind Aramaica iar Iisus rostind pe Ebraica, nu e de mirare ca nu au inteles.

Sper sa fii fost clar...

Sorin.

edinide, tot ceea ce scriu eu aici sunt opiniile mele. Daca tu consideri ca trebuie sa fiu preot ca sa le exprim, atunci te intreb si eu: esti preot?

Cat despre evreii de atunci: Septuaginta iti spune ceva? De ce a fost necesar sa traduca Vechiul Testament din ebraica veche in greaca koine daca nu se vorbea greaca? Inainte sa dai cu piatra, incearca sa cauti in istorie si vei gasi.

Exemplul cu dacii este cel mai prost ales. Ma rog, cati ani si-au pastrat ei limba? Sau noi vorbim daca, si nu stiam?

Imi mentin parerea cu privire la rostul cuvintelor lui Isus pe cruce. Dar este o parere proprie... Pentru o alta parere, vezi ce a scris maracine.


@maracine: in opinia mea, sarutul fratesc al lui Iuda nu avea vreo semnificatie teologica. Ci arata numai viclenia si pacatul cu voia facut de Iuda, care nu s-a dat inapoi sa-l sarute pe Isus cu tandrete, si sa foloseasca acelasi semn pentru a-l vinde.
De ce era nevoie de el? Pai era intuneric, si in plus pe vremea aceea nu era televizor, sa stie toata lumea cum arata fata lui Isus. Asa, garzile puteau fi absolut sigure ca cel sarutat este chiar Isus, cel ce trebuia prins.

Acest topic a fost editat de 1,618033: 4 May 2005, 08:47 AM

Am si eu o intrebare....
Exista undeva in Biblie expresia "si a dat pe UNICUL sau FIU spre jertfa...."?
Daca nu exista, de unde provine aceasta idee?

Nu vad de ce te-ai razvratit asa impotriva lui 1,61, edinide. Asa sunt obisnuiti cei de la Martorii lui Iehova - organizatie din care face si el parte -, sa judece faptele, intentiile si motivele lui Dumnezeu si ale lui Iisus Christos, conform cu simpla lor logica exterioara. Citeste orice scriere publicata de ei, vei vedea ca toate sunt concepute in acest mod. Cat de bine e, poti sa discuti in alta parte.

Hai sa revenim totusi la subiectul propus. Nu cred ca-i cazul sa transformam si aceasta tema in dezbatere pro si contra Dumnezeu, gypsyhart. Daca te preocupa, ai o sumedenie de alte topicuri la dispozitie pe aceasta tema.

Intaia epistola soborniceasca a Sfantului Apostol Ioan 4.10

Te superi pe mine daca o sa te contrazic putin?

De ce era necesar ca Iuda sa-l sarute pe Isus? Doar Isus era o persoana bine-cunoscuta in Ierusalim, el se intalnise cu preotii, invatatorii si batranii chiar in ziua precedenta, predicasae in fata unei multimi adunate in curtea templului, alungase negustorii si camatarii care nu aveau cum sa nu-l recunoasca. Este evident deci ca sarutul lui Iuda nu putea avea rostul de a indica autoritatilor pe cine trebuie sa aresteze.

Cat despre semnificatia teologica, tradarea lui Iuda vine ca sa implineasca o profetie a VT:

Altceva mi se pare greu de inteles in cazul lui Iuda: el era trezorierul grupului. Daca era interesat de bani, era mult mai avantajos pentru el sa fure din banii comuni decat sa-l tradeze pe Isus pentru o suma relativ mica. In evanghelie chiar scrie ca tradarea lui Iuda a preces oferirea de bani in schimbul acestui serviciu. Banii nu au fost ceruti de Iuda ca plata, ci i-au fost oferiti de preoti ca rasplata a tradarii. Iuda nu a cerut si nu a negociat nimic, el doar a luat decizia de a-l da pe Isus in mana preotilor. Oare motivatia lui a fost financiara, sau mult mai adanca? Este greu de crezut ca cineva care a trait langa Isus si l-a vazut infaptuind atatea minuni ar fi putut avea vreun dubiu cu privire la natura divina a acestuia. Si ca ar fi preferat o rasplata meschina vietii eterne pe care i-o putea oferi Isus.

Nu cumva Iuda l-a predat pe Isus in mana autoritatilor chiar la dorinta lui Isus?

Deci in fata tuturor Isus il desemneaza pe Iuda ca "vanzator", si nimeni nu ia nici o masura! Nimeni nu este nelinistit! Toata lumea, inclusiv Iuda, pare sa astepte "tradarea" ca pe o parte importanta a misiunii lui Isus.

Aparent, apostolii asteptau alt deznodamant. Probabil sperau ca Isus se va salva printr-un miracol si astfel va demonstra tuturor ca el este Mesia. In mod cert Iuda nu se astepta ca Isus sa fie executat, altfel nu l-ar fi cuprins remuscarile si nu s-ar fi sinucis.

...Indraznind sa imi astern aici opinia conform "logicii exterioare" ...

abis, am spus ca sarutul nu are nici o semnificatie teologica. Tradarea fusese prezisa, (dar nu si tradatorul).

Iuda... cine stie ce s-a petrecut in inima lui? Isus doar a decelat ce era in inima lui Iuda, si nu l-a oprit de la calea pierzarii. De ce? Asa cum spui si tu, Iuda avusese din belsug parte de semne si minuni.

Si totusi nu acestea pot convinge pe cineva ca are in fata o fiinta Dumnezeiasca. Erau multi cei care ii vazusera minunile, si totusi aceiasi au dorit sa-l omoare pe Isus.

E vorba de altceva aici... Daca imi permit maracine si edinide sa-mi spun si eu opinia, e vorba de faptul ca Iuda mocnise de mult timp cu privire la Isus, iubirea de bani fiind doar o capcana pe care i-a intins-o, convenabil, Satan.

De foarte multe ori am vazut oameni care credeau in Dumnezeu, si care erau buni, dar care "peste noapte" s-au transformat din miei in lupi rapitori. Si toate astea, aparent, din cauza unui lucru de mica importanta: o mostenire, niste bani, o femeie, o diferenta de opinii.

Iuda de fapt si-a dat arama pe fata. Cand fusese ales de Isus, fara indoiala ca avea aceleasi sanse ca si ceilalti discipoli sa devina un urmas demn al lui Isus. In definitiv, si Petru, si Iacov si Ioan, si ceilalti aratasera de multe ori imperfectiuni crase. Enervante chiar.

Insa Iuda a ales calea pacatului cu voia, calea vicleniei fata de Dumnezeu, iar aceasta cale nu putea a-i fi iertata. Banii aia au fost doar un pretext.

Ceilalti apostoli erau prea preocupati de plecarea anuntata a lui Isus si de propriile certuri pentru putere ca sa inteleaga discutia dintre Isus si Iuda. Remarca faptul ca Evangheliile arata ca ei n-au inteles ce a vrut Isus sa zica.

Cat despre Isus - sa nu credem ca Isus fusese vazut de toti. Ati fost vreodata la un miting? I-ati putut discerne fata celui care vorbeste? I-ati putut auzi vocea, prin multime, daca nu ar fi avut microfoane? Ma indoiesc ca in praful si inghesuiala aia toti auzeau si vedeau atat de bine, cu precadere garzile care stateau mai departe, astfel incat sa-l recunoasca pe Isus in intunericul dintr-o gradina de maslini. Dar asta e, cu voia domniilor voastre, o parere pur personala...

Acest topic a fost editat de 1,618033: 4 May 2005, 10:51 AM

Buna observatie pana aici...

Si totusi: "Vanzatorul le daduse semnul acesta: Pe care-L voi saruta, acela este; sa-L prindeti si sa-L aduceti sub paza." (Marcu XIV, 44)

In Evanghelia dupa Matei (XVI, 14-16) sta scris: "Atunci unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, s-a dus la preotii cei mai de seama, si le-a zis: Ce vreti sa-mi dati, si-L voi da in mainile voastre? Ei i-au cantarit treizeci de arginti. Din clipa aceea, Iuda cauta un prilej nimerit, ca sa dea pe Iisus in mainile lor."

Da, aici ai dreptate - faptul ca cineva face minuni nu-l califica automat ca fiind de partea "binelui". In Deuteronom 13:1-5 scrie clar cum trebuiesc tratati cei care fac minuni, dar in numele altor zeitati. Probabil ca unii dintre aceia care au vazut minunile lui Isus si-au inchipuit ca ucigandu-l respecta aceasta porunca.

In cazul asta sunt mai norocos decat tine... Eu nu am intalnit (inca) oameni care sa se schimbe atat de radical.

Ca banii au foat doar un pretext, este (dupa parerea mea) clar. Insa, totusi, nu inteleg care a fost adevarata motivatie a lui Iuda. Daca nu a tradat pentru bani, atunci pentru ce? Crezi ca "tine" ipoteza ca a tradat avand convingerea ca Isus nu va muri?

Da, cam ai dreptate...

abis, chiar nu stiu ce a fost in sufletul lui Iuda. Tot ce pot crede este ca tradarea a fost rezultatul unui intreg proces interior, iar nu ceva de moment.
Si ma indoiesc ca avea legatura cu credinta lui Iuda in auto-salvarea lui Isus.

Esti un fericit ca nu ai intalnit astfel de ipocriti. Sunt oameni care au o aparenta de oaie, dar sunt niste lupi rapitori. Poate ca au fost candva niste oameni buni, insa s-au lasat coplesiti de propriile pasiuni si, incercand sa pastreze o aparenta de onorabilitate, au reusit sa-i pacaleasca pe cei din jur. Insa la un moment dat, totul a cazut - ceva, aparent minor, i-a facut sa isi dea arama pe fata. Evident asta cere sa-i cunosti timp de multi ani. Si li se aplica mai mult celor credinciosi, caci ei se zbat sa fie onorabili, iar nu oamenilor obisnuiti, care nu au astfel de probleme, si care de multe ori sunt ... asa cum sunt

Cat despre Iuda... poate au si altii niste opinii? (sa ne ierte Lucifer* ca am divagat de la subiect... )


*LOL cum suna!!

Iuda a facut greseala tipica zelotilor. A sperat ca Iisus va deveni conducatorul unei miscari politice, al unei razmerite care sa rastoarne partidul saducheilor si poate chiar sa inlature stapanirea romana. Pe masura ce Iisus si-a constientizat misiunea asumata dinaintea venirii la intrupare, Iuda a realizat la randul sau ca Mesia-ul personal, inchipuit si dorit, se indeparteaza tot mai mult de Cel intruchipat de Iisus. Iuda a tradat pentru ca s-a simtit tradat la randul sau, in idealurile - nobile - pe care le avea. In orice caz n-a facut-o pentru bani, dar poate a considerat ca nu cazul sa plece cu mana goala din fata reprezentantilor Sanhedrinului.

Draga Abis,

Ce o sa va spus este doar parerea mea, pe care eu o simt ca fiind cea mai realista.
Eu plec de la urmatoarele premise:
- Iisus este intr-adevar Fiul lui Dzeu. si Dzeu adevarat
- prorocirile facute de Dzeu. prin proroci trebuiau implinite
- de la primul punct tragem evident concluzia ca Iisus stia totul, El fiind Dzeu.

Acum, prin ingaduinta lui Dzeu. diavolul a putut lucra prin Iuda ca sa dea mortii pe Iisus... De aici eu ma intrebam, oare ce putea sa faca Iuda? Putea oare Iuda, sa se opuna diavolului, prin liberul arbitru? Eu zic ca putea, dar nu atunci, caci Iuda fusese demult dat diavolului prin liberul sau arbitru, el facand fapte marsave si mai inainte. Iisus stia cat este de marsav Iuda si de aceea a permis ca diavolul sa lucreze prin el. Ceilalti apostoli, chiar daca unii mai aveau indoieli ca Iisus era Dzeu adevarat, totusi Il respectau enorm ca pe un profet.
In concluzie, parerea mea, Iuda nu a avut vreo motivatie personala in tradarea lui Iisus, el fiind cu desavarsire sub stapanirea diavolului, facand de fapt voia acestuia... Dupa ce totul s-a facut, diavolul l-a lasat, iar el vazand grozavia faptei sale s-a sinucis....
Daca as fi ateu, intamplarea aceasta nu mi-ar atrage atentia, caci ca ea se intampla foarte multe cazuri. A devenit chiar banal si sa ucizi oameni pentru bani, dara sa-i parasti ca sa fie omorati de altii, si atunci intamplarea din Biblie devine una banala... Dar dpdv crestin, are o mare si profunda importanta... repet, parerea mea...

In legatura cu "sarutul lui Iuda" nu am un raspuns... Trebuie sa mai studiez problema....

Acest topic a fost editat de Clopotel: 4 May 2005, 01:18 PM

Ce fapte?

Ca o marioneta fara vointa proprie?

Nu inteleg ce vrei sa spui aici. Uite ca mie mi-a atras atentia.

Nu cred in ruptul capului ca Iuda a fost doar o papusica nevinovata in mainile lui michiduta. Ar fi absolvit de orice vina... Nu, el a facut de capul lui si din proprie initiativa ce a facut. De aceea pacatul lui (care oricum fusese scris sa se intample, dar, spune Iisus, "vai de cel prin care a venit sfarsitul Fiului Omului") ramane.

Mai este un aspect: spre deosebire de cei care-l vad pe Iisus un fel de superman, manifestand atributul omniscientei divine si stiind perfect in fiecare clipa ce urmeaza sa I se intample, mie unul mi se pare - cu argumente biblice, vezi rugaciunea Lui din Gradina Ghetsimani sau episodul de pe cruce "Eli, Eli, lama sabachtani" - ca El a parcurs, ca Dumnezeu in trup de carne, toate etapele constientizarii propriei Misiuni, cu toate implicatiile de suferinta, convulsii sufletesti, deznadejde etc. care insotesc astfel de procese si care Il definesc pe Iisus-Omul.

Iisus-Dumnezeul este definit in schimb de capacitatea supraumana a Mantuitorului de a depasi toate obstacolele si de a-Si realiza Misiunea pana la capat. In acest proces de transfigurare, de transcedere a naturii umane autoasumate, proces inceput prin ritualul postului de 40 de zile, prin care au trecut si alti initiati inainte si dupa El, Iisus devine Hristos si prin jertfa pe cruce defineste ceea ce persii numesc triumful lui Ormuzd asupra lui Ahriman iar hindusii resorbtia materiei in Spirit.

Un Iisus Dumnezeu (si atat) e pentru noi un pisc imposibil de atins, iar pilda sacrificiului hristic devine o himera. Doar un Iisus Dumnezeu si Om in acelasi timp, cazand si ridicandu-se de fiecare data pe un drum al Golgotei inceput chiar din momentul deciziei acestui ultim Fiu de Dumnezeu de a veni la intrupare pentru a Mantui o rasa decazuta, ne poate fi exemplu, tel si speranta.

Imi permit sa dau un citat din N. Steinhardt, legat de aceasta problema. In opinia sa, pacatul lui Iuda e cel binecunoscut- trufia.

Tot Steinhardt face o paralela interesanta intre Iuda si Raskolnikov, din Crima si Pedeapsa, referitor la un anumit tip de ratiune distructiva, la 'pacatul de a gandi prea mult'.

maracine, ai înţeles greşit. Aşa cum am zis şi cu altă ocazie, discuţiile despre "există/ nu există Dzeu" le consider absurde....
Mă interesează în schimb care este sursa acestei idei, ca "Isus este UNICUL FIU".....şi ma refer efectiv la o referinţă ceva....
Eu am citit Biblia în proporţie de 80% şi nu imi amintesc sa fi întâlnit această idee. Totuşi, ea există pe buzele preoţilor de astăzi. Îi rog pe cei mai avizaţi ca mine sa desluşească "misterul"....

Ca un comentariu....ştii ca o minciuna care este repetata suficient de des "devine" adevăr.....

gypsy, ti-a raspuns cineva mai sus, cu citatul din 1Ioan 4:9,10

"Singurul sau Fiu" de aici nu inseamna ca alte fiinte nu pot fi numite "fii ai lui Dumnezeu", ci ca Isus este Intaiul si Unicul nascut de Tatal. Este o relatie mult mai apropiata, care nu se poate compara cu relatia pe care o are Tatal cu vreo creatura.

Da, este o relaţie mult mai apropiată. De fapt nu "mult mai" ci "extrem de", "deosebit de"... De parcă ar fi una şi aceeaşi persoană

Mi-a plăcut tare mult o comparaţie pe care am găsit-o undeva. Atît de mult mi-a plăcut încît uite că mă trezesc scriind-o aici: cică Tatăl ar fi asemenea Soarelui, Fiul asemenea razelor de lumină ale soarelui iar Duhul Sfînt asemenea căldurii pe care soarele o dăruieşte tuturor...

PS: (comparaţie frumoasă, poate şi edificatoare, dar încă destul de departe, cică, de realitate/adevăr...)

Draga Abis,

Poate ca am spus mult marsave, dar daca studiezi comportamentul lui si pana atunci o sa vezi ca era un fel de "smecherasi"... Acum nu pot sa-ti dau exact citatele, caci nu le-am retinut, dar o sa le caut si o sa ti le indic...

El avea liber arbitru tot timpul, dar acest liber arbitru a fost alterat chiar cu voia lui...(o sa explic mai jos)

Pai tie ti-a atras atentia pentru ca eu cred ca tu nu mai esti ateu desi nu vrei sa recunosti asta.... Dar timpul cand vei recunoaste este aproape... cateva luni...poate mai curand... aici nu am dubii
Pentru un ateu tradarile daca nu au ceva spectaculos in ele nu sunt deloc interesante. Dpdv al faptelor tradarea lui Iuda poate trece chiar neobservata in ochii unui ateu, poate doar ca a incasat prea putini bani, dar pentru un credincios aceasta tradare este foarte spectaculoasa dpdv spiritual si nu al lumii materiale, ori un ateu neaga orice lucru care nu apartine lumii materiale si nu poate fi dovedit, experimentat etc etc
Daca zici ca esti ateu, atunci de ce te intereseaza in mod special tradarea lui Iuda?

Draga IO,

Eu nu am spus ca este chiar o papusica nevinovata... Uite, te rog sa urmaresti un pic urmatorul rationament:
- daca intre Iuda si oricare din ceilalti apostoli nu ar fi fost nici o diferenta, atunci de ce Iuda si nu Petru de ex. ?!
- daca Iisus stia (si stia) ca Iuda Il va trada, iar Iuda era "bun la suflet", dar atunci avea o ratacire, cu siguranta Iisus nu lasa sa se intample una ca asta, caci El isi iubea apostolii si chiar trebuia sa se foloseasca de ei ca sa predince Evanghelia Lui...

Dar eu vin si spun, pe baza propriei mele opinii date de viata si comportamentul lui Iuda de pana atunci, ca el prin atitudinea lui, nu tocmai corecta, a trecut incet incet de partea lui michiduta. Stii foarte bine ca daca nu faci voia Domnului atunci automat o faci pe-a lui michiduta, deci Iuda incet incet facea jocul lui michiduta fara sa-si dea seama. El era sub influenta lui michiduta din cauza faptelor trecute, si tot ce facea, facea cu liber arbitru, dar alterat...
Uite de ex: sa luam cazul unui criminal atunci cand omoara, ce avem:
- criminalul face voia lui Dzeu?! evident nu
- a cui voie o face?! a lui michiduta nu-i asa?
- are el liber arbitru cand comite crima?! ...are..., dar acest liber arbitru este alterat asa cum a fost si al lui Iuda

Dar de aici nu doresc sa rezulte ca Iuda ar fi fara de vina, caci el are vina si vina consta in aceea ca el, mai ales in trecut prin fapte marunte sau mai mari a facut voia lui michiduta pana cand a ajuns sa fie influentat in mare parte de el....
Te rog, draga IO, sa analizezi un pic chestiunea asta, caci eu nu spun ca nu a avut liber arbitru, ci spun ca a actionat influentat de michiduta...
Mai intreb:
- putea face aceasta tradare altcineva? de ex. alt apostol
- de ce Iuda dintre toti apostolii?
- daca Iuda era curat, cu siguranta Iisus nu-l lasa sa se piarda

Toate s-au facut ca sa se implineasca scripturile pentru ca ce acestea prevesteau era planul lui Dzeu. Tradarea lui Iuda era una prorocita, deci Iuda era unealta Satanei, pentru ca nu putea fi a lui Dzeu. Iuda, repet, avea liber arbitru, dar in momentul in care au inceput faptele, acest liber arbitru era atat de alterat incat Iuda nu putea sa-si mai revina, atat de mult se adancise in pacat.
Ca era sub influenta Satanei este de netagaduit, iar ca o dovada in plus este "revenirea" lui, dupa ce a comis fapta, caci asa lucreaza diavolul dupa cum bine cunosti, te impinge in pacat apoi iti da drumul ca sa te chinui de remuscari...

Nu-mi dau seama cat de clar mi-am expus ideile, ... nu sunt bun la exprimari clare...

Limba greaca-vulgara (Koine) se vorbea din Babilon, peste Palestina pina in Egipt, dar cei care o vorbeau nu erau evrei ci erau arienii care se asezasera in toata zona inca din vechime. Cei care vorbesc greaca, sint greci, iar cei care vorbesc chineza, sint chinezi. De unde pina unde numesti "evrei" pe cei ce vorbesc greaca? Daca nu limba identifica, un neam, ce altceva o face?

De data asta ai perfecta dreptate, vorbesti Daca si nici nu stii, e pacat nu-i asa? Cit timp au pastrat-o? Primele urme documentare merg inapoi pina la Veda, deci sa tot fie vre-o 3-4000 de ani.

Incerc un raspuns pentru edinide. 1.61 a zis ca evreii de atunci vorbeau si greaca vulgara, deci nu cum ai interpretat tu ca numai greaca vulgara. Faptul ca mai stii si o limba straina nu inseamna ca apartii si acelui popor.

Acest topic a fost editat de Lucifer: 4 May 2005, 09:22 PM

Cind Isus a fost miruit, Iuda vede paguba imediat si zice "de ce nu s-a vindut mirul acesta...", pentru un motiv clar, "pentru ca el baga mina in punga". Aurul este ceea ce l-a impins pe Om atunci, aurul este ceea ce-l impinge pe om acum.

Septuanginta a fist tradusa in -200-100 pentru cumunitatea de credinta iudaica din Egipt (nu evrei, ci de credinta iudaica) pentru ca Koine era singura limba pe care o vorbeau! Traducerea este slaba, dar comunitatea grecilor de credinta iudaica din Alexandria suficient de mare ca sa justifice un efort material insemnat. Iudaismul nu era apanajul Evreilor din lumea antica. De aceea numai putine carti din Biblie sint in Ebraica, restul fiind in Aramica si Koine, confirm cu limba celor ce le-au scris, neamuri diferite din Orientul Apropiat.

1,618033
Am revazut postarile de dupa intrebarea mea, si intr'adevar arrowman a mentionat Prima Epistola a lui Ioan....fara sa spuna insa cui se adreseaza.....
Pe de alta parte, in Biblia online pe care o am eu, si in cea de acasa deasemenea, citatul suna cam asa (1. Ioan: 4, 9,10):

Nu imi dau seama ce vrea sa insemne acel "Unul Nascut"....oricum nu e nici "Unicul", nici "Singurul".....
Astept si alte pareri...

Aha....si noi doi ce suntem? Fii "adoptivi" ai Tatalui?
Unde scrie ca Isus este "Intaiul"? Sau de unde ai aceasta idee?

Acum sincer, daca intrebi un parinte: "Pe care din fiii/ fiicele tai ii iubesti cel mai mult?", ce crezi ca iti va raspunde?

Uite ce ma intreb: daca Iuda nu l-ar fi tradat pe Isus, nu ar fi fost planurile lui Dumnezeu date peste cap? Adica, Isus ar fi putut chiar sa moara de batranete, dupa o viata de miracole si vindecari spectaculoase...
Intrigant mi se pare si sarutul. De ce a fost nevoie ca tradarea sa fie infaptuita printr-un sarut? De ce nu putea pune pur si simplu mana pe Isus spunand "Acesta este cel pe care il cautati"? E o complicatie inutila si nejustificata - doar daca nu cumva in felul asta isi arata respectul pentru Isus si poate ca ii cerea, in felul lui, iertare pentru ceea ce avea sa urmeze... Nu stiu, nu gasesc nici o explicatie multumitoare pentru faptul ca a fost nevoie de "sarutul tradarii".

Tocmai pentru ca "baga mana la punga" ar fi fost mai util pentru el sa continue sa se infrupte din averea comuna, nu sa vanda gaina cu oua de aur... Si inca pe o suma atat de mica. Deci nu cred (si vad ca nu sunt singurul de aici) care crede ca motivatia sa nu a fost financiara.

Eu te sfatuiesc sa ma crezi pe cuvant, altfel risti sa fi dezamagit...
Si te mai sfatuiesc sa nu mai bati apropouri despre lipsa de moralitate de care s-ar face vinovati ateii, pentru ca nu are rost sa inflamam topicul cu dispute colaterale...

Ma intereseaza la fel ca multe alte episoade din biblie pe care nu le inteleg pe deplin. A venit vorba la "Nelamuriri din biblie" despre Iuda (nu eu l-am adus in discutie), altfel as fi vorbit despre alt subiect la care am nelamuriri.

Acest topic a fost editat de abis: 5 May 2005, 09:17 AM

Nici Singurul, nici Intaiul. "Decat" dpdv al nivelului atins dupa indeplinirea misiunii de a Mantui omenirea.

Coloseni 1:15