Ma gandeam sa incercam sa ne imaginam un post de radio aici, la Han, unul virtual evident. Din pacate, muzica va putea fi ascultata la fel de virtual, daca se poate spune asa . Insa, ideea este urmatoarea: cam toate posturile de radio din real world au emisiuni sau rubrici de genul "tema zilei", unde se discuta, interactiv, pe un subiect ales. Am putea incerca si noi asta. Alegem, zilnic, un subiect oarecare, din absolut orice domeniu, si fiecare isi da cu pararea despre acel subiect, pe care il poate propune oricine, nu doar eu.

Pentru azi, ca sa fie ceva lejer, am putea vorbi despre... simtul umorului intr-un cuplu, de exemplu. In ce masura sunteti de acord ca este necesar, daca este necesar sau daca, dimpotriva, sunteti de parere ca o relatie se poate baza si trebuie chiar sa se bazeze doar pe momente serioase. Mai simplu spus, sa faci sa nu misto de partener?


P.S. Ideea poate primi imbunatatiri, chiar va rog. La fel cum, evident, va fi criticata de unii. Daca nu merge, renuntam la ea.

Deci, solutia ideala este sa ai incredere in tine si sa iti pastrezi optimismul?

Bryan Adams, Let's Make A Night To Remember

Pai ai altceva de facut? E greu de pastrat optimismul, dar cred ca merita.
Varianta cealalta este sa iesi pe strada si sa-ti smulgi parul din cap si hainele de pe tine, dar risti sa apara oamenii imbracati in alb...

Acest topic a fost editat de Olaf: 1 Sep 2004, 11:11 AM

Probabil ca merita si la fel de probabil ca e cea mai convenabila solutie. Sunt unii care in asemenea momente recurg la alcool, nu neaparat in cantitati industirale, altii se descarca pe cei din jur samd. De fapt, e vorba si despre felul in care te exteriorizezi in asemenea cazuri. Sa injuri, sa bei, sa iesi cu prietenii, sa te retragi in propria carapace etc. - pentru unele persoane sunt si astea modalitati de a uita de probleme.

De injurat, toata lumea injura . Si nici un paharel nu strica... Totul este sa nu te pierzi de tot, ca atunci apare dezastrul.

Eu vorbesc acum, dar, cum ziceam, nu am fost vreodata disperat cu adevarat, asa ca poate spun tampenii, si poate si eu as reactiona altfel...

Eu mă rog la Dumnezeu. Nu mi s-a părut nicicînd pînă acum că speranţa nu are rost. Mai greu e să dau de ea, că mai uit cîteodată pe unde am pus-o.

Dupa ce zic ceva suculent la adresa vietii, citesc unele pasaje vesele dinainte marcate, o caseta video pusa "la vedere" , "rad" o epigrama - doua, ma umfla rasul, m-de, cam in dunga uneori, dar rad ca sa gonesc disperarea. Bunaoara : Astazi la servici, nu gaseam tocul de ochelari cu tot cu ei si mobilul. M-a luat lesinul, dar in mine. Pe fata i-am zis colegei de langa mine, ea m-a trimis acasa. Eu, m-am invartit ca matca in stup, am mai zis mai este aia, ailalta si ailalta de facut, si cand mai trebuia sa mai dau si raspunsuri la unele intrebari, am taiat-o scurt, strigand peste umar :" Colega va da ralatii de ce fug. Te sun de la vecina daca nu sunt nici acassa, ma duc sa anulez SIM-ul."
Eh ! erau acasa neluate, drept pentru care m-am intors cu cola, ness, si vorbe...de han.

Acest topic a fost editat de contraste: 1 Sep 2004, 01:11 PM

Pentru Contraste, Valtul rozelor, Tudor Gheorghe.

Multumesc frumos, asta pica chiar bine, pentru ca rozele se lasa furate de vorbe dulci, ca acolo TOXIC pe threadul Tiganii din Romania! Cu asa o dedicatie frumoasa, te invit pe "TU" - cum te vad eu", NEFERTITI !

Acest topic a fost editat de contraste: 1 Sep 2004, 01:12 PM

Sa revenim un pic la invatamant, ca tot se apropie inceperea scolii. Asadar, faimoasele meditatii facute de catre profesori acasa, sunt sau nu necesare? Nu ar fi mai bine ca elevilor sa li se predea ca lumea la clasa si sa nu fie nevoie de asa ceva?

Ufff, grea problema.
Chiar daca s-ar preda ca lumea la clasa, ramane problema impartirii elevilor. Adica nu poti sa faci clase de "inteligenti" si "mai putin inteligenti", pentru ca se creaza complexe. Plus ca, "combinarea" nivelelor elevilor poate insemna un impuls pentru cei mai slabi, sa faca un efort mai mare ca sa se mentina la un anumit nivel. Pe de alta parte, asta inseamna o tragere inapoi a celor care se descurca mai usor. Nu poti sa predai la un nivel foarte scazut, pentru ca s-ar plictisi cei care inteleg usor si si-ar pierde interesul, si nici prea inalt, pentru ca cei care inteleg mai greu nu mai inteleg nimic si isi pierd interesul.
Si atunci cum faci impartirea? Plus ca nu poti sa stii de la inceput ce poate pielea fiecaruia. Si atunci apar diferente mari intre elevi, si sunt doua posibilitati din punctul de vedere al copilului:
- nu prea intelege in clasa si are nevoie de meditatii ca sa poata tine pasul
- intelege, ba chiar este plictisit, isi pierde interesul, si atunci are nevoie de un profesor care sa-i redeschida "apetitul" pentru materia respectiva

Evident, exista si calea de mijloc, care ar fi idealul, dar care este destul de greu de atins.

atunci ar trebui clase de 10-15 indivizi maxim. si poate chiar si acest numar e prea mare.

de fapt cam e treaba parintiilor sa hotareasca (si sa se ocupe). scoala nu-i un loc unde-ti parchezi copiii dimineata si-i ridici la prinz in speranta ca-s mai destepti.

Nu. Multi ii parcheaza si se intereseaza de ei din patru in patru ani...

Totusi, in ultimii ani, meditatiile astea au devenit un al doilea job pentru unii dascali, care nu se mai sinchisesc sa isi faca treaba prea bine la clasa. Nu generalizez, desigur, dar fenomenul chiar a luat amploare. Ba mai mult, unii conditioneaza elevilor acordarea unor note bune sau trecerea examenelor de frecventarea meditatiilor organizate de ei in particular. Si nu mi se pare deloc normal.

Asta este si o chestie de "afaceri". Meditatiile, in loc sa fie un ajutor pentru copii, sau, eventual, o mica sursa suplimentara de venit, au devenit principala sursa de venit a profesorilor. Eu i-as spune mai degraba lipsa de motivatie. Este, totusi, si multa nesimtire. Si a profesorilor, dar si a statului (iete, "statul e de vina" ).

astea sunt excese care trebuiesc urmarite penal. du-l in ispita, prinde-l si baga-l la parnaie in celula cu un homosexual pervers, oricine ar fi.

dupa o perioada de timp finita se va rezolva si problema acestui mod de abordare a situatiei.
dascalul nu cistiga suficient? nu-i obligatoriu sa te faci profesor. si alte categorii sociale si/sau professionale sunt de parere ca iau prea putini bani.

Sunt de acord ca astfel de comportamente ar trebui interzise, dar cred ca pe undeva s-a pierdut si respectul (sau consideratia) fata de meseria de profesor. Cum ar putea un profesor sa se dedice meseriei, atunci cand nu poate trai decent?

cum poate sa se dedice meseriei un prelucrator prin aschiere sau un sofer de autobuz daca nu poate trai decent?
nu exista un drept la o viata decenta, mai ales ca termenul "decent" e subiectiv.

faci treaba, or n-o faci. a preda intentionat la calitate scazuta pentru ca elevii sa fie obligati sa recurga la meditatii inseamna a nu-ti face treaba. prelucratorul prin aschiere intr-o situatie similara zboara.

Prelucratorul prin aschiere are de facut un proiect, il face si gata. Un profesor trebuie sa munceasca cu mult mai mult decat cele opt ore pe zi.

Corect. Daca statul, care este angajatorul in acest caz, nu te plateste pe placul tau, de ce sa te razbuni sau sa profiti de elevi? Mai ales ca nu toti copiii provind din familii cu suficiente venituri pentru a-si permite amintitele meditatii. Si atunci, de ce sa se trezeasca pruncul ca este discriminat la examen sau la clasa pentru ca parintii lui nu au bani destui?

Queen, I Want To Break Free.

P.S. Olaf, nimeni nu l-a obligat sa practice meseria de dascal. Iti asumi niste riscuri si nite responsabilitati, nu?

Acest topic a fost editat de nefertiti: 2 Sep 2004, 11:26 AM

timpul dedicat corecturii/pregatirii e la latitudinea lui. orele suplimentare ordonate in alte meserii nu.
dar sunt si alte categorii professionale la care ziua de lucru nu se termina (teoretic) dupa 8 ore.

oricum chestia cu "mult mai mult de 8 ore" eu, din experiente nu cred.
o fi la proaspatii absolventi care inca nu stapinesc materia.
dar daca ma uit la ex-profesorii mei de la facultate si cum veneau la 10 cind aveau examen la 8 si plecau la 2 acasa...

Hmmm, la noi vin la 8 fara 10, si se intampla sa plece acasa si dupa ora 11 seara. Asta in zilele de examen.

Mie mi se pare foarte blînd cuvîntul "anormal" pt ceea ce fac unii profesori. Ar trebui folosite cuvinte grele de tot pt această practică. Ce învaţă elevii de la ei? Şi, cum bine zicea cineva, ar trebui prinşi şi să li se tragă un şut în... firma lor de profesori onorabili.

În altă ordine de idei eu cred că dpdv al elevului meditaţiile sînt folositoare. Cu condiţia ca elevul să fie interesat de ele şi să nu-i fie cumva impuse de cineva.

ideea ar fi ca profesorul ce preda la clasa sa nu aibe voie sa mediteze copiii din clasa (sau din aceeasi scoala).

pe mine m-a meditat un vecin, inginer electro, nu profesor. oricum aveam impresia ca stia mai multa matematica si fizica decit profesorii la clasa (si n-am fost la un liceu slab) si mai stia sa si dea exemple unde se aplica.


dar am avut asa-zisi specialisti la facultate care la curs dictau materia si la seminar scriau problema pe tabla si se asezau pe scaun apoi. cind intrebai cum se face una sau alta iti raspundea "scrie in curs".
pai daca tot trebuie sa fiu autodidact deoarece acel exemplar n-avea chef de munca, ia sa-i taie 75% din salar.

Opinia unui prof ar fi interesanta. O fi vreunul pe-aici ?

Eu zic ca daca respecti tanara generatie, salariile profesorilor trebuie sa reflecte macar in parte importanta sociala a meseriei, iar dupa aia nu ai decat sa-i urmaresti pe cei care mai abuzeaza de sisitem...

Deci pînă nu se reglementează o problema salarială e "liber" la abuzuri?

de trebuit, ar trebui multe. inclusiv salarii mai mari de prof.

dar atitudinea ca in lipsa lor sa zica cite unul (ca nu-s toti asa) "ce palaria mea™ ii iau de la elevi daca statul nu-mi da" nu e acceptabila. cel care procedeaza asa n-are ce cauta in acel post.

Situatia nu trebuie generalizata nici in ceea ce priveste incorectitudinea, nici in privinta meditatiilor.
Exista porofesori care "dreneaza" scurgerea unor elevi catre "scoala de acasa".
Exista profesori care sunt rugati ca sa pregateasca copilul pentru o scoala cu clase spciale, cu predare speciala in... pentru ca s-a reorientat chiar in timpul scolii, sau pentru ca elevul a avut o perioada lunga de spitalizare.
Exista profesori care fac acest lucru benevol, in vacante.
Exista profesori care sunt rugati sa mediteze si acestia refuza.
Exista profesori ale caror materii nu prezinta nevoia de meditatie.
Da, exista materii unde se preteaza meditatiile, materii peste care trecem, si materii de umplutura, conform cu clasificarea facuta de parinti, elevi si unii directori de scoli.
Eu cred ca discutia se face aici in legatura cu prima categorie, nu ?
Daca gresesc, va rog sa ma luminati. Ca sa putem dirija pe un sens discutia, nu sa discutam general, ca si cand toti profii sunt la fel.

Da, e vorba despre prima categorie.

Vreau să inserez şi eu aici un off-topic grosolan. În urma discuţiilor despre gesturile romantice, simţindu-mă cu musca pe căciulă dar şi dornic de ceva nou am hotărît să-i dau o floare în dar. Mi s-a făcut mîna greblă cînd să scot banul din buzunar dar a meritat "investiţia". Perplexitate completă! Şi bucurie mare, disimulată rău de tot. Ei, a fost bine!

Iar mai tîrziu am ascultat împreună ceva ce ne place amîndurora: carele de foc ale lui Vanghelis.

Să fiţi iubiţi!

Şi gata, revenim on-topic. Deci?

Deci, sunt bune si gesturile romantice la ceva.

Ok, sa ne intoarcem la relatii si sa vedem cat conteaza aspectul fizic pentru voi, intr-o legatura cu cineva.

Nu stiu daca ar fi posibil, dar mie mi-ar placa ca persoana iubita sa se imbrace mereu altfel. Categoric, nu-mi place sa poarte pantaloni cand iesim in oras. Poate daca suntem undeva in mediul rural, ar merge... Dar sa nu vina cu blugi la restaurant. O rochie frumoasa ar fi excelent!
Iar prin casa, sa umble lejer, in haine (aproape) transparente. Nu glumesc!

Well, nu ma refeream chiar la vestimentatie, dar merge si asta in discutie. Pai, daca stii asa bine ce vrei, va fi simplu sa si gasesti. Si cred ca nu glumesti, desi ma asteptam sa spui ca, prin casa, ai vrea sa umble mai degraba dezbracata.

Tom Jones, Sex Bomb.

Conteaza. Mult.
Dar se mai intampla ceva ciudat. Dau un exemplu: am cunoscut anul trecut o tipa. Cand am vazut-o, mi-am zis "saraca de ea". Era una dintre cele mai urate persoane pe care le-am cunoscut. Ei, dupa trei luni, vreau sa zic, incepuse sa mi se para chiar frumoasa. Concluzii? Conteaza numai intr-o anumita masura. (n-am ajuns inca la "legatura", desi m-ar fi tentat, la un moment dat)

Dar eu mai sunt si cusurgiu...

Acest topic a fost editat de Olaf: 3 Sep 2004, 11:16 AM

He he ... Asta-i o intrebare cu schepsis. Depinde si de posibilele interpretari ale termenului 'aspect fizic'. Aspectul pur fiziologic e una, cel legat de intretinere si vestimentatie e alta, plus ca se mai poate pune si problema 'prestantei' unei persoane. Am cunoscut indivizi care dpdv fiziologic erau sub medie, dar care erau considerati mai aspectuosi decat altii aflati peste medie tocmai fiindca stiau sa se intretina, sa se imbrace si sa se comporte.