Şi-n Alba şi Cluj ... dealtfel prin Alba exista un joc asemănător oinei şi/sau baseball-ului care se chema lobda-n bîtă.

Te duci intr-o piata agroalimentara si vei zarii :
porodici , curechi , pere de pamant , chiparusi , patlagele , cucuruz , popsoi ,si lista poate continua .
Atentie sa nu uita-ti de dictionarul de neologisme .

Vei zarisi? Si asta tot un fel de regionalism o fi...

Prin Maramures ....se zice la cartofii picioici sau in Moldova barabule prin Transilvania pere de pamant ......

La noi se pronunta "lopta", nu "lobda", dar cuvantu-i inca folosit si cunoscut.
"Lictari" il avem si noi. Ii mai zicem "mnere de prune".
Iar in loc de "ratuta" zicem "ratota".
La noi, la cartofi le zice "grumbe" sau "croampe".
Se mai zice pe undeva RIPE catre SFECLE?

Moldovenescul "Coştereaţă" ?

Costereata , cred ca inseamna cotet de gaini , poiata ....poate chiar cocina .

brava. stai jos. Zece.

Nu stiu daca ati prins-o
"Shiiib zuric"
Se zice la cai

Vorba unui consătean de-a lu' taică-miu: Domne, am dat bani frumoşi pe calul ista, da' măcar ştie să ţuricheze! (adică să împingă îndărăt căruţa atunci cînd e înhămat ) parcă am mai zis-o pe undeva p-aci ...

O cateva regionalisme:
boscoane
panari
pagrine
bosorca/bisorca
asintare (are de-a face cu marsu catana)
frapsine

Eu ador chestii de-astea cand se amesteca limbile
Daa, si eu am mai zis-o, vine de la germana "Schieb zurück" (impinge inapoi)

Adverbul "megish" il folositi?
Ex. "Da' ind'e meghish s-o dus?'

Prin Transilvania o sa auzi ceva de genul : "Noi hai de-om mere"......cand am auzit prima data am zis in gandul meu ce mere vrea asta de la mine si dupa cateva secunde ma ia de guler si-mi zice mergem sau mai stam .....

Mosu are o vorba:
" No mem (forma sincopata de la 'merem") o nu mai stam?"
Sau;
"No fa tu cum vrei dumneta"

No hai de-om mere o stiu ca "Na hai sa mergem"

Nu stiu precis, doar speculez. Asta meghish se poate trage din möglich ( adica poate unde)

No mem e "hai mergem acuma"

"Da' unde s-a dus, totuşi?"

asta dacă are (ca de obicei ) legătură cu ungureasca

Deşi de meghiş ăsta nu l-am auzit în expresii din limba română, doar îmi închipui ce-ar putea să fie

meghiş cred ca provine din maghiara -meg is- unde locutiunea are sensul de totusi cu toate ca

Si eu cred ca "meghish" vine din maghiara, desi sensul cu care este folosit la noi este mai degraba "oare", decat "cu toate ca".

Cateva conjunctii adversative folosite in zona noastra (si mai mult ca sigur ca si-n alte parti ale Ardealului):
batar ca: Tat marg a sapa, batar c-amu-s batran si n-ar mai fi ea de mine.
maga:M-am dus maga nu vre me ca m-o fo' tare talam .
Ideea de adversitate se reda si prin pronumele : acar cat: Acar cat ii vre tu, da tat nu-i izbandi.

n'imuruc sau n'imuric (n' reda un "n" palatalizat)
bid'igan'ie
alash
dosca

dinZarand

Am observat cu intirziere acest mesaj.
Incerc sa dau citeva interpretari.

BÁTĂR adv. (Reg.) Cel puţin, măcar, barem. ♦ (Cu valoare de conjuncţie, urmat de "că") Cu toate că, deşi. [Var.: bátâr adv.] - Din maghiarul bátor.
Sursa: DEX '98.
Acest cuvint se gaseste si in dialectele vorbite de turcii azeri , (NV Iranului , Azerbaijanul fost sovietic ).

MÁGĂ adv. v. barem, măcar
Nu se da provenienta.

In limba persana se foloseste in mod uzual cuvintul 'ma-gar' , care poate avea mai multe sensuri , cum ar fi : macar , ce...nu ? , parca nu + verb + interogatie , desi...

alash - patul , schela

bid'igan'ie - cred ca inseamna dihanie , un soi de animal

n'imuruc - pitic

M-am dus maga nu vre me ca m-o fo' tare talam .
?????????????
Tradu mai pe ....romaneste .

dosca - nu stiu ce ar putea sa insemne.

Interesesant mi se pare urmatorul aspect :


COBORÎ, cobór, vb. IV. 1. Intranz., refl. şi tranz. A (se) da jos dintr-un loc ridicat sau dintr-un vehicul. ◊ Expr. (Tranz.) A coborî ochii (sau privirea) = a privi în jos, în pământ (de ruşine, de timiditate etc.). ♦ A (se) deplasa în jos, pe o pantă, pe un loc înclinat. ♦ Intranz. A zbura spre pământ, a veni în jos din înălţime. ♦ Intranz. (Despre soare, lună) A apune. ♦ Fig. (Pop.) A renunţa la domnie, la tron; a abdica. 2. Intranz. Fig. (Despre întuneric, noapte, ceaţă etc.) A se lăsa, a cădea; a sosi. 3. Intranz. (Despre coloana de mercur a termometrului, p. ext. despre termometru, temperatură etc.) A scădea (indicând răcirea timpului, atenuarea sau dispariţia febrei etc.). 4. Tranz. A schimba înălţimea glasului, trecând la un registru mai profund; a vorbi, a cânta cu glas mai puţin intens, mai scăzut. 5. Intranz. şi refl. A-şi avea originea, a se trage din... 6. Refl. Fig. A se înjosi. [Var.: pogorî vb. IV.] - Cf. p o g o r î.

.....si surpriza....

POGORÎ vb. IVv. coborî.

Nici pentru 'pogorit' , si nici pentru 'coborit' , nu se da nici un fel de etimologie...si nici nu se specifica ca ar avea o origine necunoscuta sau autohtona.

Propun citeva cuvinte legate de flora si fauna:
breabăn , brâncă , sâmbovínă , dârmoz , zâmbru/zambru , corhan , zaică , strei , zargan ....

exergy33

bidiganie, vezi bazdaganie

dosca-scandura
Din aceeasi familie:leatz, tzaleap, cociump;
"M-am dus maga nu vre me ca m-o fos' talam"
inseamna:
M-am dus desi n-as fi mers, ca mi-a fost lene.
Breaban presupun ca-i brebenel (Primula vulgaris). La noi le zice "agrijei".
Branca-Sisymbrium officinale (din DEX) sau Nasturtium palustre
Sambovina-Celtis australis
darmoz-Viburnum lantana
zambru-Pinus cembra
corhan (insecta)-Blatta germanica
Zaica-gaita (mat'esh la noi)

corhan - Insectă nocturnă brun-roşcată, care trăieşte mai ales prin bucătării şi se hrăneşte cu produse alimentare; gândac de bucătărie; şvab; libarcă. /Orig. nec.

zaica - gaitza

darmoz - Arbust cu frunze ovale, cu flori albe şi fructe în formă de boabe roşii-negricioase, răspândit în regiunile deluroase. /Orig. nec.

strei - porci negri , Rasă de porci autohtonă, de culoare neagră, crescută pentru carne şi grăsime. - Et. nec.

sâmbovínă -Arbore înalt până la 20 m, cu coroană largă, frunze lanceolate, flori verzi-gălbui care apar înainte de înfrunzire, şi cu fructe comestibile, de forma unor cireşe mici; mierea-ursului (Celtis australis). [Var.: sâmbovín s.m.] - Et. nec.

Toate aceste cuvinte sint date ca avind o etimologie necunoscuta , care nu se regaseste in nici una din limbile vorbite in Europa.
S-a avansat ideia ca aceste cuvinte ar putea apartine unui lexic ancestral , substratul limbii romane.

exergy33

Mmm, am şi eu de propus un ... un cuvînt, un ceva, o chestie, că nu ştiu cum să-i spun: şuhaidă.

Era folosit prin Arad (de orăşeni, adică) şi l-am auzit prin vara lui 2004. Sper că nu l-am mai postat p-aci pe undeva.

Regionalism de la mine:
"It doesn't matter, mother f**k!"
Don't worry, be happy
Daca zici la Aradeni ca orasul lor a fost construit de ebrei, se supara.
But that's the way it is..., it's a city calls Arad in Israel.

Eu nu ma supar. Stiu ca si Oradea e construita tot de evrei! Sa fim seriosi: de unde dracu sa fi stiut romanii construi ce au construit aia pe Corso?! Also - chiar nu ma supar: daca nu erau ei (evreii) centrul orasului ar fi cartierul Velentza - un soi de Ferentari cu mai multe case si mai putine blocuri. Ala e cel mai vechi cartier al orasului.

Stai ca nu inteleg... de ce s-ar supara cineva?

Pai na... daca n-ar fi fost Graf Florimund Mercy, ar fi fost în Banat pân-acuma o mlastina.
Rest In Peace, Graf Mercy.
Ai facut mult pt. Banat, noi nu te uitam.

Cla.

Serenity + Yoyo: Habar n-aveti ce bucurie mi-ati facut...

Acest topic a fost editat de Cla: 19 Mar 2006, 02:17 AM

Stiu doar ca e ceva dulce, dar uite ca nu mai tin minte cum arata E ori prajitura ori ceva in genul unui baton de ciocolata...

Da, e un fel de prăjitură (?) de formă tronconică, cu exteriorul din ciocolată, umplută cu cremă de ciocolată ... şi dulceeee ... nu mă mir că tipa care mi l-a arătat căpătase oareşce dimensiuni

Habar n-am de unde îi vine numele, pesemne din germană, şi nici dacă poate fi considerat un regionalism autentic, dar ... asta e

Daca consideram ca Banatul a fost colonizat de nemti, e posibil.
Nu stiu de unde vine Schuhheide, scuze...
S-ar putea sa vina din Padurea Neagra sau din Elvetia, Saderlach.
Pe româneste = Sadârlac, pe lânga Arad.
Nu prea stiu egzact, a fost doar o idee

Acest topic a fost editat de Cla: 20 Mar 2006, 03:31 PM

Dezgrop topicul asta pt. cei care înca nu stiu de el, poate mai stiu si ei ceva interesant de pe-acasa

De unde vine Hausmaistăru?