Serios?

As fi vrut sa nu-ti raspund, ca de, Marile fericiri ie ...mute, dar.... nu ma lasa inima ! Vezi ca ti-am mai raspuns pe undeva, pe site.

Si eu as fi vrut sa zic mai multe dar nici pe mine nu ma lasa inima sa spun mai mult decas SERIOS?, asa ca iata un consens insfarsit

binenteles ca gindirea ne schimba comportamentul,prin urmare o gindire pozitiva/optimista nu poate sa
fie decit benefica.

orice actiune a noastra,fie cit de mica este in mare masura premeditata.
cel putin asa spun specialistii.

eu spun ca este bine atunci cind te poti controla si gindi pozitiv.
gindire da nastere la emotii,emotiile provoaca stari,prin urmare fericiti sint cei ce pot gindi pozitiv

Amenophis cred ca se referea la acel gen de gandire pozitiva care a reusit sa atraga milioane de oameni prin fraze de genul
"Gandeste si te vei imbogati!" sau "Gandeste ceva bun si se va realiza!", o gandire care intr-adevar, din ce am citit, poate
fi daunatoare deoarece implica programarea gandurilor si combaterea emotiilor negative precum tristetea, teama, emotii care nu sunt lipsite de insemnatate iar cei care incearca sa le elimine definitiv, luptandu-se mereu cu ele se pot imbolnavi.
Cu toate astea, a incerca sa vezi partea buna a lucrurilor mai putin placute si a nu te mai lasa afectat de toate nimicurile
nu cred ca are cum sa-ti dauneze, dimpotriva. Nu?

Multumesc Serenity

o mai pun odata si poate o sterge cineva!!!!

Hihihi e misto ComicDiva.

Bun venit la Han, tami !

Va reamintesc ca nu sunt permise mesaje formate doar din zambareti !

ComicDiva = Forumistul Lunii!!

paharul pe care il vad nu e nici gol dar nici plin, acolo unde se termina plinul incepe golul sau invers, s-a stricat masina asta e, pentru ce mai exista service-urile si mecanici auto, trebuie reparata "ieri" daca se poate mai ales daca stiu ca maine am un drum lung de facut, ma bucur ca nu s-a stricat la cativa km de cel mai apropiat service, nu de alta dar nu stiu nici de unde sa scot cricul daramite sa mai fac cine stie ce altceva.

ariadna Da... asa e... bine ca exista service

Comic Diva - superfaina chestia cu Garfield
In fond si aceea e tot gandire pozitiva

multumesc Calfa
bine v-am gasit

Am auzit la cineva o părere interesantă despre gîndirea pozitivă: cică dacă trăieşti prezentul la intensitate maximă, trecutul nu te apasă iar viitorul nu te îngrijorează se cheamă că gîndeşti pozitiv. Poftim?

@ Xcross

Pai nu era un exemplu de gandire pozitiva, era un model de viata, acceptarea a ceea ce ti s-a intamplat si a ceea ce urmeaza sa ti se intample. De multe ori " gandurile negre" nu fac altceva decat sa creeze un teren propice pt. necazuri, sa le atraga.
Gandirea pozitiva e mai degraba ceva de genul: sunt destept, frumos, duc o viata perfecta, nimic rau nu mi se poate intampla( de multe ori te poate contrazice realitatea!).

@flower

Asta suna a optimism extrem...
Sper ca nu te superi daca adaptez vorbele tale la viziunea mea: sunt un om normal, duc o viata normala, daca mi se intampla ceva rau sunt capabil sa-l accept si sa trec peste.

Se poate sa ai dreptate, Zorro, mie spusele tale imi suna a realism si cam atat, adica o privire asupra vietii oarecum impacata si echilibrata( exact ceea ce am vrut eu sa punctez ca ar trebui sa faca oricare dintre noi). Postul pe care l-ai comentat ii era adresat lui Xcross, poate de aici confuzia.

Flower, îmi cer scuze, n-am reuşit să redau exact ideea, nu am găsit cuvintele potrivite. Ideea era să te gîndeşti la ceea ce faci sau ai de făcut acum, fără să te apese gînduri-balast legate de trecut şi fără să "tremuri" pentru ce va urma. Toată chestia se petrece la nivel mental, ideatic. Ce faci efectiv e altă poveste... (sper că încercînd să clarific n-am bolmojit-o şi mai rău!!! )

Xcross, cred ca eu sunt cea ambigua in aceasta discutie. Intamplator, azi, am postat o chestie in jurnalul lui nefe si semana tare mult cu ce ai scris tu:

Am crezut ca faceai referire la cele spuse de mine...se pare ca m-am inselat. Cred ca intrebarea , retorica de altfel, m-a indus in eroare.

Eu sunt asdepta gandirii pozitive, este benefica atat pentru mine cat si pentru cei din jurul meu. Recunosc ca uneori ma apuca amocul.......

Sa nu te superi pe mine Flower dar asta miroase a autosuficienta. Cine spune asta nu are nici o sansa klar!

Aaaa - si am mai auzit una de-asta: Cine nu ma vrea nu ma merita! Crunt!

Cine nu ma vrea nu ma merita!

Din păcate sînt mulţi care gîndesc aşa. Dar nu toţi o spun cu voce tare. Pentru că sînt bine crescuţi...

Vara trecuta am trecut printr-o depresie serioasa.

Una din cele in care simti ca te afunzi. Si desi te zbati sa iesi din ea nu reusesti. Este ca nisipurile miscatoare pt ca daca incerci sa iesi te afunzi si mai tare.
Sau cel putin asa am patit eu.

Eram stilul de om care gandeste pozitiv.
Stiti expresia "Every cloud has a silver lining?" eu asa vedeam viata.
Poate usor fatalist dar suficient de pozitiv.

Dupa cateva luni am inceput sa ies la lumina dar m-am schimbat.
Acum gandesc realist si cred ca asta este solutia supravieturii.

Altfel zis:
in loc sa vad paharul jumatate plin sau jumatate gol, vad un pahar cu un lichid (si sper sa fie acool)

Acest subiect este unul care imi place foarte mult. Cred ca am fost din totdeauna un optimist, dar in ultima vreme, datorita experientei acumulate mi-am dezvoltat un sistem de gandire pe care eu il consider pozitiv. Am sa incerc sa vi-l prezint sa vad si opinia voastra.

Cand eram mai mic eram atat de optimist incat mereu "puneam raul inainte" cu convingerea superstitioasa ca in felul acesta totul se va rezolva asa cum vroiam eu. Culmea ca de cele mai multe ori dadea roade. Adica atunci cand plecam la scoala cu lectia neînvaţată sau tema nefacuta, ma gandeam stai sa vezi ca tocmai acum ma asculta sau dam lucrare de control sau ne controleaza tema, de cele mai multe ori nu se intampla, iar cand se intampla, eram pregatit sufleteste si uneori chiar gaseam solutii. Acum modul de gandire s-a schimbat putin. In loc sa pun raul in fata ca o superstitie, mă gandesc dinainte ca pot aparea probleme (dar nu îmi bat capul cu ele) dar ca am capacitatea de a le rezolva si ca pana la urma va iesi bine. Cand apar problemele mi se aprinde beculetul si le clasific, daca merita atentie caut sa le rezolv daca nu, merg mai departe lasundu-le pentru o rezolvare ulterioara. Ideea este ca merita atentie acele probleme care influenteaza direct atingerea obiectivelor prioritare. Problemele importante nu ma sperie dar trebuiesa le acord atentie.
Consider ca a gândi pozitiv nu înseamnă a ignora posibilitatea producerii unor evenimente negative ci sa accepti ca e posibil ca ele sa se produca, sa gasesti alternative sau solutii de rezolvare daca se produc si chiar sa prevezi si sa previi producerea lor. Gandirea pozitiva inseamna ca tot timpul sa stii ca iti vei atinge tinta, dar asta nu exclude cadrumul sa aiba obstacole.
Pentru probleme de genul: întârzii la servici, sunt concediat, pierd o suma consistenta de bani, se strica masina, ma prinde ploaia sau noaptea pe munte sau in pădure, am pierdut cheia de la casa etc., viata m-a învăţat că există în final o rezolvare şi ca poţi merge mai departe.
De exemplu: dacă plec într-o călătorie, mă gândesc la cele mai probabile evenimente ca să ştiu ce îmi iau cu mine, gen cum va fi vremea, cât stau, ce voi face acolo, etc. Dar nu pierd vremea să mă gândesc la toate relele care se pot întâmpla. Chiar daca îmi trec prin minte, aşa fulgerător, ştiu că se vor rezolva. Buun pana aici toate bune şi frumoase, neprevăzutul se întâmplă: se strica ceasul şi nu ma trezesc la timp ca sa prind trenul. Mă gandesc nu-i nimic, plec cu urmatorul tren că doar nu se mută oraşul in loc, ba chiar aş putea merge cu microbuzul daca mă grăbesc. Al doilea eveniment se intampla: pentru ca am ajuns mai târziu, cei de la hotel mi-au anulat rezervarea si au înciriat camera altcuiva. Nici o problema, gasesc eu unde să mă cazez, doar n-o să dorm pe stradă, s.a.m.d.

Actionmedia, ti-am citit comentariu legat de gandirea pozitiva. Am o buna prietena care gandeste cam tot la fel. De teama sa nu i se intample ceva rau, pune mereu raul inante.

Parerea mea este ca gandirea asta nu e tocmai pozitiva. Cand gandesti pozitiv, totul porneste de la bine. Nu trebuie sa infrunti nimic. Clar este ca atunci cand traiesti intr-un mediu in care mereu apar probleme, e cam greu sa gandesti pozitiv. Asta-mi aduce aminte de soldatii care trebuiau sa stea cu mana pe arma si in somn de teama dusmanului.

OK, mai depinde si de varsta pe care o ai. Te simt in jur de 20. Gresesc?

Trebuie sa citesti cu atentie. Puneam raul inainte can eram mai mic, (acum vro 15 ani) şi era de fapt o superstitie, adică eram convis că dacă mă gândesc că va fi rău atunci sigur va fi bine.
Acum gândesc altfel:

Cu alte cuvinte, pentru cine nu a înţeles: ştiu că până la urmă va fi bine, indiferent ce probleme apar. Am subliniat "stiu" pentru că este mai puternic decât cred, este ma mult un sunt convins.

greşeşti, uită-te la profil.

Acest topic a fost editat de actionmedia: 27 Aug 2004, 03:18 PM

Action..., probabil ti-am citit in fuga mesajul. Spun asa ptr ca nu as vrea sa intru in conflict cu tine

Ai scris " mă gandesc dinainte ca pot aparea probleme ". Asta nu prea tine de gandirea poitiva.
Sunt foarte atrasa de tot ce tine de gandirea pozitiva. Am inceput in urma cu doua zile sa citesc o noua carte de-a lui Anthony Robbins legata de gandirea pozitiva, realizare etc. A aparut la ed Amalteea. tu ce citesti?

Hmm, am gresit cu varsta? Cu atat mai bine

Super raspuns dar cum ai ajuns asa?
Adica vreau sa stiu de unde ai atat de multa incredere in tine?
Asta mi se pare cel mai greu

Oricat de bine de bine ma descurc la munca tot ezit cand trebuie sa iau decizii de frica unei greseli. Cand eram la scoala faceam la fel.
Vreau si eu sa am puterea de a "gandi pozitiv" dupa definitia ta.

A spune da inseamna deschidere iar a spune nu inseamna inchidere....este ca inspiratia si expiratia......poate fi vorba de ganduri, emotii, actiuni etc....A fi sanatos inseamna sa le accepti pe amandoua ca atare..de aici echilibrul...realismul..armonia etc....
Ecuatia este simpla: cei care au spus nu de prea multe ori au nevoie de o reechlibrare, adica de"gandire pozitiva". Cei care au spus da de prea multe ori trebui adusi cu picioarele pe pamant....Pentru fiecare individ exista o pondere specifica necesara pentru "echilibrarea situatiei"....Si cand apare echilibbrul...hehe se naste a treia optiune: unitatea celor doua....

Asadar telul ultim este echilibrul dintre da si nu dintre masculin si feminin, acceptarea ambelor fete ale monezii.....
Eu sunt pentru unitate.
Nu ai cum sa fii fericit daca respingi una din ele.......

Pai cum adica, unitate cu raul? Adica sa il vreau pentru mine? Mai, inima de tigan, ce vrei sa ajung la mama Omida sa imi fac de bine dupa aia?

@contraste
nu am spus unitate cu raul. Ma refer la unitatea dintre bine si rau.

@doice

Sper ca actionmedia nu se supara daca raspund si eu la intrebarile tale...
Increderea in tine o primesti atunci cand accepti ca esti doar un punct minuscul in universul asta si ca a ti se intampla un lucru rau este in firea lucrurilor. Sa luam ca exemplu chestia cu ceasul data de actionmedia si pe care eu o vad ca o gandire pozitiva.

Din perspectiva unei gandiri negative, chestia asta cu ceasul ar suna cam asa: maine plec in concediu si trebuie sa ma trezesc la ora 6 ca sa nu pierd trenul. Si daca se strica ceasul ce ma fac? ...merg sa mai aduc un ceas ca sa fiu sigur! Dar daca se strica si asta? Mai aduc unul. Huuuh acum sunt 3 si o sa dorm cat de cat linistit. Dar daca intarzie trenul si-mi anuleaza aia camera? ...si alt tren nu pot lua pentru ca biletele sunt deja rezervate O sa tremur tot pana ajung la destinatie...
Gandirea negativa nu este altceva decat un consum inutil de eneregie. Sunt curios ce zice si restul despre asta...

Niciodata binele nu va face unitate cu raul !
Daca vrei un exemplu de perpetuum mobile, acesta este cel mai adecvat !

@contraste

Daca citesti foarte atent ce-a scris gipsyhart o sa vezi ca nu la bine si rau se referea, ci la da si nu. Tu ai confundat nu-ul cu raul si da-ul cu binele...