F@#$@*&&^ de Blond! Acum se ia si de ce vreau eu sa fac mai departe! Am zis asa intr-o doara ca vreau sa fac o a doua facultate si mi-a replicat "Da', dar a doua se plateste!..." cu o privire si cu un ton care spuneau ca n-am eu bani sa fac a doua facultate! Imi vine sa-l strang de gat! Ce,crede ca daca el are bursa, altii sun mai amarasteni...? I-am zis imediat ca nu-i mult si am eu bani, ceea ce l-a cam deceptionat...

Hei, si eu vreau anul asta la Litere: Romana Engleza...tot la IDD, ca n-am timp de la job...da' n-am invatat nimic, si cand am deschis caietelele am observat ca taaareee multe lucruri stiam inainte si acum nu...om vedea.
Mie dascal nu mi-ar placea- am incercat, da' traducator sau PR chiar ar fi interesant, eu vreau sa fac chestia asta pt. ca e singura facultate unde m-as duce de placere.

E bine; cine stie, poate ne vedem pe acolo anul asta, daca nu, poate la anul... Are cineva idee cat mai costa o copie legalizata de pe diploma de BAC?

Nu cred ca ne vom intalni, eu merg la Universitatea din Ploiesti, mi-e mai la indemana...

Esti din Ploiesti?! Si eu la fel! Logodnica mea studiaza la UPG. Ma rog, anul asta termina... dar chiar si asa...

Cred ca pana la urma raman in Bucuresti la Litere.Oricum dau la IDD, asa ca diferenta ramane in bani si, poate, in seriozitate. Astia din Ploiesti nu sunt prea renumiti pentru asa ceva...
De-abia astept sa scap de Blondu'; uneori ma mira cat de indolent poate sa fie! Nu cred ca am mai vazut atata nesimtire la un om de cand ma stiu!
Eh...mai este o saptamana, doua examene...Sper sa-mi dea astia de la facultate diploma, ca sa-i fac copie legalizata.
Oare oi fi bun de profesor? Hmm, la asta nu m-am gandit prea mult... Dar, mai intai sa intru si sa fac rost de bani de taxa; dupa aceea, om vedea noi...

Maine plec acasa si, who knows, maybe i'm gettin' something!
Adevarul e ca vazand atatea tentatii pe aici, prin capitala,imi vine sa plang ca eu sunt aici si ea este acasa, la 60 km distanta!!!!!!!
Uf!
Dar, sa nu uitam, trebuie sa ma concentrez la examene! Vorba vine...

Cateva cuvinte despre deceptii si realizari...
Simt ca totul se duce de rapa, mai ales in ceea ce ma priveste; in primul rand, cheful de invatat s-a estompat de tot si stau mai mult pe net doar ca sa nu invat, ceea ce nu-i deloc bine.
Dar nu asta ma deranjeaza cel mai mult, ci faptul ca nu m-am dus la antrenament si ca la-m dezamagit pe instructor.
Daca la inceput ma considera un viitor potential elev bun, acum sigur este foarte suparat si neplacut impresionat de mine; dar nu asta-i cel mai rau! Nu, ce-i mai rau este ca imi este coleg si prieten! Iar asta ma doare in primul rand pe mine! Dezamagirea prietenilor nu este specialitatea mea!
Sigur, scuze pentru absenta s-ar gasi cu duiumul, insa intrebarea ramane: daca vreau sa ma duc si simt nevoia, de ce nu m-am dus? Nu pot spune ca am stat sa invat, deoarece nici asta n-am facut. Atunci?
Imi pare rau de treaba asta, deoarece pe instructor il respect nu numai ca prieten ci si ca om si, nu in ultimul rand, ca sifu; de la el pot spune ca am invatat multe legate de respect si de daruire.
Intre timp, legat de antrenamente, nu pot spune ca am stat degeaba; cand am avut timp liber, am mai facut cate ceva, m-am mai miscat prin casa sau afara, insa singur nu e bine si nici nu inveti lucruri noi.
Deci...unde gresesc si ce-i de facut?

Hm, nimeni nu a raspuns;oricum, acum au aparut alte probleme, care pot avea o legatura directa mai mult sau mai putin cu examenele mele.
Am intrat in ultima faza a confruntarilor cu colegul de camera, cea a disputei pe fata! Ieri a venit un prieten sa stea cateva zile pe la mine(mai mult sa aiba unde dormi noaptea, ca are multa treaba in Bucuresti) si, initial, Blondu' a zis ca n-are nimic impotriva ca, in jur de ora 23:00 aseara, sa se isterizeze brusc de faptul asta si sa ma ameninte ca, in caz ca prietenul meu nu dispare din camin pana azi la ora 20:00, el se duce la administrator si-i spune ca eu aduc oameni sa doarma aici si sa ma evacueze din camera.Motivul incriminat: ca nu poate sa invete, domnule! Ca are examen si noi (de fapt, prietenul meu) nu-l lasam sa invete! El are un singur examen, pe cand eu am doua! Si pana acum a stat si a pierdut vremea si acum, dintr-o data, a intrat in criza de timp. Deja mi-a dat peste cap toate planurile si toata linistea mea s-a dus pe apa sambetii! Incerci sa ajuti un prieten si uite ce patesti!
Initial ma gandisem sa nu-i mai fac nimic(ma rog, aproape nimic) cand voi pleca, insa acum... s-a pus rau nu numai cu mine ci si cu toti prietenii mei.

Eh,de la vorba la fapta e distanta lunga... Nu i-am facut nimic. deoarece in momentul cand m-am dus sa-mi iau lucrurile am avut surpriza sa-l gasesc cu un bandaj peste unul din ochi si, in plus, era si pretina lui acolo. Dar tot i-am facut ceva: am schimbat butucul si cheia mea am dus-o la administrator care a zis ca o sa-i bage pe cineva peste vara in camera, asa ca nu stiu cat de incantat o sa fie.
Oricum, acum incerc sa ma bucur si eu de cateva zile de liniste si odihna(ciudat,dar oricat as dormi, nu reusesc sa ma odihnesc). Tot incerc de cateva zile sa leg doua calculatoare intre ele si nu reusesc! S-ar putea ca una din placile de retea sa fie stricata si o duc azi la verificat, insa mai am o placa, merge, insa nu reusesc sa fac calculatoarele sa se vada intre ele. Nu stiu de ce...Uf!
Va doresc tuturor o vara cat mai placuta si cu cat mai multe realizari!

In sfarsit am mai ajuns si eu pe la net,cat sa mai pun un mesaj pe aici,sa nu ma uite lumea. Sper ca vara asta le-a adus celor de pe Han macar jumatate din ceea ce si-au dorit sa obtina si, pentru cei care se apropie de inceperea scolii, multa bafta in noul an!

Povestea mea este un dezastru total! Merg din rau in mai rau si nu incerc deloc sa ies din situatia asta! Poate are cineva o reteta pentru recapatarea vointei,ca eu nu am gasit inca!
Interesant: exista Moartea! Ca entitate... si m-am luptat cu ea! Vineri spre sambata, intr-un moment pe care l-as descrie vis cu ochii deschisi desi sunt absolut sigur ca eram treaz, in timpul noptii, pe la 5, am simtit cum o caldura nefireasca ma invaluie si cum corpul incepe sa-mi vibreze, ca si cum sufletul s-ar zbate sa iasa din carcasa trupului, iar toti muschii mi s-au incordat incercand sa invinga parca o forta imensa!
Cuprins de panica am incercat sa ma intorc catre persoana care dormea langa mine, insa am putut inregistra doar o schitare a intoarcerii capului si o slaba miscare a mainii catre ea; privirea incepea sa-mi joace feste, vedeam totul in dublu exemplar si simteam cum o forta incerca sa ma smulga din corp in timp ce o alta se chiunuia sa ma tina inauntru... Iar atunci l-am simtit! Caci Moartea este un spirit masculin, nicidecum Doamna cu coasa! Este cel mult Domnul cu Coasa; invaluit de o mantie de o culoare maro inchis, cu o tenta rosietica, sprijinit in coasa imensa ce-l insotea, il simteam la capul patului, la nici 10 centimetri de mine, cu privirea atintita asupra mea si concentrat pe a ma lua cu el...
Probabil ca nu-mi venise vremea inca, sau am fost mai puternic eu atunci, deoarece cu un efort pe care nu ma credeam in stare sa-l realizez, am reusit s-o ating pe cea de langa mine si s-o trezesc... iar el a disparut!
Ce a urmat a fost la fel de interesant, deoarce desi eram strigat de cea de langa mine, nu-i puteam raspunde, sufletul(?) meu fiind inca incomplet reintors in corp;de-abia dupa un minut am fost din nou stapan complet pe corpul meu si am pututu incepe sa plang, un plans de usurare si, de ce nu , de izbanda, fie ea si temporara!

Incerc si eu marea cu degetul: e cineva de pe aici psihiatru sau psiholog? I really need a consultation!
Multumesc!

Povestea vietii mele? Un dezastru total... sigur, am facut si cate o chestie buna, insa ce vroiam eu sa-mi iasa nu mi-a iesit niciodata... si acum ma intreb: sa o fac inainte de licenta sau dupa? Grea alegere...

Day xyz... Tara Viselor nu mai exista. Cel putin pentru mine... mi-a expirat pasaportul si am fost exilat... in Tara Disperarii... taramul celor fara speranta. Parca ma potrivesc mai bine aici... si nici n-ai nevoie de pasaport.
Ma uitam cata lume a scris in Jurnale... chiar asa de multe se intampla in lumea asta? Si eu care credeam ca lumea a murit; din moment ce creatorul ei nu mai e, ea pentru ce ar exista? Lume fara sens... si fara viata... Parca totul in jur moare, ceea ce ne tinea in viata se estompeaza din ce in ce mai mult... Culorile incep sa se stearga; cenusiul predomina.
Eh, dar de ce ma plang? Si-asa nu mai am nici o scapare. Duca-se!

A trecut un an, o saptamana si 2 zile de cand m-am inscris in Han;dragut! Pe de o parte vreau sa dispar, pe de alta mi-e frica de ceea ce las in urma, ma gandesc ca o sa-mi fie dor(daca asa ceva este posibil) de cei pe care i-as lasa in urma. Insa prima dorinta prevaleaza... Azi mi-am dat seama ca eu sunt genul de persoana care s-ar sinucide cu somnifere; macar stiu la ce sa ma astept in caz de supradoza,presupunand ca nu ma duc din prima. Probabil ca daca as scapa, nu as mai incerca...
Sunt un nevrotic; mi-am identificat simptomele; ce-i si mai interesant, faza finala de evolutie este exitus-ul! Clar si eficient!
Mai am un pic...

In general, cei care isi doresc cu adevarat sa se sinucida nu spun (cred ca si tu stiai asta). Cei care o fac, in realitate vor sa ceara ajutorul cuiva. S-ar putea ca tu sa iti doresti totusi disparitia, insa decizia mi se pare absurda... Stii bine ca daca ai incerca sa rezolvi unele probleme, pe care chiar le recunosti, ai reusi sa treci peste perioada asta. Totusi, nu o faci... Poti sa ne explici de ce??? Scriind aici, sunt sigura ca te-ai gandit si la reactiile celor ce vor citi. Sper sa nu par insensibila, pentru ca nu ar fi adevarat, dar nu inteleg cum o persoana pe care eu o admir din multe puncte de vedere, poate lua o asemenea decizie neinspirata (pentru ca de o decizie este vorba nu-i asa, si nu o reactie de moment).
Eu astept sa raspunzi.

Decizie? E o senzatie de oboseala, de...lene,ce mai! O lene si o sila nesfarsita in care nu ma regasesc; parca farama de constiinta pe care o aveam este prinsa in trupul altcuiva; ma simt de parca n-as fi eu! Nu pot identifica exact momentul cand am inceput sa ma simt asa ( inceputurile le regasesc undeva prin clasa a opta), insa toata starea aste depresiva s-a accentuat in ultimul an; o fi de vina frica de insucces la licenta si rezidentiat, o fi sterssul care m-a acaparat, nu stiu; ma simt ingenuncheat in fata vietii, ma simt ca cel care asteapta decizia unei forte mai mari decat el, ma simt ca cel care isi asteapta randul pentru a intra in armiile negre. Am observat ca ma indrept din ce in ce mai mult spre partea intunecata si chestia este ca imi place! Nu sunt satanist, insa "ma seduce" gandul intunericului...
Cred ca problema este ca nu am cu cine discuta, m-am inchis in mine si mi-e frica sa vorbesc cu cei din jurul meu cum vorbeam pana acum; mi-e frica sa nu-i dezamagesc, desi mi-au spus-o si aratat-o de cateva ori ca sunt dezamagiti de mine; se asteptau la multe de la mine si eu ma simt prost fiindca nu le-am indeplinit asteptarile. Poate cineva mai avizat decat mine va intelege ce am scris pana acum... Eu imi duc tristetea mai departe si ma resemnez...

Momentan incerc sa scriu o povestire; insa ma incurca scrisul cu caractere romanesti. Imi ia din avant... He, he!

Decizie:in lumina ultimelor evenimente si a faptului ca scrisul la lucrarea de diploma merge foarte greu, desi mai am o luna de scoala si ar trebui sa termin facultatea, maine am decis sa fie ultima mea zi de scoala.Va urez tuturor o viata buna decat a mea!

Si ce urmeaza sa faci? Cat de greu este sa scrii o lucrare de diploma? Si fata mea a terminat medicina la Iasi in 2002. Nu a i-a fost atat de greu...

Nu vreau sa supar pe nimeni,dar poate ca fata dumneavoastra se situeaza pe un palier superior al inteligentei fata de mine si poate are mai multa vointa...

n-am apucat sa citesc decat pagina asta de jurnal, dar simt nevoia sa intervin.

te rog frumos, poti sa spui de ce anume vrei ca totul sa se termine? ce anume iti lipseste, ce probleme ai?

Sa stii ca efortul facut in facultate poate uneori sa ne depaseasca puterile, sa ne sfarseasca. trebuie doar sa constientizezi pe unde 'scapi' energie si sa iei masuri. viata e frumoasa, crede-ma!

sa-ti povestesc ceva despre mine.
pentru mine facultatea a fost una din cele mai mari dezamagiri, nu m-am adaptat la cerintele lor, mi-a scazut dramatic inceredea si respectul fata de mine, depuneam un efort incredibil sa intru in sala de examen, apoi depuneam un efort si mai mare sa nu ies din sala dupa cinci minute, pentru ca simteam ca totul este inutil samd.

la un moment dat s-a terminat si ultimul an de facultate, cu examene neluate, fara licenta, fara nici o speranta de viitor, fara un loc de munca dupa luni de cautare.

dar a rasarit soarele si pe strada mea.

in clasa a 12-a umblam cu o lama la mine (n-am spus nimanui in perioada respectiva ce intentii am), voiam sa-mi tai venele ca nu mai suportam cosmarul de acasa. Nu am facut-o pana la urma doar pentru ca o vizualizam pe mama mea plangand langa trupul meu si nu suportam ideea.

Tot in perioada aia intr-o zi am ocolit drumul spre liceu si m-am oprit pe pod. era asa simplu sa ma arunc, era frig, nu stiam sa inot. totusi n-am facut-o pentru ca erau prea multi oameni si sigur m-ar fi scapt cineva.

De fapt nu as fi facut-o niciodata, intotdeauna as fi gasit un motiv sa nu o fac. pentru ca in sinea mea iubeam viata foarte mult, dar aveam probleme si nu aveam cu cine sa le discut. Ar fi fost asa de simplu sa vorbesc cu o colega sau cu o profesoara mai de treaba. in facultate ar fi fost usor sa vorbesc cu profa de psihologie, dar n-am facut-o. sigur m-ar fi ajutat.

hai, capul sus si mergi mai departe!

P.S.1. si eu astept sa-mi raspunzi.

P.S.2. ce interesant, am intrat sa citesc jurnalul asta pentru ca are un titlu foarte frumos, nu ma asteptam sa gasesc ce am gasit. sigur nu esti tu in perioada asta, regaseste-te!

[QUOTE=Ahriman,26 May 2005, 04:13 PM] Nu vreau sa supar pe nimeni,dar poate ca fata dumneavoastra se situeaza pe un palier superior al inteligentei fata de mine si poate are mai multa vointa...



Acest topic a fost editat de mariro: 26 May 2005, 11:32 PM

Iarta-ma ca vin asa de tarziu pe aici cu raspunsul; am avut probleme cu net-ul (intre Braila si Galati s-a intrerupt firul optic).

Draga Ah...fii atent! In lume sunt necazuri mult mai mari decat ale tale, mult mai grele si totusi oamenii trec peste ele. Am citit din ceea ce ai scris tu aici de anul trecut si crede-ma:sunt convinsa ca in viata nimic nu este intamplator! Nici chiar faptul ca acum suntem aici cu tine, eu si felina! Eu sunt inscrisa de anul trecut pe site dar pana ieri nu am fost curioasa sa citesc jurnalele. Primul lucru pe care l-am citit din jurnal a fost exact mesajul tau care la inceput mi-a dat niste fiori pe sira spinarii dar apoi citindu-ti semnatura mi-am zis ca ai dreptate: sunt si prosti mai mari ca tine!:-) Printre ei eram eu ca puteam sa cred real inceputul unui roman pe care ti l-ai propus sa-l scrii!

Daca intr-adevar crezi ceea ce scrii eu te sfatuiesc sa-ti muti gandul ca viata este frumoasa si abia acum incepe pentru voi care terminati medicina! Fata mea nu are inca rezidentiatul si nici nu cred ca ar avea nevoie de el. Lucreaza la o firma particulara si are salariul de 4 ori mai mare decat l-a avut la urgente la spitalul judetean. Este multumita chiar daca ne-a ascultat sfatul celor din familie si n-a facut cercetare asa cum a visat. Asta e, nu stiu cat ii place ceea ce face dar in viata trebuie sa faci si unele compromisuri.

In ceea ce priveste inteligenta, nu cred ca e un lucru care sa te demoralizeze; un procent de munca in plus si totul se rezolva! Nu te mai consuma si enerva pentru orice gest, cuvant sau ceea ce intuiesti tu ca s-ar putea intampla in viitor!

Eu iti doresc multa sanatate, bafta la licenta si sa ne vedem pe site cu ganduri bune!
Daca te pot ajuta cu ceva materiale pentru licenta spune-mi si voi cauta. Fata mea a avut despre SIDA pt. ca era convinsa ca va face Laborator-cercetare...
Numai bine!

Omule,
Zimbeste azi, miine o sa fie si mai nasol....care mai e farmecul vietii daca totul merge asa cum vrei noi?

Te ajut cu orice material ai nevoie pentru licenta! Scrie-mi, cere-mi si-ti voi trimite. Spor la treaba! Astept mesaj privat!

Uau! A lot of messages... Multumesc tuturor pentru mesaje! Sper ca o decizie va fi luata in ceea ce ma priveste, dar...
@mariro:Ce roman?

Dulcea relaxare... Ce bine-i cand nu te mai stresezi cu examenele, cu ce se va intampla maine...! Parca totul a devenit mai simplu, mai aproape de esenta... Ma simt mai liber...

S-a terminat!In sfarsit am terminat anul 6!Mai am doar licenta si proiectul...Dar acum sunt beat si-mi pare bine!

Felicitari!!!!!Meriti niste clipe de relaxare Sa-ti spun drept ne-ai cam speriat...

Crede-ma omule, ca m-ai speriat! Eu nu ti-am mai gasit jurnalul pe site cateva zile dupa ultima postare. (de unde se vede ca si eu am fost foarte stresata!) Si apoi n-am mai cautat. Azi tot intamplator am dat peste numele tau. Felicitari pentru cei 6 ani! Bafta multa la licenta! Ati facut festivitatea de final? De aceea esti relaxat si-ti pare bine?

Am scris cu "ciuda" ca poate tu scrii un roman bazandu-te pe inocenta noastra a celor care credem tot ce ne indrugi. Mai mult pentru a-ti atrage atentia! Fii linistit nu te mai deranjez, doar ai de invatat. Daca te pot ajuta cu ceva, cere-mi! Numai bine!

Inocenta... cate "frumusete". Nu scriu nici un roman bazat pe ceea ce se spune aici...Ar fi un pic ciudat sa scriu un roman in care sa dezvalui detalii din jurnalul meu,nu?
Cat despre invatat...am cam intrat in vrie,dar cred ca e timpul sa ma apuc de treaba...Nu de alta,dar vreau sa intemeiez o familie si banii nu pica din cer!
Sper ca totul sa iasa bine...poate na mai vedem pe aici...
Salutare!

Intoarcerea acasa...multa vreme a trecut de cand n-am mai intrat aici...Totul pare neschimbat; doar eu sunt altul...iar acesta nu-i nici pe departe sfarsitul...Jocul de-abia incepe...

Si a fost si rezidentiatul... a venit, am fost, l-am dat si am plecat... Acum? O perioada de asteptare, dupa care urmeaza alte probleme... Cine naiba m-a pus sa dau la facultatea asta? Munca, alergatura, responsabilitate si bani ioc! Dar e o meserie nobila!