Uite un articol interesant. Autorul considera ca "procesul de latinizare" a dacilor nu a fost unul real, gasind argumente conform carora dacii erau centrul popoarelor Ariene si Latinii antichitatii ERAU DE NEAM ARIAN descris prin cuvintele politizate de "indo-europeni". http://www.gk.ro/sarmizegetusa/civilizatia_daca/vechea.htm

Daca dacii vorbeau deja o limba latina, atunci acest proces de latinizare ar fi fost inutil, deci inexistent.

Extras din articol:


Tot la prezenta arienilor in Dacia facea referire si Napoleon Savescu:
http://www.scribd.com/doc/4008289/Dr-NAPOL...RIENII-IN-DACIA


Acest topic a fost editat de fiica_lunii: 3 Aug 2009, 01:11 PM

SLAB ------------- Ex /re-ex + debilis / labilis / bolire (lat./it.)

RAZBOI ---------- Re-ex + BELUM /bellis /belicos

Acestea sunt inovatii romanice danubiane (EX: CALENDE -----> CĂRINDAR ---------> COLEDA (slv.) ------- Corinda /COLINDA).




2.) Termeni comuni SLAVO-scito-irano-balto-GETICI: ( extrem de multi):



SANSCRITA _lexic _daca _traca _08


Marin Bărbulesu-Dacu presents more than 1200 SANSKRIT words of this primordial Daco-Indian IDENTICAL with the ROMANIAN, which from we are selectig an illustrator substance like:

1-10,unu, dvi,tri,ciatru,penci, şaş, şaptan,astan, novan, dzaccan, 100=satan,
aCASA-acaşa,
aci-ake,
acu-acu,
ADAPA-padapa,
adesea-adesa,
adică-adica,
adâncit-udancita,
aer-ajira,
afară-apara,
albină-alini,
alerga-lergam,
anapoda-anupada,
anume=anumâ,
APĂ=AP,APA, APOS,
apăsat-apasabda,
apus-apasc,
arde-ardami,
ARIN-arana,
a asemăna-samana,
aşa-aşa,
astupa-stâpiâmi,
aţa-atca,
AZI-adia,
balamuc-balimuca,
BALAUR-balavat,
baltă-balâha,
bandă-banda,
baniţă-banica,
bardă-bardhaca,
basm-basma,
băiat-avibâiatamâmi,
bănie-BAN, pan,
bălaie-balacsa,
bătrână-vatarama,
CAI-haia,
camaşă-camamaşa,
cameră-camera,
cana-cana,
cap-capala,
car-carsu,
casă-csha,
caş-cşu,
cazma-cazma,
caznă-cazna,
CĂRĂMIDĂ-crmidza,
CĂRUŢĂ-crunita,
cânepă-cana,
cârpă-carpsah,
cârcă-carca,
CEAS-cias,
ceată-CITA,
ceaţă-ciata,
cerc-cerde,
chiag-cag,
cimitir-câmitra,
crăpa-crapaiami,
custură-castra,
CURVAR-carvara,
CUŢIT-cuţ,
dădăci-dadâca,
dărâma-darâmi,
degeaba-duciaba,
dinte–denta,
două săptămâni-dwesaptâha,
dor-dwar,
drac-racjas,
DRUM-dru,
dubă-dabba,,
a se duce-dutiami,
DUH-druh,
duios-duvas,
DUŞ-duş,
duşman-duşman,
dur-dur,
a dura -dura,
eapă-eciva,
este-asti,
fală-fala,
frate-vrate,
GARD-cardis,
GAURĂ-gaura,
a se găsi-samugassâmi,
găteje-gatejas,
gâscă-hansica,
genunchi-ganaca,
gingie-gingina,
greu-guru,
GURĂ-gora,
HAN-han (ospătărie),
hotar-hotu,
HOŢ-cioţa,
hrană-cirana,
a HULI-holâmi,
iacătă-ecata,
IAD-jadu,
iama-yama,
IATAGAN-ciatagni,
ieşi-iş,
INIMA-ianma,
a IUBI-iub,
a îmbrânci-brasyâmi
îndărăt-aderat,
ÎNGER-angiras,
înserat-avesara,
învârti-vârtati,
întări-antarita,
a ÎNVĂŢA-invati,
a înveli-vallami,
jale-jwala,
JAR-ghar,
jigodie-jagdi,
jilav-jala,
JUG-yuga,
a JURA-juryâ,
labă-lab,
laţe-laţua,
a lăia-layami,
LIMBĂ-lamba,
a lipi-alimpâmi,
loc-loca,
a luci-abiruci,
LUP-lup,
luptă-LUPTA,
maimuţă-maiamuca,
mal-mrl,
mardeală-mardala,
MARHĂ-mrga (animal),
mazăre-mazara,
măduvă-meduva,
măgar-magarc,
măi-mâjâ,
măreţ-mreţ,
mândru-mandra,
mânz-mândza,
MELODIE-mela,
a MIŞCA-masc,
mlădiţă-mlădihta,
mosor-mosur,
mugur-mucala,
MUIERE-muherea,
a muia-amivahana,
MUST-musti,
mustaţă-mustaca,
mut-mutu,
MUTRA-murta,
a înădi-nadami,
naiba-naiba,
nas-nas,
nămete-namata,
a năpădi-upapadia,
nărav-narabu,
nărod-niroda,
născătoare-anujitra,
NECITIT-nacit,
nepot-napat,
nevastă-navasti,
NOAPTEA-nacta,
NOR-nâra,
nou-nava,
nume-nama,
oaie-avi,
OALĂ-vala,
OBADĂ-abadda,
a obosi-obositi,
ocară-OCARA,
ODAIE-odaia,
odor-odor,
OM-om,
omletă-omlet,
a OPĂRI-opariti,
opincă-upanâha,
ORAŞ-VARA,
ortac-ortac,
os-asti,
a ostoi-ostaviti,
a otrăvi-aştravi,
pace-pâca,
paloş-pala,
pală-păla,
pandur-pandur,
paparudă-paperuda,
paprică-paprica,
par-para
PARADIS-svanadisna,
paradit -paradina,
parte-partac,
PĂCAT-pacata,
păcală-pacala,
păduche-padavica,
patru-cattru,
pălit-palita,
păsat-paci,
păsărică-ciâricâ,
a păşi-caşi,
pătaş (sat) PUTNA-PATNA,
a păţi-paţâmi,
pâclă-palca,
pelasgi-balaacşi (oacheşi,ochi frumoşi),
pingea-ipangea,
a pisa-pisa,
PITĂ-PITĂ,
a piti-pete,
PLEAVĂ-plava,
ploaie-samplave,
PLUTĂ-plută,
a pluti-plu,
a pocni-apahomi
poamă-pama,
POD-PAD,
poiană-puvana,
pomană-povamâna,
POPA-gopa,
potecă-patica,
a potopi-pratapâmi,
povaţă-povacia,
praf-praga,
prag-prage,
praz-pras,
a prăda-pradaţi,
a prăpădi-prapâde,
a prăşi-prasuia,
a prăvăli-prabula,
a PRĂZNUI-prasnâmi,
a presăra-prasara,
PRIETEN-priatama,
Prisacă/ pricina-precina,
prânz-prâns,
prost-prasten,
pungă-puga,
a pupa-pupâmi,
purece-pulaca,
a puţi-piţi,
RAI-RAI,
ram-ram,
rană-vrana,
raţă-rasca,
ravăn (umed)-ravana,
a răci-racita,
RĂBOJ-rabos,
rău-ră,
a râde-rida,
a râşni-racijirnas,
râuşor-arivi,
a revărsa-ciaravarsa,
a risipi-risipati,
ROATĂ-rat,
a robi-rabi,
roşu-aruşâ,
rudenie-rud,
rugă-rage,
RUMÂN-ramana,
a rupe-rupa,
ruşine-ruş,
sac-sac,
sală-sâlâ,
salbă-salbâ,
SARE-sara,
sat-avasata,
să te VĂD-satiavâdâmi,
a săgeta-sajiaka,
SĂLAŞ-salajiya,
a semăna-samana,
sănătate-sarvatati,
săptămână-SAPTANAHAN,
sărac -sanaca,
a SĂRI-sar,
scârnă-chirna,
a se scrinti-cirantnâmi,
a scula-swalâmi,
secătură-sacâtura,
secure-sacura,
se îmbucă-sambuca,
a se sfădi-vadâmi,
SFÂNT-ASFANT,
smântână-santânica
SLAVĂ-SRAVAS,
slugă-sruşu,
SMERENIE-SMARANA,
smintit-amantu,
SOARE-swar,sura,
soartă-swârta,
spumă-spuz,
a sta-îsta,
stână-stâna,
stăvar-stavara,
STĂPÂN-stâpana,
a străluci-swaruci,
a striga-strig,
strop-trapsa,
struguri-struguhuri,
STUP-stupa,
sudoare-sreda,
a sudui-udiâmi,
SULIŢĂ-sulica,
suman-sumanas,
sunet-suânta,
sunt-sant,
sunt gata-sangata,
SUPA-supa,
SURATĂ-surată,
surâs-sanharasa,
a surpa-surpa,
SUS-ussa,
şuşanea-suşana,
sută-sata,
sutaş-satasas,
SUVEICĂ-suvasc,
a svânta-suvaha,
şag-sag,
şanţ-sankata,
să şedem-sansâdâmi,
ŞEAUA-sâeua,
ŞINDRILĂ-sandrila,
a şchiopăta-kşipati,
şir-sir,
şiră-şira,
a şopti-suapateia,
şoaptă-şabda,
ŞOIMAN-şcamân,
şoimăniţă-suamunita,
şubă-şuba,
talaz-tala,
tare-tar,
tarla-antarâla,
a TĂIA-tai,
tărâţe-trice,
TÂNJALĂ-anjăli,
TAUR-tavur,
tarapana-tarapania,
TĂU-taua,
teacă-tuaca,
temei-temei,
teşită-tejita,
TINDĂ-alindă,
târfă-trba,
a TÂRGUI-trgovanie,
a târâ-atâtorâmi,
târtiţă-târta,
tobă-tobă,
tigvă-ticva,
a topi-tapâmi,
topor-tabar,
toporaş-paraciu,
tovară(povară)-towar,
trăznit-trasnai,
a tresări-trăsati,
a trece-tr,
treaz-trda,
tu eşti-tu hesti,
tulpină-tulpinia,
ţap-sapu ,
ŢARĂ-ŢARĂ
ţarc-ţarca,
ţăruş-ţaru,
ţintaş-ţinta,
a ţipa-tip,
a uda-udacauger-udhar,
ulcică-valâcica,
ULIŢĂ-ulaoa,
uluci-uloca,
a umbla-ambâmi,
umbra-dumbra,
a se uni-samiaunajmi,
a urca-hurceâmi,
urdă-urda,
ură-ura,
urgie-urdu,
urmă-purvam,
pe urmă-purma,
URIAŞ-urias,
urs-urs,
a usca-usc,
uşă-asia,
uter-udara,
vadră-padra,
VALE-vale,
vamă-vama,
în van,gol-vansa,
vatră-varta,
vădană-vadana,
văpaie-vepas,
a vărsa-varaiâmi,
vărsaţi-varasati,
vârtej-vartena,
a vătăma-viataiâmi,
vânat-vanada,
VÂRCOLAC-VRCALANCA,
vârf-virbu,
a vârâ-varâmi,
vârtos-vârta,
a vedea-VEDAyâmi,
VEŞMÂNT-vastva,
vreascuri-vruşa,
VOCE-vacia,
viezure-vizvara,
vrajbă-vurajba,
vraişte-variiste,
zară-sâra,
zeu-diaus,
a zbura-visspulâmi,
a ZÂMBI-dzambaiâmi,
zeamă-soma,
zer-sares,
ZIUA-dziua,ziua şi NOAPTE-divanactam,
ziua se îmbucă cu noaptea-divasmbuca,
zdravăn-dhrava,
zurbagiu-dzurba,
zăpăcit-svapisita,
zvon-svanas; in accordance with Augustin Deac (I, p.378-390).


Numeralul in Romana


1. – un/una/on (celt./ger.) ----------- unus (lat.)
2. – dui /do (sans./iran./tig)--------------- duai (lit/old.prus) -------------- dou (celt.) ----------------------------- dui /doi (lat./romanic)
3. – tri (sans./iranic) -------- tri /drei/tri/tre (celt./germ.) -------- tris /treies (grec.) --------------------------treis (latgalian) ------- tri (slav.) -------- tre (alb)
4. – ţatru /ciatru (sans.) --------- petor /petuar (old.welsh/gaulish)------ cQv-_ator (lat.)
5. – cianci /panci (sans./iranic) ---------------------------------------------- cinque (lat. Vulg)
6. – saşh (sans./iranic) ------------ şheş (kurd.) ----------- seşh (lit.)---------- şhest (slavon)
7. – şapte (sans.)------------------- şhtate (alb.) ------ ------ septe (lat.) ------ seacht (celt.)
8. – oct (celt./ger./lat./gr.) -----------octo (lat.)
9. – naua (sans.)--------- naoi /nau [/b](celt.)--------- nove (lat.) ------- nava/naua (sans/iranic)
10.– daca = dzacia (sans.)-----------ziete (alb.) --------- dece (lat.) ------- dziesięć (pol.)


- Avem asadar o limba tracica arhaica, proxima italicei, ori indepartata acesteia in valorile prezentate mai sus



CUVINTE RO-SANS

Apa - Ap -Aqua
Ba - Ba
Boier - Bharu
Ol, oala - Ola
Sarpe - Sarpa
Soare - Surya -Sol-is
Vaca - Vaca
A crea, creier - Kri - Creare, Cerebrum
a citi - Cit, citta
a adapa - Padapa
Acu, acum, acuma - açça
Vaduva - Vidhava
carpator - Karpath
Cas - Ksu
Sase - Sas
Sapte - Sapta
Stapan - Stapana
A aseza - Asidami
Aripa - Antaripa
A avea - Av, avami
Azi - Adya
Asta - Asta
Buza - Guda
Cânepa - Kanapa
caramida - Krmidza
a chema - Cyami
Degeaba - Dudaba
Gata - Gata
Ocara - Apakara Pânza
Poteca - Pathaka
Pita - Pita
Soarta - Swarta (w=u)
Iata - Yatha"


ENGLISH PERSIAN EQUIVALENT WORDS WITH SIMILAR PRONUNCIATION USING ETYMOLOGY TECHNOLOGY
bed patu
best behesht
boy boy'gan
cup cub
sky ashku
establish, stable stabr
forget feraghat
word verd
wright, wrought rikht




SANSKRIT LANGUAGE - ORIGIN
Sanskrit Language

LEXICAL COMPARISON OF SANSKRIT AND LATVIAN

The Sanskrit language is a dead language attested only in written works
several thousands of years old. Latvian still exists.
Sanskrit
Word Latvian
Word Meaning
(identical for both languages)

asmi esmu "am"

asru asaru "tears of the eye"

asti esti "to eat"
avata avuota "spring water, source"
bhalto baltuo "light, bright, white"

bhuti buti "be, exist"

cathurth ceturta "fourth"


dala dala "part, division"

dina diena "day"

Dyaus Dievs "Deus, God"
devah devej "giver"

dusim duosim "give, will give"

duris duris "door"


ga*s guovs "cow"
gospada guovs peda "cow track"

jiv dziv "alive"
j*vati dzivuoti "live"


katha ka ta "how that"
kada kad "when"
kas kas "what"
kataras katris "each"


n*kt nakt "night"

pluti pludi "flood"

sad sed "sits"

sunas sunis "dog"
sth stav "stand"
slaviti slaveti "praise, glorify"
svanta svinet "holy, celebrate"

saditi staditi "plant"

svarah svara "weight, force"


tava tava "yours"
tatha ta ta "there"
ti edi "eat"

trayas tris "three"
trasati triceti "tremble"

ud*n uden "water"

udhar udr "otter"


vayus vejis "wind"
vrkas vilks "wolf"
vira vira "man, husband"
vrdhi vardi "words"

Dev datta Diev duota "God given"

Kiat (sans.) = quantum (lat.) = Cat ? (ro.)
Oala (sans.) = Olicela (lat.) = oala (ro.)
Vrate (sans.) = Fratre (lat.) = frate (ro.)


Cautand sa pricep ceva din sanscrita pe WIKTIONARY am vazut ca pasarelele CUNTI=C^NTA, NASA=NAS, PRIYA=PRIETEN,PRIELNIC, DHRSNOSTI=D^RZ , PURUSH=PORECLITU, persoana, PER SCORILO
API=APOI (latinescul QUIDEM), API-API=APOI SHAPOI,CAPI=C-APOI, AASAN=ASEZAT,SHEZAND, SHEZUT, RUUP=a RUPE,modakitatea de a rupe,frumusetea (RUPTA din cer), WES=VESMANT, DAA=a DA,cu 14 intelesuri ca in rom^na, inclusiv a LOVI, DEVA=sfant, dar si demon,uriash, monstru, preot, MADHU=MIED,MIERE, MAAN=ASEMANATOR, CON=CONCI,sCOICA, UDRA=vIDRA, UD=UD, UDAN=a UDA, AVASA=cAUSA,ASEZARE, VAAJA=VANJOS,VAJNIC,V^J^IT, VAMATI=a VOMA, MANJARA=M^THA, NABHAS=NOr, GANDF=DAMF, KAM=ocupatie, CHEMARE, SARVARA=inSERAT, JIVATI=JIVINA, DAHAIATI=a DA sa suga, DOICA, DIRGA=D^RA lunga,AP=APA, NAAM=NUME, CAISA=CUm, KITNA=C^T; Hindi IEK, DO, TIIN, CHAAR, PANC, CEH, SAAT, AAT, NAU, DAS, 100=SAU, THORA=o TH^RA, ADICA=mai mult, YOGA=JUG,unire, VEDA=a cunoaste, a VEDEA, HARSHA=placere, erectie, H^RJOANA, ANEKA=ANEXA, a ADAUGA, DHRTA=a pURTA, DOSHA= pe DOS, CITTA=a CHITI, gandi,thinti,aminti,
CHACCAR=CERC, roata,nu CAR, DEVA,DIVA=ZIUA,ZEU, AB=acum (ABIA), DOPE HAr=DUPA masa, SHAAM=SEARA, ACCA !=AHA !, GANJA, GANJIYAA=C^NT,GANGURIT, GURCHA=CIURDA, KAMAN=soarta,a munci,inHAMAT, a se inHAMA, VISHNU=stap^nul trecutului, prezentului si viitorului, VESHNICIA, PAASAADA=PAlat, POSADA (inclusiv in Sardinia), ASHA=adevar, ASHA, DRUJ=minciuna, a inDRUGA, MITRAH=un prieten, cu METRE, MOCSHA=toponim rom^nesc;"din ciclul mortii si renasterii, MADANAS=dragoste, a bate MATANII, NAMASHTE=plecaciuni, MISHCARI, SAMSAR=SAMSAR (ce poate trece ceva), SARI=veshmant,SARICA, SHARCARA=ZAHAR, VAARI=a VARSA cu apa, DUS=R~u, DUSHMAN, DUSHYATI=a DUSHMANI, DRA- =a fugi, a-si da DRUMUL, DRAATI= a se gRABI, DRU=DRUM dupa Marin Barbulescu-Dacu, DEGH=a TOPI, DOHOT(thithei), DAHATI=a DA,lovi, a DA in foc, GNAA(GHEN)=GANGURIT,a inG^NA,AATI=UTI,UTI,la rATHE, ASMAN,ASMANAM=creMENE, AMNAR, SARVARA=
SEARA,patat,balthat,SUR?SHARG?, AVIKA=OITHA, PATATI=falls, caderi, PATHANIE, BUUMAN=la PAM^NT, PARNAM=frunze, in PERNA?, MAHA=MAre, MAHER, MIHAI, CARMAD-HAARAYA=action carrying=
a CARA cu HARABAIA sau in HARABAIE, TRI-LOCA=TREI LOCURI, trei LUmi, PAADA=PIcior, PIEDICA, PAANI=m^INI, PAANIPAADAM=maini si picioare,membre,MAATAA=MATA, PITAA=TATA, PITARAU=PARInthi, DIVE-DIVE=ZI DE ZI, VAAC=VOCE, VOrba, VORBIRE,limba, NADI=river=NAmol, NOroi,TAU(iaz),AACAARA=muratura, ACRITURA, VAREN=primaVARA, AMRTA=NEMURITOR, frumos,
DAYAA=DAR, DARUIRE,simpatie, SAMSHKAAR=educatie, SHCOALA, perfectiune, GATI=motion, a se preGATI, a se G~TI;wife of PULAHA, DADHATI=to DO, Gr.TITHEEM, Latin FACIOO, a DA (a pedepsi), a DA
peste, a DOri, VAHATI=Gr.EKHOO, L.VEHOO, lacrimi VARSATE, AKSHI=OKISHORI, L. OCULUS, Gr.OSSE, MRTYU=MORTU, SATIVA=SUFLETU, TAAMASA=TAMPIT, CAARYA=a CARA,CARIERA (12 intelesuri), NIRVAIRA=fara NERVI, pasnic, HRII=RUshine, VRATA=VRERE (17 intelesuri), ASSYA=gurA, mASEA, KAANTA=inKANTATOARE(7 i ), DHII=TH^fna, DRAIATI=to sleep, a DORMI de la radacina DERM-=L. DORMIO, Gr.DARTANOO, Slav DREMATI (a visa), JANI (GwEEN, 6 i)=woman,birth=JUNINCA, GIRI=munte=GORGAN,GURGUI, ARJUNA=ARGINT, ANAM=respiratie( 1 i), L.ANIMUS, ANIMAL, MAMSA=M^NZAT carne,Slavona MIASO, L.. MEMBRUM, EDA=DEAF, surDITATE, surDA, SIRAS=SHIRA(de paie), SHURA, shish-IRA=gERU, NABHIA(5 i)=NOros, AYAS=fier, AScuthish, DRUHYATI=a fi RAU, a RANI, JAANU=GENUNKI, inclusiv distanta LA GENUNCHI, JAMBHA( 9 i )=tooth=GINGIE, ZAMBET, a IMBUCA, INGHITI, JIMBLA, HIRANYA(8 i)=AURARIE, HVARATI=a INVARTI,a cURBA, GANG=to mock, a INGANA, GANGAV, a GANGAVI, a se GANGAVI, GHORA=fear=GRIJA,inGRIJIT, inGRIJORATOR, GROAZA,GROAZNIC, IIRMA=arm=ARMA, ASTI(11 i )=to be=ESTI, SUVATI=a permite, a laSA, laSATHI
ASRJ=a S^NGERA, S^NGERETE, ASI=sword, SABIE, HASTAM=scris de mana,copac si cantitate=CASTAN, ASTA-i tot, AAS=face, mouth=FAThA, L. OS, rusa USTA?, GRAS=to gnaw, a ROADE, GRASATI (6 i )
=ROS, a ROADE, a RUPE cu guRA, GHERMA(GwhER-=warm)=GER, KSHETRA=land,area=SHATRA, BHUU=PAm^nt, BUda,BUdac, SARIR=life, body,SOARTA,SORTITUL, YUGA=JUG, ASHVA=horse,SHEAUA,
VAATI ( 6 i )=wind, to injure, V^NT, VANTURI, a VANTURA, a inVINETHI, L. VENTUS, Slavonic VETR, O.E.WIND, VATSA (5 intelesuri)=a year,a boy,son,water drop,anus(VARA-VASTUSHVATI), VITHEL, Gotic WIPRUS lamb, miel, Gr.ETOS, L.VETUS, YUVAN (5 i )=young,adult,strong, good, healthy,young animal= JUNINCA, JUVETI, L. IUVENIS,Slavona JUNU, LASHATI (4 i )=to wish, to strive after, a LESHINA dupa, a se LASA dus de, VRNOTI=a VREA, a dORI, Gr.ELDOMAI, O.E.WILLAN, VRSCICA=omida ur^ta,cu par thepos, V^RCOLAC dupa M.Barbulescu ?, NAGARA=ORASH, mush=soarec, L. MUUS, PAATHA=to study,reading, PATHANIE (experienta), a fi PATHIT (invathat cu), invATHAT, a inVATHA din PATHANII (exista P->V), DHAATU=parte, ingredient, primitiv matter, DAT(indepartat), DATINA (asa a fost DAT), Hindi PATTI =f^shie de p^nza, o PARTE din p^nza, Sanscrit PATTIKAA, cu inteles similar, F^SHIE=POTECA, ABHAAO=H~U (non-existens), HAOS, VINAA=except him=nu din VINA lui, HZENTI=before=inAINTE,
FLATR=extension=umFLAT, a se umFLA, maatr=l. MATER, BHUGOL=GLOB PAMANTESC, WARNA=colour=a VARUI, VAR, proto-slavic=kashubic,VORNA (crow), koshtha=intestine, Gr.KYSTIS, coaste?
AAVAZU=voice,sound=a AUI, AUZU, ZUMZET, a ZICE, PREM=PRIETENIE, SNEHANA= L. UNCTUS=UNS, SM^NTANA, AA-VAASA=residence,dweling;WAS, to dwell,live,stop,stay=ACASA, ASHEZARE, ASHEZAT, SHEZI, PROCHATI=to ask,inquire= HA?, ROGUVA?,intREbATI?C^T? a C^TA?, L. POSCO, BHANU=light=(geam) inB^CSIT, P^cla, (straluceste) BEc (BAC=priveste in turca, PAC=priveste in limba scita a tocharicilor), AASHAA=hope= (chiar) ASHA?(o fi), SHAAKHAA (KAK-"branch"=ramificatie, brath, COArne)=crACANA, cRACANAT, CRACIT, CRACI,CRENGI, INCRUCISARE, KOSHA (30 i )=CUPA, COSH, COSHAR, COAJA de copac si de ou,COI, vulva,OU, ARBHA=Gr.ORFANOS, L. ORBUS, ROB;Sanscrita iraniana: vocabularul persan, DAAN=to know,Maghiar TAN-ar, invatator, TAN-ulni, a invatha, NAA DAN=ignorant, NA-TAN-tol, NA-TAN-g, DID=sight, vision= a DIbui, splenDID, DI-mineata,DInainte,DIncolo,DIrect, DIDE BAAN=watchman=vEDE BANUITOR, a BANUI, BANUIALA,a B^NTUI.

Daca ai fi citit SINTEZA mea pe 8 puncte ai fi inteles de ce nu se poate sa fim daci ne-romanizati, chiar daca in lista de cuvinte autohtone apar si multe cuvinte comune cu latina vulgara.

Hai că la "război" renunţ chiar eu să-l mai promovez, poate să provină şi din res bellum (sau cum s-o mai zice în latineşte la "lucruri de război").

Dar la alelalte parcă nu mi-ai răspuns ... parcă nu le văzui prin pomelnicul ăla...

9. Asemanarea cu limbiile neo-romanice.

VEZI punctul 6.

Acest topic a fost editat de infinitty: 3 Aug 2009, 08:42 PM

Celelalte apartin fondului comun traco-scito-irano-balto-slav, si unele dintre ele probabil sunt slave si doar atat.

DRUH =duh; RABI= a robi; in SANSCRITA, le gasesti in lista postata de mine mai sus.

VAS-DUH.

Acest topic a fost editat de infinitty: 3 Aug 2009, 08:40 PM

Mda, din păcate (sau din fericire) e practic omposibil să mai aflăm cu ce se mînca limba română (sau proto-română, mă rog ...) în vechime.

Se mânca cu un amestec slav, de-aia si suna asa.

Eu ti-am prezentat doar un alt punct de vedere pe care nici macar nu l-ai citit, pentru informare. Ai fi vazut acolo ca sunt niste argumente care nu pot fi trecute cu vederea usor impotriva "romanizarii". Era interesant sa-ti vad contraargumentarea fata de acele pareri, ca parerea ta deja o stim.
Dar nu mai conteaza.

Uite un posibil raspuns

Dovezi CONTRA-romanizarii sunt cu carul si le cunosc pe toate de aceea nu le-am citit din nou.

Exista si multe dovezi PRO-romanizare.

PROBLEMA insa nu priveste aceste dovezi PRO /CONTRA, ci starea de facto actuala si anume ca LIMBA ROM^NA se inrudeste cel mai mult cu limbiile NEO-romanice, in special cu Italiana, occitana si catalana.

Cand sustinatorii TEZEI DACISTE ajung in acest punc, o fac stanga imprejur si DECLARA ca TOATE limbiile NEO-romanice de fapt provin din TRACO-GETA ori sunt surori cu aceasta.

Pana aici sa spunem ca merge, DAR apare o alta problema si anume faptul ca limbiile evolueaza divergent in timp (Ex: GREACA este cea mai apropiata limba de limbiile paleo-italice si cu toate acestea nu a ramas o limba de tip LATIN-romanic).

b. nu exista nici o dovada care sa arate ca in perioada pre-romana, populatiile din acest areal viitor roman sa fi vorbit limbi de tip LATIN-romanic.

c. LATINA antica era extrem de diferita de Latina vulgara ulterioara si fata de Rom^na ori Italiana si totusi in final avem doua ori mai multe limbi Rom^na si Italiana care par sa fi evoluat convergent pe scala timpului in loc sa fi evoluat divergent, desi stim ca asa ceva nu este posibil, DECI teza dacista pica din nou testul probelor.

Foarte bun blogu' /site-ul asta al tau, explica foarte clar niste lucruri pe care manualele de istorie le omit, de aceea apar atat de multe semna de intrebare.

Inteleg pasiunea voastra privind originea romanilor si a evolutiei limbii romane. Sincer, va admir. Si va citesc.

Pentru ca nu am vrut sa divagam de la latura stiintifica a discutiei, am scris aici.

Edit: cred ca am trecut linkul gresit

Acest topic a fost editat de LINICA: 4 Aug 2009, 12:04 PM

Si totusi s-ar putea discuta oarecum in favoarea Limbii dacilor ca o limba care a evoluat in directia Limbiirom^ne prin influenta Latinei Vulgare.

IATA:

Eu vad o limba TRACICA dinamica, care se satemizeaza prin influenta scitica si partial persana, dar pastreaza si legaturi arhaice cu L. ITALICE prin influenta ELENICA IMPERIALA (ce porneste de la Alexandru Macedon si pana in putin inainte de momentul 102 !).

Prin colonii romani (sud-dunareni cat si nord-dunareni), Limba dacilor (tracilor) se aproximeaza graiului Latinei Vulgate, se realizeaza o sinteza si nu are loc o inlocuire a Dacei cu Latina, CI SE PRODUCE o schimbare a frecventei unor termeni uzuali, dinspre zona SCITICA, spre termeni si forme similare ori aproximate celor ROMANO-ELENICE.

ASTA inseamna ca Dacii incep sa utilizeze mai frecvent cuvinte care semanau cu cele Romano-elenice din ce in ce mai mult, in defavoarea altora straine acestor forme.
De fapt se are in vedere Asimilarea colonilor romani de catre masele de daci liberi, cat si asimilarea dacilor semi-romanizati, prin realizarea unui grai metis / creol !!!

CONCLUZIA: In prima faza avem o evolutie divergenta a limbiilor GETA si LATINA, apoi dupa cucerirea romana are loc o evolutie convergenta prin romanizare si astfel GETA evolueaza inspre LATINA VULGARA apropiindu-se de italiana.

Cand Ovidius se referea la faptul ca limba getilor este straina de graiul latinesc, probabil facea trimitere la consonatismul getic si la acel dialect getic din zona pontica, la faptul ca GETII utilizau multe sinonime de aceea EL nu ii intelegea ce vorbeau.
Limba Rom^na este asadar urmasa unei Limbii GETICE romanizate partial si astfel convergenta evolutiv prin standardizare catre Latina Vulgara. (de aceea Rom^na seamana cu Italiana, mai ales in sens standardizat).

Din acelasi motiv al frecventei utilizarii unor forme lexicale sinonimice, nici Sanscrita nu suna a Latina Vulgara ori a Italiana, chiar daca are multe cuvinte /sinonime omoloagelor latine, dar cu frecventa mica de uzitare, … la fel si in cazul limbii ELENE.

In acest context am putea spune ca GETII erau importanti, nu au disparut, dar limba lor a evoluat prin influenta romana spre Rom^na de astazi.

Putina romanizare a fost suficienta pt. a induce un model evolutiv al limbii GETILOR spre un tipar metis /creol.
Probabil romanizarea s-a produs prin distrugerea centrului civilizatiei dacice din Transilvania si apoi prin reunificarea dacilor liberi cu dacii romanizati din fosta Dacie Romana.

De asemenea pt. a putea comunica cu fratii lor de la sud de Dunare, dacii liberi au devenit bilingvi si in timp si-au modificat propria limba dupa tiparul Latinei vulgare adaptand-o in acest sens.

Acelasi lucru l-au facut mai tarziu GRECII care datorita dominatiei slave aveau o limba eleno-slava, adica metisa pe care mai tarziu au purificat-o, la fel au facut ardelenii rom^no-maghiara, la fel moldovenii rom^no-rusa, la fel istro-rom^nii rom^no-croata, la fel goranii din sudul Poloniei rom^no-polona, etc.


PS: Limba GETILOR se gasea intre ELENA si grupul Balto-irano-slav.

Buna poanta, troienii, traci? Eneas trac iar Troia cetate, oras tracic, frigian Pai Homer descrie clar cum aratau tracii care au participat de partea grecilor la asediul Troiei, iar descrierea este una cum nu se poate mai elogioasa.

Cred ca m-am cam pripit cand am considerat ca TRACO-geta era total diferita de Latina, pe baza faptului ca Ovidius spunea despre geta ca este o limba straina de graiul latinesc, ca getii nu stiu nici macar cel mai simplu cuvand, IN SCHIMB italienii si spaniolii peregrini prin Tariile rom^ne in Evul Mediu, si-au dat seama ca rom^na este o italiana puternic alterata.

DE CE spun ca m-am pripit ?! Deoarece istoricul polon medieval, Dlugos, spunea despre Leto-lituaniana acelasi lucru si anume ca Leto-lituaniana seamana mult cu Latina, iar lituanienii / letii, ar fi niste italieni transfugi din perioada razboiului civil pt. putere din vremea lui Caesar.

ASADAR cei care sunt inclinati spre lingvistica gasesc asemanarile, pe cand cei care nu au asemenea inclinatii cu era si OVIDIUS, nu remarcau mare lucru.

Cineva de pe forum, Leinarius ori Zeno, spuneau la un moment dat ca Ovidius nu poate fi de incredere in acest sens, deoarece chiar Germana si Slava au cuvinte comune cu Latina, insa acest studiu era ignorat de catre romani. naughty.gif

Romanii erau orgoliosi si etno-centrici asimiland totul in sensul distrugerii alogene. De aceea se raportau doar la propria cultura si limba si nimic mai mult.



Numeralul in Romana


1. – un/una/on (celt./ger.) ----------- unus (lat.)
2. – dui /do (sans./iran./tig)--------------- duai (lit/old.prus) -------------- dou (celt.) ----------------------------- dui /doi (lat./romanic)
3. – tri (sans./iranic) -------- tri /drei/tri/tre (celt./germ.) -------- tris /treies (grec.) --------------------------treis (latgalian) ------- tri (slav.) -------- tre (alb)
4. – ţatru /ciatru (sans.) --------- petor /petuar (old.welsh/gaulish)------ cQv-_ator (lat.)
5. – cianci /panci (sans./iranic) ---------------------------------------------- cinque (lat. Vulg)
6. – saşh (sans./iranic) ------------ şheş (kurd.) ----------- seşh (lit.)---------- şhest (slavon)
7. – şapte (sans.)------------------- şhtate (alb.) ------ ------ septe (lat.) ------ seacht (celt.)
8. – oct (celt./ger./lat./gr.) -----------octo (lat.)
9. – naua (sans.)--------- naoi /nau [/b](celt.)--------- nove (lat.) ------- nava/naua (sans/iranic)
10.– daca = dzacia (sans.)-----------ziete (alb.) --------- dece (lat.) ------- dziesięć (pol.)

Spatiul geografico-etno-lingvistic TRACO-getic era un spatiu de interferenta intre spatiul elenistic, celto-germanic si cel scito-iranic, deci nu trebuie sa ne mire faptul ca Limba Traco-getilor era oarecum indo-europeana semanand cu toate marile grupe lingvistice care o inconjurau.

TRACO-geta:

1-ON
2-DUI /duoi/ duoai
3-TRI
4-PĂTRU /patru /petuar /ţatru
5-CIANCI
6-ŞEŞ /şashe /şese
7-ŞAPTIe /şeptie
8-OCT /opt
9- NAUĂ /nau
10-DZACIeA /dziecie/dziesięć


PS: din acest numerar practic transpar toate influentele care au fondat etosul tracic in evolutie, accentul cazand pe CELTO-SCITI.

La fel ca in cazul SLAVILOR, originile noastre TRACO-getice sunt preponderent SCITO-iranice.

Istoricii greci antici aratau inainte de a-i identifica pe traci, ca la nord de lumea elena se gasesc CELTO-SCITII si abia dupa cateva secole apar in relief TRACO-getii chiar in acea zona si dispar CELTO-scitii.



Acest topic a fost editat de infinitty: 29 Aug 2009, 08:31 AM

In nordul Greciei traiau traci, iar dincolo de Istru traiau geti si daci, scitii traiau dincolo de Dobrogea in stepele din stanga Nistrului. Ce sunt celto-scitii? unde ai citit despre ei?

Zau daca mai stiu unde am vazut asta, oricum ceea ce este relevant in discutie, priveste acest spatiu balcanic si acest neam TRACO-getic cu limba sa, ca un spatiu de confluenta, de aceea cred ca TRACO-getii au evoluat mereu.

S-a pornit initial de la proto-TRACII pelasgi, apoi s-a mers pe asimilarea unor elemente SCITO-iranice (-700) pana in Evul mediu, apoi elemente ELENE (-300), elemente celtice (-2oo) si elemente romanice (-50 ?).

Cred ca cel mai important este sa gasim originea Limbii Rom^ne pe filiatie TRACO-getica, ceea ce tocmai am facut (partial).

Triburile antice desi apartineau unor familii lingvistice, datorita izolarii geografice au evoluat diferit genetic, cat si LINGVISTIC.


FAMILIA lingvistica CELTICA era eterogena, la fel familia TRACO-geto-brigica, la fel familia SCITO-slavo-balto-iranica, etc.

ASADAR avem limbi diferite si foarte diferite chiar in sanul aceleiasi familii /grup lingvistic.



http://images.google.ro/imgres?imgurl=http...rD6OmmwOhqIW3BA

Acest topic a fost editat de infinitty: 29 Aug 2009, 11:00 AM

De ce este important sa mergem pe filiatia traco-getica si nu turco-greaca? Daca e sa ne referim strict la limba romana atunci cred ca fondul lexical trebuie cautat in limbile ce ne-au influentat in ultimele sute de ani, care din pacate nu ne-au influentat numai limba ci si atitudinea.

Eu ma refer la originile noastre ca etos, avand ca baza de pornire si instrument de lucru LIMBA ROM^NA ca limba METISA, fiind o limba NEO-romanica per ansamblu si o limba TRACO-getica daca ne referim la fondul lexical uzual popular extras din ASA-ZISUL fond comun SLAV-rom^nesc.

Stiu ce vrei sa spui cu "atitudinea" insa nu toti rom^nii sunt la fel, avem multe tipuri de rom^ni: oseni, moroseni, bucovineni, banateni, chioreni, codreni, crisaneni, moti, someseni, morlaci, mocani, bistriteni, olteni, dobrogeni, moldoveni, munteni, ...

Exista o frica generalizata a lumii lingvistice din Rom^nia cand vine vorba de originea METISA a limbii rom^ne (TRACO-geto-romanice).

La fel in cazul limbii maghiare nu gasim mai nimic care sa prezinte evolutia acestei limbi.

ENGLEZII in schimb nu se ascund dupa deget, au un Oxford Etimological dictionary cu 3-4 surse posibile de origine a cuvintelor, se recunoaste faptul ca Engleza este o limba de contact avand osatura germanica, lexicul preponderent latin si romano-normand, indicand si spre termeni celtici si chiar iranici.

ASADAR ungurii sunt cei mai fricosi, apoi le urmam noi de aproape, apoi urmeaza slavii, etc.

Uite pt. maghiari nu exista o evolutie a maghiarei, nici impuritati, totul este pur dintru' inceputuri.

Nu stiu cum e cu maghiara, poate au fost mai reticenti la neologisme, romanii au fost nevoiti sa supravietuieasca cu cei care i-au cucerit de-a lungul timpului, acceptand pentru dialog si cuvinte din vocabularul acestora.

Si maghiara este o limba de contact, la fel de METISA ca ROM^NA.
MAGHIARA = osatura UGRICA + lexic ~ 40-60 % TURANIC + 15-20 % germanic + 25-30 % SCITO-traco-slavic + 5-10 % LATIN /rom^nesc.

Mie mi se par interesante ideile expuse aici: Noi nu suntem urmasii Romei

Inainte da a se apuca sa scrie o astfel de carte domnul doctor trebuia sa-si schimbe numele, daca Savescu are cat de cat conotatii romane, latine, Napoleon nu seamana deloc cu frumoasele prenume romanesti, Vasile, Gheorghe, Ion, Marin, Petre, etc. Eu sunt "nationalist" dar aberatiile prezentate in cartea acestui domn, doctor, n-am sa le accept niciodata. Este ca si cum ai vrea sa stergi trecutul si fara sa ai dovezi arheologice, sa creezi o istorie noua plina de ipoteze fara suport, la care sa se ralieze un popor intreg. Au mai incercat si altii si istoria i-a pedepsit pentru dorinta lor de a fi ceea ce nu au fost, sa lasam istoria in cartile de istorie, amestecul istoriei cu politica este un amalgam periculos, amar la gust si greu de digerat.

Acest topic a fost editat de marduk: 29 Aug 2009, 04:47 PM

Ai un talent de a face adevarate pasiuni pentru scrieri care n-au nicio legatura cu realitatea.

Napoleon Savescu e genul de individ care pretinde ca dacii au cucerit toata lumea, din America pana in Japonia.

Un istoric adevarat, ma refer la Dinu Giurescu, spune ca: Dacismul nu este un lucru nou in peisajul cultural romanesc. Periodic, si in secolul trecut, au fost formulate teorii, fara fundament stiintific, despre preponderenta majora a dacilor in formarea poporului roman. La finele anilor '79, dar mai ales in anii '80, tracii si implicit dacii - au fost din nou proiectati in prim-plan. Propaganda oficiala a fostului regim a mers asa de departe incit hotarise ca Burebista a fost creatorul unui stat centralizat, proiectind in antichitate, cu peste 2000 de ani in urma, realitatea statului centralizat din secolul XX. Au fost si propuneri in presa sa se creeze o catedra pentru studiul limbii dacice, limba din care ne-au ramas pina la 80 de cuvinte, nu mai mult. In concluzie, supralicitarea rolului dacilor nu are fundament stiintific. Cercetarea istorica adevarata a demonstrat realitatea dacilor, a civilizatiei lor, existenta lor pe pamintul Romaniei de azi. Dar, in acelasi timp, aceeasi cercetare a demonstrat aportul real al dacilor la formarea poporului roman, subliniind totodata ca limba romana este prin structura si vocabular de baza o limba neolatina. Personal, nu stiu la ce serveste aceasta agitatie continua in legatura cu rolul si ponderea majora a dacilor in istoria noastra

Draga Abis,
Te inseli din nou: nu am facut nici o pasiune pentru ce scrie acolo. Iar o dai in bara...
Am spus doar ca mi se par niste idei interesante. Asta nu inseamna ca le consider adevarate din start.
Nu-l cunosc pe acest Savescu, si nici nu prea am auzit de el.
Am dat intamplator peste acele text, si unele idei mi s-au parut interesante. Atata tot.
Nu sunt foarte documentat in istoria dacilor, de aceea, speram ca cine se pricepe la istoria dacilor poate combate sau confirma acele idei cu argumente.

De ex., la cat de putin ma pricep eu, mi se pare de luat in calcul ideea cu limba si ideea cu "nationalitatea". Si mie mi se pare putin probabil ca un popor sa-si uite subit limba si sa o adopte pe cea a cuceritorilor. Mai mult, din cate stiu eu (poate gresesc), legiunile romane care au cucerit Dacia nu erau chiar romani de nationalitate, ci aveau oameni recrutati din alte teritorii cucerite de romani. Adica nici nu vorbeau prea bine limba latina.
Apoi, e cam greu sa-mi inchipui ca femeile dace au ramas subit fara barbatii daci, si s-au cuplat cu barbatii romani, care de fapt nu erau romani.
Prin urmare, in opinia ta: suntem noi urmasii Romei sau nu? Si daca zici ca da, prin ce anume?!

Cine a spus ca subit?!

De unde stii cat de bine vorbeau latina? Pai in ce limba se intelegeau unii cu altii si cu superiorii?

Pai cam cati barbati daci au fost ucisi sau dusi in sclavie?

Prin limba in mod clar. In rest, discutabil, suntem urmasi si ai dacilor, si ai romanilor, si ai slavilor, si ai cumanilor, si ai tuturor care s-au perindat pe aici. Genetic, probabil ca suntem in cea mai mica masura urmasi ai dacilor. Ia gandeste-te cum arata dacii descrisi de antici: inalti, blonzi sau roscati, cu ochi verzi ori albastri. Asa sunt majoritatea romanilor?

link

Acest topic a fost editat de abis: 31 Aug 2009, 11:14 AM

Draga Abis,

Din cate stiu, de la ocuparea Daciei de catre romani, la nici 100 de ani, nu mai auzim de limba daca nimic.
Poate nu stiu eu bine, dar atunci lamureste tu care este intervalul de timp de la ocuparea Daciei si pana cand nu mai auzim de limba daca.

Asta arata ca nu prea cunosti cum mergeau, si poate cum mai merg inca treburile in armata.
Nu toti soldatii trebuiau sa cunoasca limba latina, caci daca aveai o legiune formata din daci, de ex., doar seful lor trebuia sa cunoasca latina, ei urmau ce le spunea seful lor in limba daca.
Dar in general, mai ales la razboaiele clasice, limbajul era prin diverse semne si consemne, usor de inteles indiferent de limba.
Nu ai nici un motiv sa crezi ca mai mult de 30-40% dintre ei. Si restul ce au facut?
Plus ca nu mai gasesti in istoria romanilor ca ei sa-si lase casele lor si sa se mute in teritoriile ocupate. Cel putin nu la nivel de mase.
Nu exista nici un motiv, ca femeile dace, in masa, sa nu se mai insoare cu barbatii daci (care vorbeau aceeasi limba cu ele, si care erau casnici) si sa ia de barbati niste soldati romani (care nu prea erau toti romani, cu care nu se intelegeau, care aveau cu totul alte obiceiuri, si nici de casa nu le ardea, ei fiidn soldati - azi aici,maine in alta parte, pe alt front).
Bine dar eu nu am contrazis ca limba romana nu ar fi o limba latina. Din cate am inteles eu din acele idei, era vorba ca dacii vorbeau o limba latina. Prin urmare, daca e asa, lucrurile s-ar lega logic.
Aici ar trebui aduse niste dovezi mai concrete ca este asa cum spui tu. E posibil ca unele lucruri sa nu fie decat basme.

Nu supralicitez rolul dacilor, ci cred ca Rom^na este o limba METISA.

ROM^NA se aseamana in conformatia sa eterogena cu ENGLEZA, si engleza este considerata o limba GERMANICA, desi 75 % din lexic este latin si normando-romanic, adica francez.

ENGLEZA in mai multe epoci a fost o limba ROMANICA, GERMANICA si astazi METISA, de aceea Engleza elevata se poate lipsi aproape complet de lexicul germanic, iar Engleza din popor tinde sa elimine destul de mult din lexicul de origine romanica.

Limba rom^na este similara cu Italiana in proportie de 70 %, fata de 90-98 % asemanarea in cadrul grupului romanic occidental si chiar si asa acest 75 % se refera la Rom^na per ansamblu si nu la rom^na populara care ajunge sa para o alta limba.

Acest topic a fost editat de infinitty: 31 Aug 2009, 03:03 PM

Eu cred ca si Negu Djuvara greseste atunci cand se bazeaza atat de mult pe toponimie, pe lexic, Iorga procedeaza corect atunci cand spune ca Basarab era cuman doar cu numele, nevand alte probe care sa confirme ca Basarab ar fi cuman. De ce avem asa de putine probe arheologice?

"De 12 ori? Sinteti cuman! Sinteti mindru?"

"Foarte! Astia erau barbati luptatori. Sa stiti ca o parte dintre cumani au plecat spre Africa ei sint mamelucii care
stapinesc Egiptul"

Cred ca se refera la vandali, dar e scuzabil avand in vedere ca se crede cuman.

Da, corect - insa gramatica si "fondul principal de cuvinte" au origine latina.


Nu stiu, spune-mi tu.

Ai vreo sursa pentru afirmatia asta?

Ai vreo sursa pentru procentele astea?

Genocid roman in Dacia - 1

Si vezi si continuarile...


Daca 30-40% dintre barbati fusesera exterminati, dupa cum zici tu, ce au facut femeile respective? S-au calugarit?!

Din limba daca se presupune ca s-ar fi pastrat in romana cam 80 si ceva de cuvinte. Cam putin pentru o astfel de presupunere....
In plus nici nu prea seamna cu echivalentele lor latine.

Cum ar fi latinitatea limbii dace.

Eu numesc ROM^NA metisa.
Dacii nu vorbeau o limba latina, ci o limba amestecata-METISA plasata intre SCITO-slava si CELT-ilira, cu unele insertiuni elenistice, de aceea este atat de dificil a intocmi lexicul de substrat.

Fondul principal din Rom^na literara, nu si din cea populara, care este destul de eterogena ca si compozitie.

Eu as merge pe 20-30% lexic latin in fondul de baza din Rom^na populara. De asemenea fondul comun rom^no-slav, cred ca este in buna masura TRACO-getic. Ii plasez pe Traco-geti langa Balto-slavo-iranici, dar avand cea mai mare afinitate dintre acestia spre grupul ITALIC ori CELT-iliric similar celui italic.


TRACO-geta /(ROMÂNĂ):

1-ON
2-DUOI
3-TRI
4-PĂTRU
5-CENCI
6-ŞASĂ
7-ŞAPTIE /şăptie
8-UOăPT
9- NAUĂ
10-DZĂCIE


1. – un/una/on (celt./ger.) ----------- unus (lat.)
2. – dui /do (sans./iran./tig)--------------- duai (lit/old.prus) -------------- dou (celt.) ----------------------------- dui /doi (lat./romanic)
3. – tri (sans./iranic) -------- tri /drei/tri/tre (celt./germ.) -------- tris /treies (grec.) --------------------------treis (latgalian) ------- tri (slav.) -------- tre (alb)
4. – ţatru /ciatru (sans.) --------- petor /petuar (old.welsh/gaulish)------ cQv-_ator (lat.)
5. – cianci /panci (sans./iranic) ---------------------------------------------- cinque (lat. Vulg)
6. – saşh (sans./iranic) ------------ şheş (kurd.) ----------- seşh (lit.)---------- şhest (slavon)
7. – şapte (sans.)------------------- şhtate (alb.) ------ ------ septe (lat.) ------ seacht (celt.)
8. – oct (celt./ger./lat./gr.) -----------octo (lat.)
9. – naua (sans.)--------- naoi /nau [/b](celt.)--------- nove (lat.) ------- nava/naua (sans/iranic)
10.– daca = dzacia (sans.)-----------ziete (alb.) --------- dece (lat.) ------- dziesięć (pol.)


Comparat cu modelul general in limbiile NEO-romanice, numeralul in Rom^na are corespondenta in aceste limbi la nivelul la care are si l. iranice, baltice, greaca, etc.

Welsh, Old: un, dou/deu, tri, petwar, pimp, chwech, seyth, oith, naw, dec;

Sanskrit: ekā, dvā, trīṇi, catvāri, pañca, ṣaṣ, sapta, aṣṭa, nava, daśa;

Slovene: ena, dva, tri, štiri, pet, šest, sedem, osem, devet, deset;

Cimbrian: òan, zbeen, drai, viar, vüf, sèks, siban, acht, naün, zègan.


DACA tot dorim sa latinizam ROM^NA, de ce nu dam pt. "SIETE /SETTE=7" romanic occidental ca origine pe SLAVUL "sedem=7", ori omologul din l. iranice ori Celtice ?! naughty.gif

De ce nu pozitionam originea lui 4-catr (fr.) prin omologul balto-slavo-albanez ?!
Pt. 10 de asemenea, etc.


ITALIANA:

1 uno
2 due
3 tre

4 quattro
5 cinque
6 sei
7 sette
8 otto
9 nove
10 dieci



LATINA:
1 unus, ūna, ūnum
2 duo, duae, duo
3 trēs, (tria ?)

4 quattuor
5 quīnque
6 sex
7 septem
8 octō
9 novem
10 diecem


SPANIOLA:

1 uno (un), una
2 dos
3 tres

4 cuatro
5 cinco
6 seis
7 siete
8 ocho
9 nueve
10 diez

http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_numbe...opean_languages

Acest topic a fost editat de infinitty: 31 Aug 2009, 03:43 PM