În mod evident, profesorii ne-au trădat învăţându-ne. Ne-au învăţat tot felul de prostii şi neadevăruri. Nici un profesor nu a avut curajul să se îndoiască de teoriile cu care ne-au burduşit. Le-au repetat obsesiv şi ne-au chinuit punându-le să le memorăm şi să le repetăm obsesiv. Din acest motiv, profesorii ne-au trădat sistematic. Şcoala de Tip Fabrică nu ne-a pregătit pentru viaţă în nici un fel. Ne-a crescut ca pe nişte râme sau ca pe nişte orbeţi. Nouă ne-a plăcut pentru că, în aiureala noastră existenţială ne-am împotrivit sistematic profesorilor şi nu adevărurilor mincinoase pe care ni le-au predat cu aplomb, cu dragoste şi pasiune, înfocat sau complet ţăcănit. Ţicneala Şcolii de Tip Fabrică ne-a distrus sufleteşte dar nici unul dintre noi nu are curajul s-o recunoască. A sosit vremea să vedem Adevărul. Chiar dacă asta ne va îngrozi sau ne va pune pe noi înşine sub un mare semn de întrebare.

Si daca profesorii au fost si ei tradati atunci cand au invatat sa invete ? Daca au crezut cu sfintenie ca acesta-i ADEVARUL ?

Nu stiu ce profesori ai avut la scoala, dar eu am invatat multe de la profesorii pe care i-am avut, chiar si de la cei care-si faceau doar meseria fara a pune suflet am invatat cate ceva. Daca azi ma indoiesc de multe din teoriile care sunt vehiculate pe acest pamant se datoreaza si profesorilor mei, iar pentru asta le multumesc.

Pe vremea comunismului tipul "fabrica" era unul normal, totusi chiar si atunci erau profesorii cu suflet, care erau gata sa-ti dezvaluie ceva din cunoastere. Chiar si azi exista oameni printre profesori, gata oricand sa indrume elevii catre cunoastere, catre o profesie care se potriveste cu spiritul invatacelului. Nu ma simt tradat de profesorii mei, nici macar de profa de mate, Ozana, care m-a facut sa urasc matematica, desi cu ajutorul "matematicii" mi-am hranit copii. Port si acum in suflet imaginea profei de romana, blajina, dar care stia sa scoata din sufletul elevului sensibilitatea si imaginatia. Tuturor le multumesc si as vrea ca toti elevii de azi sa aiba parte de profesorii pe care i-am avut eu.

Adevarul este ca cine a ramas la ce a invatat in scoala s-a ticnit. Profesorii ne-au aratat doar cum sa cercetam viata, ce a facut fiecare mai departe a depins numai de el. Eu le sunt recunoscator tuturor profesorilor mei (mai putin uneia de info care era paralela perfecta cu materia, da' era barbac'so mare stab si manca si ea o paine) si le multumesc pt tot ceea ce m-au invatat, bune sau rele. Decat sa fi ramas o leguma analfabeta, mai bine ca am invatat si lucruri gresite. Pe unele le-am identificat mai tarziu, pe altele inca le mai cred corecte.