Ciclurile temporale cosmologice hinduse, la fel ca unităţile comune de măsură de timp şi unghi, sunt generate din conceptul că Soarele are 3 mişcări medii care lucrează împreună asemenea orarului, minutarului şi secundarului unui ceas. Anul solar sideral exact de 365,2563795 zile solare medii, constanta precesiei de 50’’.4, şi săptămâna anilor precesionali de 180.000 ani solari siderali folosite în construcţia ciclurilor, pot fi deduse din infrastructura lor. Voi arăta infrastructura fiecăruia la momentul oportun.
Aceste cicluri reprezintă numeric viaţa sistemului nostru solar şi sunt un sistem comprehensiv de măsurare a timpului bazat pe sistemul de numeraţie sexazecimal cu unităţi mici de ordinul a 1/216000 dintr-o zi şi mari de ordinul a 3,1104x10 la puterea 14-a ani.
Pentru demonstrarea cantităţilor astronomice pe care se bazează ciclurile temporale cosmice, e necesară doar o unitate principală a ciclurilor: perioada numită KALPA, precum şi cele 3 subunităţi principale ale sale, acestea sunt intervalele: MANU, CATURYUGA şi KALIYUGA.
În cosmologia hindusă, toate lucrurile se mişcă către perfecţiune în cicluri repetate de încarnări. Pe durata marelui interval al unui kalpa, zeul sistemului nostru solar manifestă din el însuşi toate creaturile sentiente. Hinduşii numesc asta „o zi a lui Brahma”, după aceasta, zeul sistemului nostru solar reîntoarce toate creaturile sentiente către el însuşi într-un interval de un kalpa. Hinduşii numesc această kalpa, „o noapte a lui Brahma”.

Iată diviziunea sexagesimală a zilei conform astronomiei hinduse. Corespondenţa structurală cu intervalele mai lungi de timp stabilită de către cele 3 mişcări medii ale Soarelui, arată faptul că diviziunea sexagesimală indiană a zilei este parte intrinsecă a sistemului original:
10 silabe lungi = 1 respir (prana)
6 respiruri = 1 vinadi
60 de vinadi = 1 nadi
60 de nadi = 1 zi

Odată cu rotirea Pământului în jurul propriei axe, aceasta suferă o înclinaţie uşoară pe o perioadă între 23.000-26.000 ani. Datorită acestui fapt, polul Pământului descrie un arc pe bolta cerească, numit arc precesional. Polul Pământului se aliniază cu diferite stele polare în timpul acestei perioade de precesie. Polara (alpha Ursa Minor) este steaua nord-polară actuală a Pământului (aliniată nordului ceresc al Pământului). Ciclul precesional al Pământului se mai numeşte „Marele An” al Pământului.
Deoarece axa Pământului are o înclinaţie actuală de 23 de grade şi 27 de minute faţă de planul eclipticii, planul ecuatorial al Pământului este şi el înclinat faţă de cel al eclipticii, este planul creat de orbita Pământului. Aceste două planuri care se intersectează, crează o linie de intersecţie numită axă vernală. Privind de pe Pământ, vedem un punct de-a lungul acestei axe într-o direcţie în planul eclipticii, şi un alt punct în direcţia opusă. Primul punct este locaţia de pe ecliptică acolo unde soarele se găseşte la echinocţiul de primăvară. Această locaţie este punctul vernal (PV). Celălalt punct este locaţia unde soarele se găseşte la echinocţiul de toamnă, acesta este punctul antivernal.
Odată cu precesia polului Pământului, planul ecuatorial al Pământului se „clatină” în planul eclipticii. Acest lucru face ca axa vernală şi punctele vernale (de la echinocţiu) să se mişte în jurul eclipticii cu o rata de aprox. 1 grad la fiecare 72 de ani, făcând un ciclu complet în Marele An precesional al Pământului.. Mişcarea de precesie a punctelor vernale se numeşte „precesia echinocţiilor”.

Într-un tratat de astronomie hindusă stă scris:
„11. Ce începe cu respiruri (prana) este numit real? Şase respiruri constituie un vinadi, 60 de vinadi înseamnă un nadi;
12. Şi 60 de nadis constituie o zi şi o noapte siderale. Din 30 de zile de acestea siderale este compusă o lună; o lună civilă (savana) constă din tot atâtea răsărituri;
13. O lună lunară, din tot atâtea zile lunare (tithi); o lună solară (saura) este determinată de intrarea soarelui într-un semn al zodiacului; 12 luni constituie un an. Acesta constituie o zi a zeilor.
14. Ziua şi noaptea zeilor şi a demonilor sunt mutual opuse una alteia. De 6 ori 60 dintre acestea constituie un an al acestor zei, şi la fel în cazul demonilor.
15. 12.000 din aceşti ani divini sunt numiţi o caturyuga; de zece mii ed ori patru sute şi treizeci şi doi ani solari;
16. Acea caturyuga este conţine proprii zor şi crepuscul. Diferenţa dintre krtyuga şi ceilalţi yuga-şi, măsurată ca diferenţă în numărul de picioare al Virtuţii din fiecare, este după cum urmează:
17. A zecea parte a unui caturyuga, multiplicată succesiv cu 4, 3, 2 şi 1 dă lungimea unui krta şi a celorlalţi yuga-şi: a şasea parte din fiecare aparţine zorilor şi crepusculului.
18. Una şi 70 de caturyuga formează un manu; la capătul acestuia este un crepuscul care are numărul de ani al unui krtayuga, şi care este o revărsare.
19. Într-un kalpa se găsesc 14 manu-şi fiecare cu crepusculul său; la începutul unui kalpa este un al 15-lea zor, având durata unui krtayuga.
20. Kalpa, astfel compus dintr-o mie de caturyuga-şi, şi care aduce distrugerea a tot ceea ce există, constituie o zi a lui Brahma; noaptea sa are aceeaşi durată.
21. Vârsta sa extremă este de 100, conform acestei valori a zilei şi a nopţii. Jumătate a acestei durate a trecut; din ceea ce a rămas, acesta este primul kalpa.
22. Iar din acest kalpa, au trecut 6 manu-şi, fiecare cu crepusculul său, iar dintr-un fiu al lui Manu, Vivaşvant, au trecut 27 de caturyuga-şi;
23. Din actualul caturyuga, al 28-lea, a trecut acest krtayuga”

„Ziua siderală” din textul de mai sus se referă la o revoluţie adevărată a Pământului (în astronomia modernă, o zi siderală este intervalul de timp dintre 2 treceri succesive ale punctului vernal pe deasupra mijlocului cerului. În acest interval, punctul vernal este afectat de precesie. O revoluţie adevărată a pământului este o rotaţie de 360 de grade neafectată de precesie). „O zi a zeilor” se referă la anul sideral, „o noapte a zeilor” este jumătate dintr-un an sideral, iar în versul 21 de mai sus unde se spune că „vârsta sa extremă e de o sută”, se face referire la 100 de ani de 360 de zile, fiecare dintre aceste zile fiind de durata a 2 kalpa.

O perioadă caturyuga are 4.320.000 ani siderali, şi este constituită din 4 subperioade:
Krtayuga = 1.728.000 ani
Tretayuga = 1.296.000 ani
Dvaparayuga = 864.000 ani
Kaliyuga = 432.000 ani

Un AN DIVIN are 360 ANI SIDERALI.

Perioada KALPA are 4.320.000.000 ani siderali şi e constituită din 1.000 de perioade caturyuga de câte 4.320.000 ani sau din 10.000 kaliyuga de câte 432.000 ani fiecare.

1 KALPA = 4.320.000.000 ani siderali = 1.000 CATURYUGAS = 1.000 X 4.320.000 ani
SAU
1 KALPA = 4.320.000.000 ani siderali = 10.000 KALIYUGAS = 10.000 X 432.000 ani

1 AN SIDERAL = 366,2563795 revoluţii diurne ale Pământului

sau

1 AN SIDERAL = 360 (prima mişcare medie solară)
+ 6 (a doua mişcare medie solară
+ 0.2563795... (a treia mişcare medie solară)
-----------------------------------------------------------------
total= 366.2563795... REVOLUŢII DIURNE ALE PĂMÂNTULUI

1 An Sideral = 365.2563795... zile solare medii

Cele 3 mişcări medii solare sunt asemeni orarului, minutarului şi secundarului unui ceas. FOLOSIND ACESTE 3 MIŞCĂRI MEDII, CEI DIN VECHIME AU DEZVOLTAT UN SISTEM DE MĂSURARE TEMPORALĂ CARE PUNE ÎN CORESPONDENŢĂ EXACTĂ UNUL CU ALTUL, INTEVALELE PE CARE NOI LE NUMIM ZI, AN, PRECUM ŞI INTERVALELE DE TIMP MAI LUNGI.

Relaţiile dintre anul sideral şi constanta de precesie folosită în ciclurile temporale cosmice hinduse se va demonstra mai la vale că pot fi în aşa fel manipulate algebric, încât să se obţină ceea ce şi astronomia modernă cunoaşte dar cu MAREA DIFERENŢĂ CĂ TOATE CALCULELE ŞI RELAŢIILE despre care va fi vorba în continuare, FAC PARTE DINTR-UN SISTEM COSMOLOGIC COMPLET, CEL AL DOCTRINELOR HINDUSE!

Iată un mic exemplu:
1 an sideral = 366.2563795...

sau 1 an sideral = 366.2563795... = 366/((1-(7/10000)) revoluţii diurne ale Pământului = 366/((1-(7/10000)) - 1 zile solare medii

sau

366/((1-(7/10000)) = 6(60+1) (70/100000 + 71/100001 + ... + 7n/10000n + ... revoluţii diurne ale Pământului = 366/((1-(7/10000)) - 1 zile solare medii

1 an tropical = 366/((1-(7/10000)) * 1/((1+(7/180000)) revoluţii diurne ale Pământului

Precesia într-un an sideral este de 0°.014 adică:
{7 grade / 500 (360 grade)} * 366/((1-(7/10000)) = 1/18 * {366/((10000/7)-1)} revoluţii diune ale Pământului

A TREIA MIŞCARE MEDIE SOLARĂ ESTE = 0.2563795...
adică
= 366/((10000/7)-1) revoluţii diurne ale Pământului într-un an sideral
= de 18 ori precesia dintr-un an sideral
= 0°.252 / an

Primele 2 mişcări medii solare adică un an constând din 360 + 6 revoluţii ale Pământului, generează sistemul de numere sexagesimal în totalitatea sa.

Aceste 2 mişcări medii solare formează baza anului de 366 de zile din doctrinele hinduse şi acesta provine din faptul că orbita asterismelor este dată ca fiind de 60 de ori cea a Soarelui. Deoarece în sistemul astronomic hindus viteza de rotaţie a corpului ceresc variază invers proportţional cu raza orbitei sale, asta implică faptul că asterismele trebuie rotite cu 6 GRADE în timp ce Soarele parcurge 360 de grade.

360 - prima mişcare medie solară
6 a doua mişcare medie solară
0.2563795... a treia mişcare medie solară
-------------------------------------------
Total 366.2563795... revoluţii diurne ale Pământului

o perioadă caturyuga are 4.320.000 ani siderali şi „conţine” 4 subperioade majore după cum urmează:
- krtayuga de 1.728.000 ani
- tretayuga de 1.296.000 ani
-dvaparayuga de 864.000 ani
- kaliyuga de 432.000 ani

Infrastructura unei perioade caturyuga este următoarea:

1. a. Zor = 400 ani divini sau 144.000 ani solari
b. Krtayuga = 4000 ani divini sau 1.440.000 ani solari
c. Crepuscul = 400 ani divini sau 144.000 ani solari
Total durată subperioada Krtayuga = 4.800 ani divini sau 1.728.000 ani solari

2. a. Zor = 300 ani divini sau 108.000 ani solari
b. Tretayuga = 3000 ani divini sau 1.080.000 ani solari
c. Crepuscul = 300 ani divini sau 108.000 ani solari
Total durată Tretayuga = 3.600 ani divini sau 1.296.000 ani solari

3. a. Zor = 200 ani divini sau 72.000 ani solari
b. Dvaparayuga = 2.000 ani divini sau 720.000 ani solari
c. Crepuscul = 200 ani divini sau 72.000 ani solari
Total durată Dvaparayuga = 2.400 ani divini sau 864.000 ani solari

4. a. Zor = 100 ani divini sau 36.000 ani solari
b. Kaliyuga = 1.000 ani divini sau 360.000 ani solari
c. Crepuscul = 100 ani divini sau 36.000 ani solari
Total durată Kaliyuga = 1.200 ani divini sau 432.000 ani solari

Total durată perioadă caturyuga = 12.000 ani divini sau 4.320.000 ani solari

1 AN DIVIN=360 de ani siderali.

Observaţie: durata unui zor/crepuscul se observă că porneşte de la 400 şi se ajunge la 300, 200, 100 iar durata subperioadei respective este prima dată 4.000 apoi 3.000, apoi 2.000, apoi 1.000. De observat acest 4-3-2-1, descreşterea de la 4 la 3 la 2 la 1, descreştere care arată descreşterea faţă de un ciclu complet de 10 (=4+3+2+1) - tetraktys-ul lui Pitagora. De observat de asemenea numerele ciclice 1.728 (=432*4), 1.296 (=432*3), 864 (432*2), 432 (432*1), 144 (=36*4), 108 (=36*3), 72 (=36*2), 36 (=36*1).

Infrastructura unei perioade kalpa
O perioadă kalpa are 4.320.000.000 ani siderali şi „conţine” 1.000 de perioade caturyuga de câte 4.320.000 ani sau echivalent: 10.000 kaliyuga-şi de câte 432.000 de ani fiecare.
Se ia un interval manu care are 71 caturyuga-şi şi un crepuscul care are 1.728.000 ani pentru a încape într-un kalpa 14 manu-şi plus un zor introductiv de 1.728.000 ani.

Astfel infrastructura unui kalpa este următoarea:
1 zor introductiv = 0,4 caturyuga-şi = 4 kaliyuga-şi = 1.728.000 ani siderali
14 Manu-şi formaţi din:
71 caturyuga-şi = 710 kaliyuga-şi = 306.720.000 ani siderali
1 crepuscul = 0,4 caturyuga-şi = 4 kaliyuga-şi = 1.728.000 ani siderali

Astfel 1 Kalpa= 1 crepuscul introductiv + 14 Manu-şi
unde 14 Manu-şi = 14 x 71,4 caturyuga-şi = 999.6 = 1.000 caturyuga-şi sau
14 x 714= 9.996 = 10.000 kaliyuga-şi

Deci 1 kalpa = 1.000 caturyuga-şi = 10.000 kaliyuga-şi = 1 crepuscul introductiv + 14 x Manu-şi = 1.728.000 ani siderali + 14x(71x4.320.000 + 1.728.000) ani siderali = 1.728.000 ani siderali + 14x308.448.000 = 4.320.000.000 ani siderali

Viaţa lui Brahma
Perioadele Kalpa alternează: „zilele lui Brahma” şi „nopţile lui Brahma”. În timpul nopţii lui Brahma, toate creaturile sentiente îşi întălnesc creatorul. Dar după 100 de ani a cite 360 de zile (şi nopţi) ale lui Brahma fiecare, chiar şi materia sistemului solar, care a servit drept „corp” pentru Brahma, este dizolvată în haos. În cele din urmă, după un interval de timp egal cu viaţa sa (100 de ani de câte 360 de zile şi nopţi ale lui Brahma), Brahma şi sistemul solar sunt din nou renăscuţi.

1 zi a lui Brahma = 4.320.000.000 ani siderali
1 noapte a lui Brahma = 4.320.000.000 ani siderali
------------------------------------------------------------
360 de zile dintr-un an al lui Brahma = 8.640.000.000 ani siderali × 360 = 3,1104x1012 ani siderali

deci 100 ANI AI LUI BRAHMA = 3,1104x1014 ani siderali

Viaţa lui Brahma = 100 ani = 3,1104x1014 ani siderali
Moartea lui Brahma = 100 ani = 3,1104x1014 ani siderali

Astfel ciclurile temporale cosmologice hinduse sunt complete.

PS: aici s-ar putea medita pe marginea vârstei ideale a omului: 100 ani o reflectare în plan microcosmic a vieţii lui Brahma de 100 de ani de-ai săi. Se impune o meditaţie adâncă asupra celor 4 vârste ale omului şi al acelui 4,3,2,1 care descrie descreşterea completă din unitatea unui ciclu şi creşterea sa completă: 10=4+3+2+1 şi 1+2+3+4=10 sau 100=40+30+20+10 şi 10+20+30+40=100.
Spuneam mai sus de asemenea că a Treia Mişcare Medie Solară este de 0,2563795... = 366/((10000/7)-1) revoluţii diurne ale Pământului într-un an sideral = 18 x precesia într-un an sideral = 18 x 0°.014 = 0°.252 pe an.

Demonstrarea sistemului de numere sexagesimal
A număra 6 la fiecare 360 este echivalent cu 1 la fiecare 60. Acest lucru este principiul de numărare de bază al celor 6 sezoane hinduse.

A=ANUL
B= Prima Mişcare Medie
C=A doua Mişcare Medie
D= Total zile

A B C D
1 360 6 366
2 720 12 732
3 1080 18 1098
4 1440 24 1464
5 1800 30 1830
. . . .
. . . .
. . . .
10 3600 60 3660
. . . .
. . . .
. . . .
60 (sossos) 21600 360 21960
. . . .
. . . .
. . . .
600 (neros) 216000 3600 219600
. . . .
. . . .
. . . .
3600 (saros) 1296000 21600 1317600

Numărând 6 zile pe an, mişcarea secundară medie solară îşi încheie un ciclu complet de 360 (numărul de grade dintr-un cerc), după 60 de ani - acesta este sossos-ul babilonian.
În acelaşi interval, prima mişcare medie îşi încheie o numărătoare completă de 21.600=360x60, adică numărul de minute dintr-un cerc. Pentru o nămărare a nadis, 1/60 parte dintr-o zi, în acest interval pentru prima mişcare medie se obţine 1.296.000, iar pt. a doua mişcare medie: 21.600, adică numărul de minute dintr-un cerc.
O numărare a primei mişcări medii a Soarelui pentru 600 de ani (neros-ul babilonian) este 216.000, numărul silabelor lungi ale unei zile (vezi diviziunea sexagesimală a zilei din doctrinele hinduse). O numărare a celei de-a doua mişcări medii a Soarelui pentru 600 de ani este de 3600, adică numărul de vinadi într-o zi.
După 3600 ani (saros-ul babilonian), prima mişcare medie a Soarelui a încheiat o numărare de 1.296.000, adică numărul de secunde dintr-un cerc, pe când a doua mişcare medie solară a încheiat o numărare de 21.600, adică numărul de minute dintr-un cerc.

Demonstrarea cele de-a Treia Mişcări Medii Solare şi a anului sideral
Unitatea de referinţă pentru determinarea duratei unui an sideral în cadrul ciclurilor temporale cosmice hinduse este Kaliyuga (432.000 ani).
Există 7 rotaţii ale celei de-a Treia Mişcări Medii Solare, numărate separat de-a lungul anului sideral, în 10.000 ani siderali. Pentru un singur an numărarea este de 0.2563795... revoluţii ale Pământului. Pentru 2 ani este de 2x(0.2563795...), pentru o rotaţie completă sunt:
366,2563795.../0,2563795...=10000/7 = 1428 4/7 ani siderali.
Acesta este ciclul sothic egiptean dar cu diferenţa că ciclul este socotit folosind zilele siderale în loc de cele solare medii. 366,2564/0.2564=1428,4571 ani siderali. (în astronomia modernă valoarea Newcomb este de 366,2564 zile siderale). Această valoare 1428,4571 este foarte apropiată de 10000/7. A Treia Mişcare Solară folosită în ciclurile cosmologice de timp se poate găsi rezolvând ecuaţia: 366+x / x=10000/7=0,2563795...

Partea întreagă din 1428 4/7, adică 1728, însumată cu 7x432.000 este egală cu 14 Manu-şi

432.000 * 7 * 1428 ani = 4.318.272.000 ani

Partea fracţionară a acestui interval, adică 4/7 ani, însumată cu 7*432.000 este egală cu zorul introductiv

432.000(7)(4/7) ani = 1.728.000 ani.

Astfel, 1428 4/7 săptămâni de kaliyuga-şi = 1 kalpa


Demonstrarea constantei de precesie
Unitatea de referinţă pentru determinarea constantei de precesie folosită în construcţia ciclurilor de timp cosmologice hinduse este Perioada caturyuga (4.320.000 ani).

Constanta de precesie este:
50".4 = 0°.014 = 7/500 grade de precesie per an sideral

Acest lucru este echivalent cu 1 grad de precesie în
71 3/7 = 71,42857... ani siderali

Reamintesc infrastructura unui kalpa:
1 manu = 71,4 caturyuga-şi
1/14 din zorul introductiv = 0,02857... caturyuga-şi
------------------------------------------------------------------------
1/14 kalpa = 71,42857... caturyuga-şi

În intervalul de 1/14 kalpa sunt
(71 3/7)(4320000)(0°.014) = 4320000 grade de precesie = 12.000 ani precesionali (de precesie)

1 an precesional = 25.714 2/7 ani siderali
7 ani precesionali = 180.000 ani siderali
= 1 săptămână de ani precesionali
= 126 = 7×18 cicluri ale celei de-a treia mişcări solare medii
16,8 ani precesionali = 1 kaliyuga
7×24=168 ani precesionali = 1 caturyuga
168.000 ani precesionali = 1 kalpa.

Derivarea anului tropical
Într-un caturyuga sunt
4.320.000 ani siderali = 4.320.000 + 168 ani tropicali

unde 168 este numărul anilor de precesie. De aceea,
1 an tropical = (4320000(366,2563795... - 1))/4320168 = 365,2421756... zile solare medii.