Hahahaaaa
Mi-ai adus aminte de un concediu de-al meu, nu mai stiu exact, 1978 sau '79.
M-am dus cu parintii pe Nera, cautam acolo "Cantonul lui Damian", asa īi zicea, nu uit cāt traiesc.
Coborāt din autocar, o luam pe jos. Pe undeva era cararea īncolo, taica-meu avea ghidul.
Si o luam frumos... cald era ca naiba... si se arata ca avem ceva de mers.
Eu aveam de carat: Un rucsac cu toate chestiile de pescuit, bete de pescuit īn māna, un radio cu care ascultam Europa Libera (
) si un cort cu tije de fier forjat, greu ca dracu.
Ne vine din fata un bade. Īl īntrebam "Cāt mai e pāna la Cantonul lui Damian?"
"Nu-i departe, uite taman aici dupa colt"
Acest "taman dupa colt" ne-a luat 4 ore si am avut de carat greu, greu...