Ajutor - Cauta - Forumisti - Calendar
Versiune completa:Insemnele Distinctiei
HanuAncutei.com - ARTA de a conversa > Odaia Dezbaterilor: Stiinta si Cultura > Exploratorium
Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6
The Dude
Cu foarte multa vreme in urma am avut marea cinste, dar si deosebita placere de a veni in contact direct cu Altetea Sa Printul de Bavaria, presedintele onorific al Fundatiei Nymphenburg Hilfsverein, venit in Romania intr-o vizita in scopuri caritabile.

Era imediat dupa revolutie, si astfel de gesturi devenisera aproape comune.

Sigur nu ma pregateam sa il vad descinzand in armura din microbuzul care l-a adus, impreuna cu o intreaga suita, dar m-am simtit frustrat si inselat in asteptarile mele cand am descoperit ca printul era un batranel coroiat, imbracat destul de aiurea si foarte retinut.

A urmat un fel de sedinta la care am avut parte de o pozitie destul de buna pentru a il putea studia mai pe indelete.

Imi amintesc ca unul din primele lucruri care m-au socat a fost inelul pe care il purta pe degetul mic al mainii drepte. Era pentru mine simbol al unei mari "tzaranii", pentru ca nu il deosebeam cu nimic de ghiulurile pe care le-au purtat din totdeauna in acelasi mod tot felul de bacani, carciumari, macelari, aprozaristi si mai recent il poarta acum manelistii si patronii.

Apoi au fost pantofii. Destul de prafuiti ei erau din piele intoarsa, si continuau niste pantaloni din velur reiat la randul lor destul de ponositi.
Haina de piele era insa intr-o croiala mai placuta dar si ea era destul de uzata pe la maneci si pe la guler. Totul era in tonuri de maron.

Peste ani am aflat insa ca inelul purtat pe degetul mic al mainii drepte indica apartenenta la un ordin cavaleresc. In Franta el chiar asa se si numeste: "La Chevalerie".
Simbolul merge mai departe si indica in ce grad si carui ordin apartine purtatorul.
Eu insumi am ajuns in posesia a doua astfel de inele de aur, unul cu o piatra neagra (onix) slefuita in 20 de fatete, care corespunde Ordinului Masonic, gradului 20, cel de Maestru ad Vitam, si un altul tot din acelasi Ordin pentru gradul 30 de Cavaler Kadosh.

Tot dupa o lunga perioada de timp am aflat ca haina din piele intoarsa pe care Printul o purta, ca si pantofii acestuia, erau Timberland, si ca pentru a patina anumite parti ale ei fusesera necesare procedee de imbatranire speciale, astfel ca, in final, haina sa ii dea celui care o poarta o anumita imagine.

Intre toate m-a mai vrajit si stiloul cu care la un moment dat a semnat niste acte. Era un Mont Blank Meisterstuck, dar la vremea aia nici asta nu stiam.
M-a surprins doar ca avea stilou si nu pix.

Desi imaginea Printului m-a dezamagit initial, parerea cu care am ramas la sfarsitul scurtei vizite a fost una de mare apreciere.
Cred ca fara sa stiu fiinta mea a receptat mesajele din vestimentatia Printului si le-a perceput mult mai corect decat mine.

Lumea e plina de astfel de simboluri ce trec de cele mai multe ori pe langa noi neobservate, sau nedeslusite cum trebuie.

Le-am numit "insemnele distinctiei" si va invit in acest topic sa le descoperim impreuna...
The Dude
Insemnele distictiei ne pot fi de un real folos, si cred ca tocmai de aceea e bine ca ele sa ne fie cunoscute.

De multe ori, in cotidian ne prezentam exact asa cun suntem, de alte ori insa prezentam celor cu care venim in contact o imagine modificata a noastra: ceva mai apropiat de ceea ce am dori sa fim decat de ceea ce suntem cu adevarat.

Atunci cand am fost invitati la o receptie, la o reuniune cu un nivel mai inalt, la decernarea sau primirea unui premiu, ori la premiera unui spectacol, sau poate la un interviu..pentru fiecare din situatiile astea, si pentru inca multe altele asemanatoare, pregatim intotdeauna cate o imagine speciala.

Cand o rockerita renunta la bocanci, cercei si inele, la hainele de piele si la culoarea mov a parului pentru un taior elegant care sa o ajute sa obtina o slujba atunci vorbim de o mistificare si de un fals, pana la urma lipsit de consecinte. Rockerita nu va rezista mult in taior si va rabufni de acolo in cel mai scurt timp, totul nefiind decat o pierdere inutila de timp.

Cand insa un tanar se prezinta in costum la acelasi interviu, desi in mod curent el nu poarta decat haine sport, curate, cu gust si in mare ordine, avem de-a face cu un mesaj. El le spune celor ce il chestioneaza cu privirea ca poate fi si asa, ca e dispus sa respecte conventia, conditie obligatorie pentru multi angajatori.

Am fost martorul unei situatii in care cineva a fost angajat pe un post important al unei societati numai pentru motivul ca a stiut cum sa se prezinte si nu pentru calitatile lui profesionale. A stiut sa taca...sa nu fie excesiv de vorbaret in timpul interviului, ceasul de la mana si bloc-notesul au facut o impresie deosebita, dar si calitatea hainelor (era imbracat intr-o camasa si o vesta, amandoua de firma) si aspectul lui general deosebit de ingrijit.
Despre experienta a fost intrebat numai formal, dosarul a retinut de bun tot ce era in CV.
Dar ce e si mai important e ca pana la urma domnul in cauza a facut o treaba excelenta confirmand alegerea...

Freud observa ca de cele mai multe ori suntem atrasi de persoanele in care regasim trasaturi, gesturi, atitudini si conduite care ne apartin.
El chiar sugera intr-un studiu sa ne imbracam ca sefu' sa purtam aceiasi tunsoare, aceleasi rame de ochelari, aceleasi culori de imbracaminte: vom recolta o mult mai mare ingaduinta, promovari mai simple, avantaje mai usor obtinute..
Blakut
QUOTE
Am fost martorul unei situatii in care cineva a fost angajat pe un post important al unei societati numai pentru motivul ca a stiut cum sa se prezinte si nu pentru calitatile lui profesionale.


Depinde si de post. Pentru un inginer de exemplu, un asemenea interviu este total irelevant.
March
QUOTE(Blakut @ 30 Jan 2008, 07:36 PM) *
Depinde si de post. Pentru un inginer de exemplu, un asemenea interviu este total irelevant.

In Romanica in majoritatea cazurilor nu conteaza nici una, nici alta. Ori ai pile, ori te culci cu seful, daca esti fata misto .
Energie
Poate la stat, desi cred ca nici acolo nu mai e asa.
Insa, in mediul privat, te asigur ca altele sunt bazele angajarilor/promovarilor.
abis
Nici la stat, nici in domeniul privat nu se aplica, poate cu rare exceptii.
The Dude
Energie, Blakut, Abis...sunteti in eroare. Dar tocmai asta e scopul acestei teme de discutie..pentru ca din pacate, comisiile care fac aprecieri la angajare sun blazate si erodate. Exista desigur un grafic de punctaj al solicitarilor, exista o nota pentru prezentare, exista o quantificare a altor calitati, insa in afara de toate astea exista altceva care totdeauna functioneaza.
O prezentare mai buna a unei marfi proaste face adevarate minuni si in comert.

Sigur sunt intrigat la randul meu de toate astea, insa analizandu-le mai cu atentie am constatat ca acest altfel de criteriu de apreciere nu este unul minor, nu este unul neglijabil si mai ales ca el este unul ce poate fi cu usurinta controlat.

Scopul acestui topic nu este acela de a crea o alta polemica stupida si lipsita de sens, ci dimpotriva unul constructiv: sa invatam sa cunoastem si sa stapanim acest mod de comunicare ce ne ajuta sa transmitem mesaje incomunicabile pe alte cai.

Cand un carnat din ala tuciuriu isi atarna de gat un lant de doua kilograme de aur, un Rolex de alte 500 de grame si pune pe el un costum Armanii indiferent daca acesta atarna pe el din toate partile mesajul pe care fiecare din noi il percepem imediat este urmatorul: Atentie ! sunt periclos si sunt interlop: Sunt "SMACHER DE SMACHER"...."nu te pune cu mine ca te sparg sa moara mama...."

Daca nu stapanim tehnica de care va vorbesc exista riscul sa transmitem un mesaj asemanator spre exemplu purtand un Rolex...cineva ne-ar putea include cu usurinta in categoria de mai sus numai din acest simplu motiv. De aceea pentru a disocia imaginea rolexului de cea a interlopului trebuiesc elemente suplimentare...


Am facut parte din mai multe comisii, organizatii, organizari, structuri, ierarhii..Peste tot cu consecinte mai serioase sau mai superficiale oamenii noi erau cantariti, catalogati, etichetati...Stiu ce vorbesc credeti-ma...
Energie
QUOTE(The Dude @ 31 Jan 2008, 10:45 AM) *
Energie, Blakut, Abis...sunteti in eroare.


Eu am sustinut ca, pentru a fi recrutat/promovat nu e necesar sa ai pile sau sa te culci cu seful. La asta te referi cand spui ca gresesc?
Te intreb, pentru ca, intamplator, am fost si eu recrutat si promovat in cateva randuri si am ajuns la randul meu in postura de a recruta/promova. Si aceste criterii au iesit din discutie.
Este, insa, posibil sa ma fi facut gresit inteles in ceea ce am scris, caz in care sper ca acum am enuntat mai clar ce doream sa scriu.
abis
QUOTE(Energie @ 31 Jan 2008, 11:50 AM) *
Eu am sustinut ca, pentru a fi recrutat/promovat nu e necesar sa ai pile sau sa te culci cu seful. La asta te referi cand spui ca gresesc?

Si eu la fel... Nu am spus ca aspectul nu conteaza, ci ca pilele sau culcatul cu seful nu sunt regula generala, cum spunea un alt forumist, ci exceptia.
The Dude
Mea culpa....
Michaela*
Insemnele distinctiei?.....le putem recunoaste dar nu cu usurinta.…in general, din pacate, apreciem oamenii dupa ceea ce par si nu dupa ceea ce sunt ei de fapt……….cel putin in Romania zilelor noastre, oamenii sunt catalogati fugar si mai mult dupa aparente

Cand eram mica circula o vorba „haina face pe om’’..inca este actuala

Uneori, in anumite medii, se cauta semnele distinctiei prin metode ciudate..asa procedeaza unii ..de exemplu, este foarte posibil ca o simpla imbratisare amicala 'pe dupa umeri' sa nu insemne nici pe departe un gest de prietenie sau tandrete, ci un test….de fapt, se testeaza calitatea materialului din care este confectionat costumul jamie.gif ..mda…smile.gif

Si apropo' de recrutare/interviuri....am lucrat o perioada hai sa zicem in domeniu..cate bordeie atatea obiceie..parerea mea ar fi ca, in recurtare de personal si tot ce inseamna human resources romanii sunt ‚varza’ hh.gif …..atat recrutorii cat si cei care se prezinta la interviu au ff multe de invatat

ilie
Insemnele distinctiei...hm, eu le recunosc usor.
Unii pot fi distinsi si cand nu au haine pe ei, deci...

ps. vorba lu' dom' ministeru' thumb_yello.gif
annacrin
Stapan stau peste toate, eu nu detin, eu sunt smile.gif - m-am citat

Nici vorba de haine...
Michaela*
QUOTE(freeman @ 31 Jan 2008, 11:51 PM) *
Insemnele distinctiei...hm, eu le recunosc usor.
Unii pot fi distinsi si cand nu au haine pe ei, deci...

ps. vorba lu' dom' ministeru' thumb_yello.gif


cand nu au haine pe ei? hmm.gif ..mai greu posibil, dar nu imposibil ooh.gif
Blakut
QUOTE
cand nu au haine pe ei? hmm.gif ..mai greu posibil, dar nu imposibil


Tatuaje tribale, cu rang si numar de bizoni omorati?
The Dude
QUOTE(Michaela* @ 31 Jan 2008, 09:17 PM) *
in recurtare de personal si tot ce inseamna human resources romanii sunt ‚varza’ hh.gif …..atat recrutorii cat si cei care se prezinta la interviu au ff multe de invatat


Sunt mai multe Romanii in Romania de azi...Eu am avut parte sa trec prin cateva dintre ele.
Exista o Roamanie bugetara si una a patronatelor unde lucrurile stau exact asa cum spuneti, insa exista si o Romanie a transnationalelor si/sau a marilor concerne. Aici totul este diferit.

Mai multi ani in urma am incercat sa intru la Coca-Cola. Erau la inceput, faceau investitii si ar fi avut mare nevoie de unul ca mine. Am picat insa testul care a fost unul pur occidental. Conditiile de salarizare erau excelente asa ca a fost competitie multa.
Analizand cauzele esecului mi-am dat seama, ca nu as fi insemnat o alegere mai proasta decat cel care a castigat, ci mai ales ca mi-am prezentat marfa lamentabil fiind mult prea sigur de succes.

Acum doi ani, un alt interviu la Bechtel. Tot american. S-a desfasurat la Intercontinental. Rece, distant, pragmatic.
Mi-au fost puse cateva intrebari, s-a facut si o gluma, iar la final m-au anuntat ca nu corespund la 4 dintre cele 5 conditii esentiale.
Am fost rugat sa astept, si dupa doua ore de deliberari m-au acceptat cu motivatia ca au o uriase nevoie de personal si nu prea au de unde sa aleaga. In acelasi timp insa mai multi candidati au fost respinsi.

La particularii din Romania interviul este unul pur subiectiv, iar recrutarea intr-adevar "varza".
Conteza mult mai mult lungimea fustei si adancimea decolteului decat experienta sau priceperea, dar ceea ce este inca si mai rau totul este superficial sau contaminat de tot felul de interese
The Dude
Dar ne indepartam reducand discutia doar la felul in care ne prezentam la un interviu..


freeman
QUOTE
Insemnele distinctiei...hm, eu le recunosc usor.
Unii pot fi distinsi si cand nu au haine pe ei, deci...


Distinsi ???...nu prea cred. Deosebiti da, dar distinsi ??
Sigur un par proaspat tuns sau atent aranjat ....peste tot, unghii ingrijite, curatenie ...Toate astea pot spune multe, insa in cel mai fericit dintre cazuri ele, toate la un loc, pot cel mult sa faca aluzie la distinctie, pentru ca daca ele comunica o anumita atitudine fata de felul in care ai ales sa iti tratezi corpul, nu spun insa nimic despre toate celelalte obtiuni ale tale in raport cu lumea.

Aflam din DEX, ca DISTINCTIE este intre altele sinonim cu: eleganţă, fineţe, rafinament, subtilitate. (~ în comportări.)

De aceea eu cred ca imaginea pe care o oferim aproapelui nostru trebuie sa comunice cat mai mult si intr-un mod cat mai direct un minim de date in legatura cu pretentiile noastre. Asta ii va indeparta pe cei cu care nu am putea niciodata relationa si ii va apropia cu mai multa usurinta pe cei pe care ni-i dorim in anturaj, scutindu-ne de o gramada de timp pierdut, nervi, uzura, suparari...

Hai sa le luam pe rand: sa incepem cu ceasurile de mana.
Eu unul le consider revolute si inutile. Nu cred sa mai existe vreun telefon mobil fara ora, dupa cum nu cred sa mai existe vreo persoana interesata de distinctie fara telefon mobil.
Este insa o limita a mea. Am vazut ca ceasurile au incetat de mult sa aiba doar simpla functionalitate de a te tine la curent cu ora exacta.
Ele au devenit, si nu e doar parerea mea, principalul vector de a transmite un mesaj in legatura cu noi.

Regele ceasurilor pare sa fie Phatek Philip, insa daca apari cu asa ceva si imaginea ta nu este imediat completata de alte obiecte care la randul lor "domnesc" pe domeniile lor risti sa devii ridicol.
Dupa parerea mea un astfel de ceas ar trebui purtat alaturi de un inel cu diamant negru, eventual confectionat din paladium, si asezonat cu un stilou Mont Blanc din seriile 888..
Nu cred ca cineva de pe aici ar tanji dupa o asemena imagine. Ea se adreseaza unui mediu care pentru moment in Roamania este ocupat de impostura, oricum.

De asemenea Tissot ar putea reprezenta cealalta limita, iar Rolex este iar periculos pentru ca alaturi de mesajul pe care vrei sa il transmiti poti fara vrere sa transmiti si altele asociate ce te pot dezavantaja. Am vazut pe de-o parte ca Rolex este cel mai replicat brand de ceas, iar pe de alta el este preferatul inavutitilor rapizi atat din tara cat si de aiurea. Ai putea fi inclus in una din aceste doua categorii ceea ce ar echivala cu prejudicii grave de imagine..


Am vazut pe aici mai multi useri cu pasiune pentru ceasuri. Ceva opinii ????
Michaela*
good day Mr. Dude smile.gif ...doar un mic comentariu legat de interviuri...voi face referire la Petrom-OMV si la interviul sustinut de o buna amica a mea, amica ce a fost selectionata pentru un job de human resources project manager..si stupoare..a fost respinsa pe motivul de a fi 'prea calificata'... nu m-as fi asteptat la asemenea raspunsuri din partea unei companii precum Petrom-OMV
.............................................

ma reintorc la distinctie
"Aflam din DEX, ca DISTINCTIE este intre altele sinonim cu: eleganţă, fineţe, rafinament, subtilitate. (~ în comportări.) "
si in viziunea mea distinctia se refera in primul rand la comportament..coincide cu o anume atitudine.. o atitudine speciala pe care o avem fata de lucruri, situatii si nu in ultimul rand fata de semenii nostri

cat priveste ceasurile, nu sunt o mare cunoscatoare in acest domeniu, in schimb cunosc persoane pasionate de ceasuri..un domn colectionar pe care il ajut sa liciteze laugh.gif prin intermediul mailului meu..caci deh, acestea sunt timpurile iar el fiind in varsta se descurca tare greu cu noua tehnologie smile.gif ...nu stiu daca pasiunea lui pentru ceasuri placate cu aur poate fi considerata neaparat un sistem de referinta, dar pot sa afirm ca omul este distins
abis
QUOTE(Michaela* @ 1 Feb 2008, 02:34 PM) *
a fost respinsa pe motivul de a fi 'prea calificata'... nu m-as fi asteptat la asemenea raspunsuri din partea unei companii precum Petrom-OMV

De ce nu? Rationamentul lor este simplu: daca ii dai unui om foarte calificat o munca, indiferent de domeniu, care nu se ridica la nivelul pregatirii sale, va fi frustrat atat din vedere profesional (pentru ca nu isi foloseste capacitatile), cat si financiar (deoarece prestand o munca sub calificarea sa va fi mai prost platit decat ar fi indreptatit). Un astfel de om este foarte probabil sa paraseasca compania imediat ce gaseste un loc de munca mai apropiat de pregatirea sa.
Michaela*
QUOTE(abis @ 1 Feb 2008, 02:52 PM) *
De ce nu? Rationamentul lor este simplu: daca ii dai unui om foarte calificat o munca, indiferent de domeniu, care nu se ridica la nivelul pregatirii sale, va fi frustrat atat din vedere profesional (pentru ca nu isi foloseste capacitatile), cat si financiar (deoarece prestand o munca sub calificarea sa va fi mai prost platit decat ar fi indreptatit). Un astfel de om este foarte probabil sa paraseasca compania imediat ce gaseste un loc de munca mai apropiat de pregatirea sa.


Perfect de acord cu tine abis..sunt situatii in care candidatul este prea pregatit pentru postul la care aplica

Cazul amicei mele a fost insa unul particular..postul era manusa pentru ea..conform criteriilor de selectie, femeia corespundea din toate punctele de vedere..studii, experienta, domiciliul stabil in localitatea respectiva, stare civila, etc

Postul era oarecum de pionerat...departamentul abia se infiintase ..se cerea un om cu pregatire solida, cu experienta in spate si cu dorinta de a construi ceva pe termen lung…se mergea pe ideea dezvoltarii

Principala cauza a respingerii a fost antipatia….antipatia dintre ea-candidat la job si ea-recrutor
…am fost surprinsa de faptul ca la Petrom-OMV inca se mai fac angajari pe simpatii si antipatii, ignorandu-se celelalte criterii..dar in fine..este un caz particular..eu doar l-am mentionat si poate nu era cazul sa o fac pe acest topic..n-as vrea sa dezvoltam dialogurile pe probleme de resurse umane... ci sa dezbatem insemnele distinctiei

scuzati-ma daca am postat aiurea smile.gif
Veritas
QUOTE(abis @ 1 Feb 2008, 02:52 PM) *
De ce nu? Rationamentul lor este simplu: daca ii dai unui om foarte calificat o munca, indiferent de domeniu, care nu se ridica la nivelul pregatirii sale, va fi frustrat atat din vedere profesional (pentru ca nu isi foloseste capacitatile), cat si financiar (deoarece prestand o munca sub calificarea sa va fi mai prost platit decat ar fi indreptatit). Un astfel de om este foarte probabil sa paraseasca compania imediat ce gaseste un loc de munca mai apropiat de pregatirea sa.


Corect!!! Omul ala nu va sta sa-si vada ( numai si numai) de treaba, ci isi va cauta( sau va fi cautat pentru...) un post corespunzatoru cu pregatirea sa. Asta inseamna ca in scurt timp OMV iar va cauta om pt. postul respectiv, si nu vor asta, nu?

V
Veritas
QUOTE(Michaela* @ 1 Feb 2008, 03:41 PM) *
Principala cauza a respingerii a fost antipatia….antipatia dintre ea-candidat la job si ea-recrutor


Asta se poate intampla oricui/oricand... Ghinion...Elementul subiectiv in recrutare cred ca are o mare pondere, oricum, e greu sa fii perfect obiectiv.


Dar...scuza-ma ca intreb, nu vreau detalii concrete...ce a facut-o pe prietena ta sa creada ca recrutoarea o antipatizeaza, si ca din cauza asta a respins-o?

V
The Dude
Ne distantam...

...dar hai fie !

Lucrurile astea se intampla intotdeauna cand mesajele subliminale ale distinctiei sunt lasate de izbeliste. Fac pariu ca persoana care a respins se simtea fie amenintata de o posibila concurenta viitoare, fie de ordin profesional, fie de ordin sentimental...daca e asa atunci n-ai ce-i face..E intr-adevar ghinion.

Cate-odata mai dai si peste indivizi din astia cu tot felul de complexe nerezolvate, si atunci...
Poate ca pana la urma candidatei respinse i-a fost mai bine ca s-a intamplat asa...

Asadar ceasurile...

E de preferat un ceas scump care va duce cu el un mesaj de siguranta si de putere pentru cel care il poarta, sau poate un ceas "de pluton" dintre ceasurile de marca, care va zice despre purtatorul sau: sunt un om cu posibilitati limitate dar cunosc si apreciez calitatea si valoarea...
The Dude
QUOTE(Michaela* @ 1 Feb 2008, 02:34 PM) *
...nu stiu daca pasiunea lui pentru ceasuri placate cu aur poate fi considerata neaparat un sistem de referinta, dar pot sa afirm ca omul este distins


O asemenea pasiune si preocupare nu poat fi decat la indemana unui om distins..

...and a good day to you too Michaela*...allways a pleasure thumb_yello.gif
exergy33
QUOTE(The Dude @ 1 Feb 2008, 05:34 PM) *
Ne distantam...

Lucrurile astea se intampla intotdeauna cand mesajele subliminale ale distinctiei sunt lasate de izbeliste. Fac pariu ca persoana care a respins se simtea fie amenintata de o posibila concurenta viitoare, fie de ordin profesional, fie de ordin sentimental...daca e asa atunci n-ai ce-i face..E intr-adevar ghinion.

... mie nu mi-e prea clar ce s-ar putea trece la rubrica "mesajele subliminale ale distinctiei" unsure.gif , desi suna bine expresia ca atare.
care ar fi cel mai important dintre ele?
mutulica
deja de la distinctie s-a ajuns la resurse umane...
m-as intoarce la primul mesaj al lui The Dude... pentru mine e un deja vu... omul pe care l-am intalnit eu nu era un aristocrat ci mai degraba un burghez, purta semnele distinctiei si eu le-am ignorat atunci la fel cum a facut The Dude...
as spune insa ca semnele distinctiei nu stateau in marca de ceas, de stilou, hainele purtate (pentru mine saville row nu insemna absolut nimic la ora aia) ci in modul in care omul le purta. le avea si le folosea ca pe niste instrumente de care avea nevoie, si nu ca pe niste insigne de aratat ca sa epateze; distinctia se simtea din modul lui de a fi, din faptul ca putea obtine mai mult dintr-o ridicare de spranceana decat o gramada de urlete colerice
a fost unul dintr-o lunga lista de personaje... si pot spune ca am invatat sa apreciez oamenii care au calitatea de a se distinge in multime. unii se nasc cu asa o calitate,altii sunt educati sa fie asa (mai ales prin mediile aristocrate sau academice) iar altii ii vor imita si vor arata ca niste sorcove


legat de parteacu HR-ul...as spune ca cel mai mult conteaza la ora asta inteligenta emotionala, si capabilitatile de PR. oricat de bine pregatiti am fi pentru un job, important este si cum ne vindem la primele intalniri. oamenii aia nu angajeaza un robot ci un viitor coleg, iar cel ce da decizia finala are nevoie de cineva care sa se muleze pe stilul lui - de ex daca e o persoana mai directa va evita pe cei ce par mai alunecosi
uneori e chiar mai bine sa nu iei jobul, chiar daca esti calificat,pentru ca se poate transforma intr-un cosmar dupa aceea...
si aici nu vorbim de distinctie, sau de altceva... vorbim pur si simplu de o piata a muncii cu cerere si oferta. cand ai de unde alege, alegi... cand nu ... iei si ce gasesti
Michaela*
QUOTE(mutulica @ 3 Feb 2008, 08:32 AM) *
as spune insa ca semnele distinctiei nu stateau in marca de ceas, de stilou, hainele purtate (pentru mine saville row nu insemna absolut nimic la ora aia) ci in modul in care omul le purta. le avea si le folosea ca pe niste instrumente de care avea nevoie, si nu ca pe niste insigne de aratat ca sa epateze; distinctia se simtea din modul lui de a fi, din faptul ca putea obtine mai mult dintr-o ridicare de spranceana decat o gramada de urlete colerice
a fost unul dintr-o lunga lista de personaje... si pot spune ca am invatat sa apreciez oamenii care au calitatea de a se distinge in multime. unii se nasc cu asa o calitate,altii sunt educati sa fie asa (mai ales prin mediile aristocrate sau academice) iar altii ii vor imita si vor arata ca niste sorcove


buna dimineata, mutulica...la pranz ce-i drept dar eu am fost lenesa azi si m-am trezit dupa ceasurile 11-fix smile.gif ...ai scris despre 'distinctia nativa'... aceasta distinctie o au foarte putini oameni..putini dintre noi sunt inzestrati cu aceasta calitate..trebuie sa recunosc ca oamenii distinsi din nascare m-au impresionat intodeauna..am intalnit de exemplu distinctie la oameni foarte simpli, oameni care nu aveau nici o legatura cu mediul aristocratic, vorba ta, sau cu o educatie aleasa...distinctia se primeste ca dar de la 'mama natura' sau poate fi dobandita prin educatie, cu conditia sa existe mediu prielnic dar mai ales un 'fond bun'
The Dude
Pai si intr-un caz si in altul tu mutulica ai perceput cumva distinctia.
Despre asta mi-am propus sa discutam aici, in acest topic: ce anume din comportamentul omului ala te-a facut sa il simti ca pe un personaj distins ???
Si mai ales cum si ce pot face eu ca sa repet ceea ce el face pentru a beneficia de aceiasi imagine.

Ma uitam mai zilele trecute la un tip pe tvu. Discuta discutii, avea opinii, comenta...iar in tot acest timp agita in mana ostentativ un stilou Mont Blanc editie limitata Chopin.
Il recunosti usor pentru ca are clema de prindere in forma unui grif de vioara.
Omul era ridicol.
Vreau sa zic ca poti pune in mana cuiva un lucru de valoare, un insemn al distinctiei, fara sa obti rezultatul scontat pentru ca aceea persoana pur si simplu nu are obisnuinta obiectului respectiv.

Tu spui despre acel cineva care te-a impresionat ca distinctia il insotea in mod natural.
Eu zic ca acea persoana iti transmitea mesajul prin care reclama apartenenta la distinctie intr-un mod subliminal.(exergy aici e raspunsul pentru tine)

In cazul exemplului meu din primul post, pe moment, eu nu am observat o gramada de lucruri la personajul analizat ci doar i-am perceput, i-am simtit in mod confuz distinctia.
Apoi disecand fiecare element in parte am reusit sa izolez stiloul, inelul si hainele.
Poate ca erau si altele de observat, poate ca a fost si un alt canal de comunicare deschis si eu n-am stiut sa il vad nici atunci si nici dupa.

Michaela* Nu stiu daca poti gasi distinctia in astfel de locuri, si iarasi nu cred ca ea poate sa functioneze si in cazul "oamenilor simpli". Am pus cuvintentele intre ghilimele pentru ca eu nu cred nici in asa ceva.
Confuzia intre demnitate, onorabilitate si onestitate pe de-o parte si distinctie pe de alta, e o capcana abila careia ii poti cadea cu usurinta prada.
De regula ele toate se insotesc in mod armonios atunci cand exista in cineva, insa sunt si raman termeni diferiti cu semnificatii diferite. thumb_yello.gif
Michaela*
Michaela* Nu stiu daca poti gasi distinctia in astfel de locuri, si iarasi nu cred ca ea poate sa functioneze si in cazul "oamenilor simpli". Am pus cuvintentele intre ghilimele pentru ca eu nu cred nici in asa ceva.
Confuzia intre demnitate, onorabilitate si onestitate pe de-o parte si distinctie pe de alta, e o capcana abila careia ii poti cadea cu usurinta prada.
De regula ele toate se insotesc in mod armonios atunci cand exista in cineva, insa sunt si raman termeni diferiti cu semnificatii diferite. thumb_yello.gif
[/quote]


Hello,hello, Mr. Dude! smile.gif E posibil sa fac eu o confuzie in privinta a ceea ce inseamna distinctie, deaceea si dezbat pe marginea acestei teme.
Cu multi ani in urma am intalnit un om, undeva la tara in Moldova, mai exact prin judetul Bacau. Este vorba despre un om simplu pe care l-am cunoscut intr-o conjunctura oarecare. Meseria lui era tamplar. Acest om era intr-adevar distins, cel putin eu asa l-am perceput. Modul in care se purta emana distinctie. Stiu ca la orele diminetii l-am vazut cu totii la lucru, in salopeta, ca mai apoi sa-l intalnim seara la 'caminul cultural' unde se organiza un botez. A venit imbracat cu sacou si camasa alba ceea ce a surprins pe cei din jur. Fara sa vreau mi-a atras atentia ceasul de la mana..ce coincidenta. Era un ceas mult prea elegant pentru mediul respectiv. Stiu ca mai avea o pereche de ochelari, fini, cu rama aurie care si-ar fi gasit locul mai degraba la ochii unui om de cultura nicidecum la cei ai unui tamplar. De remarcat este faptul ca isi purta eleganta cu dezinvoltura, cu o deosebita naturalete… fapt nefiresc avand in vedere mediul in care se afla. L-am intrebat de unde are ceasul iar raspunsul a venit spontan, rapid, fara pic de infatuare. Ceasul era primit cadou de la un client aflat in Suedia, client caruia ii lucrase mobila de artizanat in lemn masiv.
La un moment dat cineva a intrebat o babuta (din sat) daca stie amanunte despre originea acestui om.. Am aflat desigur tot istoricul rolleyes.gif , doar ne aflam la sat. Barbatul era un fel de ‚bastard’….Mama lui fusese servitoare la mosier iar el, tamplarul, era practic fiul mosierului.. Mosierul, de origine greaca, nu isi recunoscuse oficial fiul, dar lasase mamei (servitoarei) o mica dota pentru cresterea copilului.

In aceasta situatie descrisa, este vorba de distinctie nativa sau nu?
In viziunea mea omul despre care am povestit emana distinctie prin toti porii desi, practic, era un om simplu iar origine lui totusi nobila era tinuta sub tacere
The Dude
Ei bine, poate ca da…
Personajul descris de dumeavoastra intra destul de bine in tipar. Are o obarsie sanatoasa care il recomanda, gusturi elevate in raport cu conditia sa si reuseste sa transmita mesajul distinctiei nedistorsionat apeland natural si la mijloacele clasice (ceas, ochelari, vestimentatie).

Totusi eu simplu nu zic ca e….Nimeni nu este simplu.
Exista doar oameni pe care socotim ca nu merita sa ii analizam mai in amanuntime si altii peste care trecem mult prea usor, luand de buna imaginea pe care ei ne-o propun.

Observ ca dumneavoastra insiva remarcati ca domnul acela parea rupt din mediul in care l-ati gasit, ceea ce confirma afirmatia mea.
The Dude
Revenind insa la subiect ma vad nevoit sa constat un prim lucru important pentru aceasta discutie: sobrietatea pare sa fie mana'n mana cu distinctia.
Toate bune si frumoase insa a fi sobru e sinonim cu a fi simplu, concis, auster si chiar riguros, deci concluzia logica este ca omul distins trebuie sa fie unul direct, unul nu simplu in intelesul de "comun", ci simplu in modul prin care isi transmite mesajul.

Am vazut mai inainte ca cel distins trebuie sa emane o mare siguranta de sine, ca trebuie sa fie curat si elegant, dar oare trebuie el sa fie si in pas cu moda ??
As fi inclinat sa zic NU. Multe din insemnele distinctiei transced toanele vremurilor.

Un ceas Longines, de pilda, transmite el cam acelasi mesaj indiferent de modelul pe care il alegi ??

DA pentru ca e Longines, pare sa fie raspunsul corect, dar nu e chiar asa.
Una e sa porti un model simplu, din aur, sa zicem un Grand Prize de prin 1950, deci un model clasic si distant, aproape inexpresiv si alta e sa porti un model Sport Collection din 2007, un model agresiv si fururist.
Mesajul difera substantial pentru ca daca in primul caz reusesti sa adaugi personajului tau o nota subtila de elitism, cumva nostalgica, in al doilea il transformi pe acesta radical
intr-un tip puternic, activ si chiar violent propulsandu-l direct undeva in sferele sportului mondial de performanta, sau poate in cercul restrans al celor lipsiti de griji dar foarte activi in preocupari.

Care va sa zica, un sportiv de elita va cumpara ceasuri din colectiile sport pentru ca in mediul lui astfel de mesaje se transmit cel mai bine si pentru ca in mediul lui astfel de mesaje sunt cele mai accesibile pentru ceilalti..

Si iata cum pe firul judecatii reci ajungem la o a doua concluzie valoroasa: distinctia nu e una singura ci ea functioneaza in stransa legatura cu mediul in care evoluam.
Putem fi distinsi in lumea carturarilor si simultan anonimi in cea a sportului, sau viceversa.

Mesajul nostru trebuie asadar modulat pe frecventa acelui segment pe care dorim sa il impresionam intr-un mod aparte.

Si totusi, contrar tuturor acestor consideratii un numitor comun exista..???
Un om distins poate fi perceput de toti semenii lui la fel ???


Eu zic sa ne intoarcem la ceasuri...adica la metoda.
Michaela*
” Ei bine, poate ca da……… Personajul descris de dumeavoastra intra destul de bine in tipar.. ”

Domnule Dude, eu nu pot decat sa ma bucur ca am reusit sa percep distinctia acelui om
……………………………………………………………


” Lumea e plina de astfel de simboluri ce trec de cele mai multe ori pe langa noi neobservate, sau nedeslusite cum trebuie. Le-am numit "insemnele distinctiei" si va invit in acest topic sa le descoperim impreuna ”

Continuand ideea…avand in vedere ca ne aflam in secolul 21, in ce medii avem ocazia sa intalnim mai des aceste simboluri?…in mediul diplomatic, afacerist sau artistic?..in cercurile academice sau politice?...ori mai degraba sansele sunt egale?
The Dude
...pai nu am stabilit ca fiecare mediu isi are regulile lui ??

Eu prin acest topic aveam in gand sa identific niste simboluri care sa functioneaze in cele mai multe situatii.
In cele pe care le-ati enumerat sansele pot fi egale, poate cu exceptia mediului artistic acolo unde exigentele sunt de alta natura iar traditia e in general privita cu retinere atunci cand vine in forma pura.

Eu zic ca e bine sa le cunoastem si pentru a afla mai bine, si pe cai mai directe, lucruri care nu au fost spuse despre tot felul de personaje. Dadeam mai sus exemplul acelui domn de la televiziune, dar sunt atatia altii acolo. Adreea Esca avea si ea aseara un pix Mont Blanc. Ea nu il folosea in mod ostentativ ca acel domn, insa amanuntul pe mine unul m-a ajutat sa o vad si intr-o alta lumina.

Lucian Mandruta, un lamentabil comentator dar un excelent om de gazeta (a se vedea articolele din Dilema) utilizeaza un stilou Cartier Santos-Dumont, care mi se pare in exces si in disonanta cu personajul profund din scriitura pe care il propune.

Un domn al carui nume imi scapa, ceva de pe la PSD, singurul mai echilibrat de acolo, folosea un Pelikan-Sahara, distins, echilibrat, distant..(colectia include trei piese stilou, pix si iar pix pe alt principiu greu de identificat intre ele la televizor)

Fiecare dintre cei enumerati si-au intregit imaginea in ochii mei prin aceste amanunte pe care m-am priceput sa le descifrez...dar cate oare altele nu mi-au scapat, si mai ales cat de departe sunt prin aceste omisiuni fata de imaginea cea mai apropiata ???
ilie
Credeam ca am sarit peste distinctia data de lucruri...
asa orice manelist sau becalist isi cumpara un ceas, un toc si cinspe diamante...
distinctia e altceva.
The Dude
tocmai...pentru ca acel manelist nu cunoaste valoarea si felul de intrebuintare a obiectelor respective decat din auzite si/sau prin intermediari.
El nu are o cultura a lor, de aceea ne stie cum sa profite de pe urma lor; el crede ca odata etalate ele vor face toata treaba in numele proprietarului

Nu am trecut peste obiecte, suntem inca la a delimita termenul de distinctie si la a il defini.

Tu crezi ca un becalist "cu toc si cinspe diamante" va fi altceva decat un becalist ??
Totusi daca pui aceleasi obiecte in asociere cu un Stolnici nu mai e deloc acelasi lucru..
Energie
Mai ales stiloul, ca doar cu el se pot scrie note informative...

(Scuze pentru offtopic.)
mutulica
QUOTE(freeman @ 5 Feb 2008, 04:12 PM) *
Credeam ca am sarit peste distinctia data de lucruri...
asa orice manelist sau becalist isi cumpara un ceas, un toc si cinspe diamante...
distinctia e altceva.


de acord.. dar asta nu inseamna ca un manelist nu poate avea distinctie, la fel cum o printesa poate fi tzoapa
distinctia vine din cunoastere as incerca sa spun... si din eleganta

haina nu ne face mai oameni, si nici aceste mici accesorii, dar ne ajuta sa ne pozitionam in anumite categorii. atunci cand categorisirea ni se potriveste, o facem cu distinctie... cand nu... ne dam in stamba si aratam ca manelistii ceia
The Dude
Absolut corect mutulica...ca de fiecare data thumb_yello.gif
fiica_lunii
QUOTE(Michaela* @ 31 Jan 2008, 09:17 PM) *
Cand eram mica circula o vorba „haina face pe om''..inca este actuala


Dupa parerea mea ar trebui sa fie mereu actuala, deoarece eu o inteleg astfel: haina iti da anumite informatii despre omul care o poarta.
Si aceste informatii nu decurg numai din valoarea (in bani) a hainei respective, ci si din asortarea culorilor, potrivirea pieselor de vestimentatie (inclusiv a accesoriilor) si mai ales din modul cum este purtata.

QUOTE
asa orice manelist sau becalist isi cumpara un ceas, un toc si cinspe diamante...


Daca imbraci o maimuta in aur, tot maimuta ramane.

QUOTE
dar asta nu inseamna ca un manelist nu poate avea distinctie, la fel cum o printesa poate fi tzoapa
distinctia vine din cunoastere as incerca sa spun... si din eleganta


Eu as spune ca e nevoie si de putin simt estetic(simtul estetic se poate forma, cultiva), si chiar o gandire profunda, caci un om cu gandire superficiala nu va fi in stare sa dea dovada de subtilitate.
Acum ma intreb daca manelistii pot intruni aceste coditii ale distinctiei si sa fie in continuare manelisti, caci in momentul cand esti o persoana distinsa se presupune ca te departezi in mod natural de ceea ce bate spre grotesc (cum sunt manelele).
Poate reusesc manelistii sa fie distinsi in lumea lor, a celor ca ei, dar nu cred sa reuseasca sa ajunga la o distinctie in adevaratul sens al cuvantului, in sensul exprimat de The Dude.
mutulica
s-ar putea sa nu avem nici un manelist capabil sa se disocieze de meseria lui... dar nu este imposibil
nu pot sa iti dau un exemplu, am facut doar retorica, nu m-am agatat de ideea de manelist distins ca orbul de bata... mi-ar fi mai usor sa iti arat printese cu apucaturi de tzoape
pentru ca din pacate sunt putini cei care isi pot purta eleganta cu modestie, si multi cei care isi poarta marlania cu mandrie
The Dude
QUOTE(fiica_lunii @ 6 Feb 2008, 09:49 AM) *
Eu as spune ca e nevoie si de putin simt estetic(simtul estetic se poate forma, cultiva), si chiar o gandire profunda, caci un om cu gandire superficiala nu va fi in stare sa dea dovada de subtilitate.


Simtul estetic are nevoie de un fundament pentru a se putea forma sau educa, iar o natura superficiala nu va fi niciodata in masura sa dezvolte asa ceva tocmai din cauza superficialitatii.

Cand il vad pe unul Florinel nu mai stiu cum (..limba de aur imi pare) inteleg foarte bine tipologia manelista.
Daca un Siminica, un Faramita Lambru, o Romica Puceanu sufereau efectiv atunci cand isi produceau prestatiile, manelistii doar mimeaza asta.
Ba mai mult, ei nu mimeaza starea de angoasa existentiala, lamentarile ori tanguiala celor dintai ci un fel de bucurie a vietii traita in smecherie..traita la misto.

Il vad, ziceam pe Florinel ala contorsionandu-se si lungind pe diverse tonalitati fiecare fraza cantata si neparticipand nicio clipa la mesajul din cantecul sau, ci doar mimand o participare.

Bleahhh !

QUOTE
Poate reusesc manelistii sa fie distinsi in lumea lor, a celor ca ei, dar nu cred sa reuseasca sa ajunga la o distinctie in adevaratul sens al cuvantului, in sensul exprimat de The Dude.


Nu, nu reusec asa ceva pentru ca lumea lor este guvernata de reguli si ierarhizari in care distinctia e lasata mult la urma si doar valoarea (in fata dusmanilor eventual, dar mai ales in fata celorlalti) ocupa primul loc.

Totusi, vad pe aici pareri care nu sunt foarte departe de optica asta din partea unor persoane la care ma asteptam la ceva mai mult.

Este fals ca distinctia poate veni de la sine. Ca ea ar putea fi ereditara..sau ca ea poate exista independent si nu corelat.

As spune chiar ca ea are nevoie, pe langa comportamentul civilizat si aspectul decent si de obiectele care sa o anunte; si as mai zice ca cel care crede ca ele nu sunt necesare gandeste asa pentru ca e mai comod sa gandeasca asa.
Intotdeauna un om care nu poate ajunge la un tel se despagubeste denigrandu-l.
Sa ne amintim de vulpe si de struguri....

Nu este la indemana oricui sa cheltuiasca 1000 de dolari pe un ceas, care se poate atat de usor distruge, fura, strica, ori pierde...cand cu aceiasi bani poate sa petreaca o saptamana de vacanta la mare bunaoara...Sau altfel spus, nu oricine este dispus sa investeasca in imaginea sa pentru ca ea sa se apropie de distinctie...sau altfel formulat: nu cumva cel care isi face griji in legautura cu distinctia sa este cel care cauta si cai pentru a o comunica ??

Nu cumva cel care se preocupa de insemnele distinctiei este prin insusi aceasta preocupare a lui un om distins ???
Michaela*
ehh..domnule Dude..sa trecem la extrema cealalta..am avut cinstea si onoarea sa cunosc un alt om care m-a impresionat in mod deosebit..este vorba despre unul din fostii ambasadori la Bucuresti ai unei tari central europene…om in varsta de o finete si modestie surprinzatoare … l-am studiat evident si mare mi-a fost mirarea sa constat ca nu purta, la vedere, nici un fel de accesoriu cu traditie sau in voga.. renuntase de bunavoie la simbolurile distinctiei atat de mult apreciate in anumite cercuri….nici macar o discreta monograma nu exista pe camasa....sau poate sosetele erau personalizate? Cine stie ? laugh.gif

.. si totusi, fara doar si poate, ambasadorul era distins desi nu etala ceas Zenith ..... distinctia nu si nu..se incapatana sa existe pe capul bietului om ….sau oare simbolul distinctiei in acest caz era chiar Locanta Jaristea laugh.gif unde a avut loc evenimentul ..zau domnule Dude, unde ajungem? smile.gif

...............................................................................

"Nu este la indemana oricui sa cheltuiasca 1000 de dolari pe un ceas, care se poate atat de usor distruge, fura, strica, ori pierde...cand cu aceiasi bani poate sa petreaca o saptamana de vacanta la mare bunaoara...Sau altfel spus, nu oricine este dispus sa investeasca in imaginea sa pentru ca ea sa se apropie de distinctie...sau altfel formulat: nu cumva cel care isi face griji in legautura cu distinctia sa este cel care cauta si cai pentru a o comunica ?? "

acum eu ce sa inteleg din aceste randuri?...desi educat, manierat, cult, fin, cizelat, etc, un om fara bani multi (care sa-i permita si promovarea propriei imagini) nu va reusi niciodata sa fie distins??..cam asta se deduce
exergy33
QUOTE(The Dude @ 7 Feb 2008, 04:14 PM) *
Este fals ca distinctia poate veni de la sine. Ca ea ar putea fi ereditara..sau ca ea poate exista independent si nu corelat.


Totusi exista oameni simpli, chiar si la sate, fara o cultura, in sensul clasic al cuvintului, fara posibilitati financiare, si care prin comportamentul si felul lor modest de a se imbraca, gesticula, asculta interlocutorul, trasaturile fetei ... te duc cu gindul la niste persoane nobile, distinse.
Mi s-a intimplat sa intilnesc astfel de oameni si sa ma intreb ce cauta ei in locul in care traiesc, pentru ca aveau un fel de aura princiara care venea parca din negura timpului.

Si referitor la ce ai spus in legatura cu superficialitatea si distinctia. Cred ca ai dreptate, distinctia vine de undeva din adincuri.

Cit de usor se poate recunoaste un parvenit, categoria "ciocoii noi", indiferent de hainele cumparate de la Cartier sau Boss, ceasul Patek Philippe, inelele cu diamante sau onix, stiloul Faberge sau tabachera placata cu aur de nu stiu cite kară-te!

Daca s-ar face o liga de genul "Parveniti fara frontiere" smile.gif, ne-am putea da foarte usor seama ca indiferent de cultura din care provin, de rasa sau etnie, toti sunt la fel.
De ce sa-i luam in colimator numai pe manelisti sau pe tigani?
Exista romani sadea, nemti, britanici ... si asa mai departe, care incearca din rasputeri sa mimeze distinctia si sa se incadreze in unele cercuri de prestigiu.
... si ce catastrofal arata o femeie care incearca sa mimeze distinctia, .... toate lucrurile de valoare care-si pune pe ea arata ca niste kitchuri! rolleyes.gif

Politicienii din parlamentul european reprezinta o fauna pe care nu te saturi sa o studiezi in profunzime.
mutulica
cand vorbim de oameni distinsi, hai sa dam exemple, s-ar putea ca fiecare dintre noi sa avem propria notiune si perceptie a distinctiei

aici a fost dat exemplu Stolnici.. personal nu sunt mare fan al lui, mie mi-au placut batranul Ratiu, si Amedeo Lazarescu...
la fel de bine imi place de Pierce Brosnan ca si atitudine, mi s-a parut ca stie sa isi poarte aroganta cu o anume eleganta, fara a da in vulgar

The Dude, ai spus ca o rockerita nu poate fi altceva decat o rockerita... si cu toate astea... l-am surprins pe Axel Roses in ipostaza de arbitrum elegantiae .. fara a fi nevoit sa pozeze, si fara a fi altcineva decat el insusi. in ipostaza respectiva omul emana putere, eleganta, atitudine si se vedea ca se impaca bine cu poza, nu arata a fi doar o transformare de moment. as mai putea sa dau exmple din rock si pop.. bunaoara Simon LeBon, descendent al unei familii aristocrate britanice, si care atunci cand nu canta isi mai baga nasul si prin banca tatalui

distinctia cred ca e ceva ce vine totusi din interior peste care se adauga educatie. am dat un exemplu tras de par, in care nu cred nici eu (nu cunosc decat manelisti vulgari) dar asta nu inseamna ca o meserie sau alta ne indeparteaza fara echivoc de distinctie.

cineva care s-a nascut cu atitudinea, poate fi cel mult elegant sau poate poza pentru o perioada de timp in distins, dar ca sa poata ramane in zona aia are nevoie si de putina educatie.

referitor la discutia legata de accesorii, as spune ca se vede repede cine asociaza corect un ceas, un stilou, o bijuterie. becali a aratat ce poate cand a vrut sa ii dea la Olaroiu un rolex in locul unui audemars piguet.. dar asta nu arata distinctie pentru nici unul dintre ei... ci doar ca Olaroiu e cunoscator si Becali afon
si pentru ca am ajuns la fotbal, as incerca o compartie intre Lucescu jr, care este un tip elegant, si pozeaza o imagine extrem de pozitiva, si Emerich Jenei, care mi se pare un al exemplu de distinctie

Nefertiti
QUOTE
distinctia cred ca e ceva ce vine totusi din interior peste care se adauga educatie.


Aici ai dreptate. Si cel mai bine se poate vedea asta la cei care provin din familii "vechi", asa-zisii aristocrati adevarati. Au o eleganta rafinata in sange, se comporta asa foarte natural. Uneori, chiar daca pierd contactul cu lumea aia a lor, tot se intrevede la ei naturaletea de care spun atunci cand vine vorba de distinctie.

Daca e de dat exemple de la noi care imi plac... Neagu Djuvara, Marie Rose Mociornita... or mai fi, nu imi vin in minte acum.

Exista si oameni care pur si simplu au bani, fara sa provina din vreo familie cu nume, si stiu sa se poarte distins fara sa isi afiseze bogatia cu nesimtire si dispret. E asa-zisul comportament "cu clasa". Ca tot venise vorba de actori, George Clooney imi pare un exemplu bun. Nu neaparat imi place ca actor, dar are acel ceva in atitudine.
Blakut
Uite, prezint distinctia din lumea mea:

In lumea mea, 'distinctia' se afiseaza prin cateva chestii. Barurile si cercurile prin care ma invart eu sunt toate formate din rockisti. Dupa ce am trecut de o anumita varsta, nici eu si nici prietenii mei nu mai purtam bratari cu tepi, nici macar tricouri cu trupele noastre asa des. O geaca de piele si poate parul lung sunt singurele chestii care mai amintesc de orientarea muzicala. Cu toate astea, ori de cate ori se tine un concert, sau are loc un festival sau o adunare mai speciala (1mai in 2mai de exemplu) fiecare are cate o chestie de purtat (nici nu se gandeste ca in timpul anului trebuie sa se imbrace relativ normal). Tricoul cu maiden din clasa a zecea, insigna cu slayer cumparata de la un festival metal care a avut loc tocmai in Atena (da, am fost cu un tovaras cu cortul pana la Atena sa vedem o trupa, acolo ne-au dat un tricou gratis cu trupa si turneul ei pentru chestia asta, tricou pe care il port cu mandrie la evenimente, dar nu chiar peste tot pe strada) o insigna cu vreo trupa tot asa. Aveam o vesta cu Manowar, din blugi, cusuta si facuta de mine. De-a lungul timpului o purtam peste tot, acuma arata ca o zdreanta - nu o mai port dar o tin amintire. Si cu toate astea fiecare ruptura are o poveste. Nu mai zic de bratari (pe care le faceam chiar eu pentru mine sau pentru vanzare) din zale. Nici un 'insemn' din grupul meu nu este considerat ca atare, in mod direct: ai insemne sau simboluri, special afisam chestiile astea... Partea interesanta e ca erai cu atat mai admirat daca respectivul lucru nu costa mult, sau nu te laudai cu cat ai cheltuit, cel mai tare era sa iti faci singur toate cele, ca atunci erau unicat.

Probabil ca insemne exista peste tot, in toate culturile si la toate nivelurile sociale, numai ca unele sunt mai apreciate decat altele si mai usor intelese.
The Dude
QUOTE(Michaela* @ 7 Feb 2008, 05:58 PM) *
..zau domnule Dude, unde ajungem? smile.gif


Cu pasul piticului acolo unde mi-am propus inca de la deschiderea acestui topic.
Sper totusi ca intr-un final sa depasim "distinctia" si sa ajungem sa comentam despre insemnele care o anunta si care o indica.

Doamna Michaela*, desigur ca acel diplomat aflat sub reflectoarele functiei pe care orice invitat i-o cunostea aprioric, si amplasat in mediul de care vorbiti, nu ar fi avut nevoie de niciun element ajutator care sa ii confirme pozitia sau statutul. Am insa mari suspiciuni in legatura cu lipsa oricarui insemn. Poate ca nu ati stiut sa le remarcati. In lumea diplomatilor ele au ajuns sa faca parte din protocol.
Nu este o figura de stil ci un fapt adevarat, exista catalogate gesturi care implica obiecte ce transmit un anumit mesaj in limbaj diplomatic in cadrul unui protocol.

QUOTE
"Nu este la indemana oricui sa cheltuiasca 1000 de dolari pe un ceas, care se poate atat de usor distruge, fura, strica, ori pierde...cand cu aceiasi bani poate sa petreaca o saptamana de vacanta la mare bunaoara...Sau altfel spus, nu oricine este dispus sa investeasca in imaginea sa pentru ca ea sa se apropie de distinctie...sau altfel formulat: nu cumva cel care isi face griji in legautura cu distinctia sa este cel care cauta si cai pentru a o comunica ?? "


QUOTE
acum eu ce sa inteleg din aceste randuri?...desi educat, manierat, cult, fin, cizelat, etc, un om fara bani multi (care sa-i permita si promovarea propriei imagini) nu va reusi niciodata sa fie distins??..cam asta se deduce


Nu se "deduce", pentru ca exemplu dat este explicit. Asa este, si sincer regret ca lucrurile stau asa, insa dumneavoastra persistati in confuzia care amesteca distinctia cu altceva (cel mai probabil cu bunul simt, sau cu onestitatea ori cu un comportament civilizat). Permiteti-mi sa va atrag asadar atentia ca "distins" inseamna ceva care iese din comun, care este remarcat sau remarcabil...

"...caci domnilor, umbresti pamanul in zadar cand esti lipsit de orice bun./ Sunt multi sortiti din leagan chiar sa fie carne pentru tun./ Cand insa'n viata ai invins/ si esti, precum sunt eu, un ins/ scutit de griji de de rastristi/ iti vine foarte greu sa risti./ Am bani, am lazi cu aur si argint si sunt eu insumi: Sir Peer Gynt !!!/

...malitios, trufas, arogant, cinic chiar, dar adevarat.....Ibsen.
Michaela*
" Cu pasul piticului acolo unde mi-am propus inca de la deschiderea acestui topiç. ''

Cand eram copila mai exista o vorba ”grabeste-te incet” ...pentru mine uneori este actuala, desi traim in secolul vitezei
..................................................

Am citit comentariile tuturor celor care au postat la acest topic..inca nu m-am lamurit care ar fi definitia clara a distinctiei ..mi-ar fi placut ca distinctia sa nu fie dependenta de contul bancar..dar nu conteaza ce imi este mie clar sau confuz, ori de am momente in care visez cai verzi pe pereti hh.gif

Si asa este domnule Dude....oamenii de obicei isi fac remarcata distinctia prin simboluri, simboluri mai mult sau mai putin valoroase...
cunosc cate ceva din lumea diplomatica….chiar si acolo, sau mai ales acolo simbolurile distinctiei sunt la putere smile.gif

simboluri, simboluri,
Armanii, Versace, Lacoste, Dolce &Cabana, Roberto Cavalli, Yves Saint Laurent, Gucci, Raspinni, Valentino, Ralph Laurent, Virgina Woolf, Montblanc, Marvelis, Coach, IWC, Bulgari, Cartier, Christian Dior… etc si etc..s.a.m.d…camasi albe sau nu, lucioase sau mate, uneori scrobite ca pe vremea bunicii, cravate de matase culoarea visinei putrede, costume gri stins, belumarin ori negre ce pica impecabil si-ti iau ochii numai privind la captuseala lucioasa de matase, ace de cravata aurite, pipe sau trabucuri cu tutun extrafin ce lasa in urma arome imbietoare, stilouri cu penita de aur si eventual stropi de diamant, ceasuri superbe ce te cuceresc numai privindu-le, serviete din piele fina si lucioasa, tabachere si brichete shic, ochelari eleganti, curele fine si rezistente , fulare din casmir ori matase, manusi extra-extrafine ce imbraca perfect forma palmelor, bijuterii de valoare... si lista este lunga..

simboluri, simboluri cu care defilam si ne creem imaginea dorita
mutulica
as merge mai degraba spre alt tip de simboluri.. o cravata care se poate obtine doar daca esti membru al unei anume adunari selecte, sau un ac de cravata.. insigna... inel.. etc
am inceput un pic sa inteleg la ce facea referire The Dude la inceputul topicului.. e vorba de simbolul pe care il porti pentru ca meriti sau ai dreptul si nu pentru ca ti-l poti permite pentru ca l-ai cumparat
ilie
Daca un Siminica, un Faramita Lambru, o Romica Puceanu sufereau efectiv atunci cand isi produceau prestatiile
de ce sufereau?
poate cand le pregateau, da...
daca sufereau in timp ce prestau, cred ca erau chiar bolnavi cronici, sau se prefaceau, ca ipohondri ce erau.
a simti intens e una , a suferi e alta...
Aceasta este o versiune "Text-Only" a continutului acestui forum. Pentru a vizualiza versiunea completa, cu mai multe informatii, formatari si imagini,click aici.
Invision Power Board © 2001-2024 Invision Power Services, Inc.