Ajutor - Cauta - Forumisti - Calendar
Versiune completa:Sociabilitatea
HanuAncutei.com - ARTA de a conversa > Odaia Dezbaterilor: Stiinta si Cultura > Odăi in Dialog - Dezbaterile Hanului > Psihologie - Teorii si Aplicatii. Dezvoltare personala
Marcus
Tocmai cand credeam ca nu mai exista subiect la Han care sa nu se fi dezbatut deja, am dat peste termenul de "sociabilitate", un domeniu care prezinta mult interes fiind la baza relationarii dintre indivizi.
Plecand de la definitie ("sociabilitatea, in sens curent, este o calitate a individului care apreciaza, cauta si leaga cu usurinta contacte sociale. In sens larg, termenul desemneaza ansamblul capacitatilor innascute de dezvoltare a formelor de interactiune si comunicare interindividuala" - definitie citata de pe site-ul http://blog-psihologie.celmaiieftin.ro/200...sociabilitatea/ ), adresez cateva intrebari de inceput oricarui forumist care se incumeta sa raspunda.

1. Credeti ca sociabilitatea umana este innascuta sau se modeleaza pe parcursul vietii? Daca se modeleaza, atunci prin ce metode?
2. Care sunt factorii care determina sociabilitatea unui individ?
3. Un individ introvert este considerat mai putin sociabil? De ce?
4. Se poate invata sa fii sociabil? Daca da, care sunt retetele?

Daca ati citit carti despre acest subiect, ar fi ideal sa rezumati ideile retinute. Multumesc si abia astept pareri.
Ovidius
1. Cred ca e innascuta, dar evident ca pe parcursul vietii este modelata. (Ai vrut cumva sa spui ca este dobandita, si nu modelata, pe parcursul vietii?)
2. Nevoia de apartenenta la un grup, care ofera siguranta, hrana, confort, mai mare/mai multa decat un singur individ.
3. Nu stiu.
4. Depinde. Daca individul chiar nu are nevoie de relationare, asta e si ramane asa. Daca are nevoie dar e blocat si nu stie cum sa socializeze, atunci da, se poate.
motanul_incaltat
1) Se modeleaza, in functie de experientele prin care trece individul.
2) Dupa cum ziceam mai sus, experientele individuale.
3) Da, pentru ca, asa cum ziceai si tu, "sociabilitatea, in sens curent, este o calitate a individului care apreciaza, cauta si leaga cu usurinta contacte sociale". Un individ introvertit nu leaga cu usurinta contacte sociale.
4) Nu cred ca se invata. Mai degraba, se intampla sau nu.
Rehael
QUOTE(Marcus @ 28 Oct 2007, 06:30 PM) *
1. Credeti ca sociabilitatea umana este innascuta sau se modeleaza pe parcursul vietii? Daca se modeleaza, atunci prin ce metode?
2. Care sunt factorii care determina sociabilitatea unui individ?
3. Un individ introvert este considerat mai putin sociabil? De ce?
4. Se poate invata sa fii sociabil? Daca da, care sunt retetele?


1. Probabil si una si alta... Dar mai exista, cred, si motive "ciudate"; de exemplu, exista diferente intre copiii aceleiasi familii.
2. Cred ca in primul rand increderea pe care este dispus sa o investeasca in ceilalti, acest lucru implicand depasirea traumelor si conflictelor din trecut si dorinta de a oferi amabilitate.
3. Probabil pentru ca viata sociala s-ar baza in primul rand pe comunicare, iar "darea pe fata" a sentimentelor este o dovada de incredere in ceilalti. Bineinteles ca nu trebuie sa te destainui oricui in numele sociabilitatii... de fapt cred ca esti sociabil cand stii sa te si armonizezi cu cel din fata ta.
4. Unul din ingrediente cred ca ar fi "accepta-te asa cum esti si vei fi acceptat; sa nu disimulezi ceea ce simti cu adevarat" - am citit asta undeva si mi-a placut, cred ca i-ar fi de folos oricarei persoane timide, nesigure.

Marcus
QUOTE
1. Credeti ca sociabilitatea umana este innascuta sau se modeleaza pe parcursul vietii? Daca se modeleaza, atunci prin ce metode?


Interesante raspunsurile voastre variate. Rehael a dat un raspuns foarte constructiv la intrebarea 4. Tosusi, nimeni n-a spus nimic despre "cei 7 ani de acasa" totusi, desi Rehael a atins un pic problema familiei. Eu cred ca parintii joaca un rol fundamental in formarea copilului in aceasta perioada.
Ovidius, am inteles de ce m-ai intrebat daca am vrut sa zic "dobandita" in loc de "modelata", si ai dreptate, era ceva un pic difuz in intrebarea mea: "sociabilitate innascuta sau modelata"?, pentru ca cele doua variante nu se exclud una pe cealalta. Deci da, la "dobandita" ma refeream, pentru ca e evident ca se modeleaza. Daca s-ar putea face o corectie de catre un moderator in intrebarea initiala, ar fi bine.

Vad ca toata lumea spune ca sociabilitatea e innascuta... dar eu sunt mai greu de convins. smile.gif Poate ca e vorba de fapt de potentialul innascut al fiintei umane, deci nu sunt convins ca putem vorbi de sociabilitatea unui individ la nastere, in adevaratul ei sens. Acel potential se va dezvolta ulterior, deci modela, odata cu experientele traite, si atunci putem vorbi despre nivelul de sociabilitate.
Elayla
1. Ar fi atat de bine sa fie dobandita, dar din pacate si eu ma indrept catre idea ca este innascuta.
Iar cand vorbesc de innascuta, sunt de acord cu Marcus - individul se naste cu potentialul de a fi sociabil, restul se dobandeste prin anumiti factori...ceea ce ma duce la intrebarea 2.

2. Dintre factori fac parte educatia si modelul primit de parinti (de exemplu, daca "modelele" sunt oameni sociabili si plini de prieteni de familie, asa vor fi si copiii lor...si invers), de modul in care reusesc sa se apropie de alti copiii atunci cand sunt la gradinita/scoala, poate chiar de existenta altor frati sau surori....si de circumstante. Anumite intamplari nefericite pot inhiba un om transformandu-l intr-o persoana antisociabila.

3. Da, deoarece o persoana introvertita poate trezi mereu impresia ca nu arata tot ce simte, ca ascunde ceva (rau?) si, deci, sa fie ocolita de altii inca de la varste fragede. Ceea ce....well, sa zicem doar ca timiditatea primeste cale libera. Insa nu tot timpul. Am intalnit destul de multe exceptii.

4. Hmmm...daca este vreo reteta sigura, as vrea sa o stiu. Nu de alta, dar mi-ar folosi si mie atunci cand intalnesc persoane necunoscute (cateodata, tacerea nu e buna). Dar probabil cea mai buna ar fi sa te pui efectiv in situatia de a fi cat mai des inconjurat de persoane (prieteni si necunoscuti). Intr-o zi, scenariul va deveni unul familiar si inhibitiile si "antisociabilitatea" vor disparea.
Blakut
Nu cred ca omul este neaparat un animal social. Traim laolalta pentru ca asa ne este necesar si util, altfel aglomerarile mari de oameni nu fac decat sa ne streseze. Orasul, in opinia mea, este aproape cea mai nenaturala chestie pentru societatea umana. Ma gandesc ca omul a fost facut sa socializeze din cand in cand, de nevoia de a face un schimb, de a colabora sau de a socializa, dar totul intr-o limita. Cred ca niste comunitati mici sunt cele mai potrivite spiritului uman.
QUOTE
1. Credeti ca sociabilitatea umana este innascuta sau se modeleaza pe parcursul vietii? Daca se modeleaza, atunci prin ce metode?
2. Care sunt factorii care determina sociabilitatea unui individ?
3. Un individ introvert este considerat mai putin sociabil? De ce?
4. Se poate invata sa fii sociabil? Daca da, care sunt retetele?


1. Se modeleaza, zic eu. Prin forta practic. Ma rog, obligare: nu ai optiunea sa nu traiesti in societatea inconjuratoare.
2. Presupun ca trasaturile lui innascute, educatia...
3. Pai... pentru ca este?
4. Presupun ca se poate invata. Una din retetele de succes se cheama vodka.
axel
QUOTE(Blakut @ 27 Jun 2008, 05:22 PM) *
Ma gandesc ca omul a fost facut sa socializeze din cand in cand, de nevoia [...] de a socializa, dar totul intr-o limita.

rolleyes.gif
Blakut
biggrin.gif Mda, fara, doar de nevoia de colaborare, nevoia de a face ceva ce nu poate face singur. Socializarea ma gandesc a fost facuta doar ca sa faca acea colaborarea mai eficienta. Dar nu cred ca omul este facut sa fie sociabil asa cum se explica azi: orase, comunitati mari etc.
axel
QUOTE(Blakut @ 1 Jul 2008, 12:50 PM) *
Dar nu cred ca omul este facut sa fie sociabil asa cum se explica azi: orase, comunitati mari etc.

Dar omul este suficient de adaptabil incat poate locui cu succes in aceste comunitati mari, de multe mii de ani incoace. Mai mult, grupurile bazate pe orase mari s-au dovedit mult mai eficiente (economic, militar) decat cele neorganizate deloc sau organizate in comunitati mult mai mici, astfel ca in competitia pentru resurse limitate cele dintai au avut castig de cauza.
andra_v
Daca exista de cand e lumea si grupuri mari, si comunitati mici inseamna ca fiecare are rolul ei. Este nevoie de un echilibru in toate. In nici un caz nu le putem da lectii oamenilor cum sa se organizeze. Indivizii au libertatea sa-si ALEAGA grupul de care apartin si sa se organizeze cum simt ca le este mai bine.
Binele meu nu este si al dumitale si viceversa.
Serenity
Sociabilitatea individului se leaga in mare masura de caracterul introvert sau extravert al persoanei. Nu cred ca poate fi separata notiunea de "sociabilitate" de structura axiala introvesie/extraversie.

Sa clarificam mai intai termenii, zic.

Extrovertitii sunt cei care isi concentrteaza energia asupra lumii din afara, facandu-le placere sa intre in contact cu grupuri sau stabilind reatii. Sunt atrasi de obiecte si oameni , de evenimente si fenomene care pot fi "direct" atinse. Fac multe activitati pentru ca interactionand " isi reincarca resursele". Prefera sa atraga si-si doresc sa influenteze situatiile pentru a actiona. Extravertitul spune de gandeste cu voce tare, raspunde cu multa placere la intrebari. Uneori prefera sa vorbeasca tare cand gandeste. Ideile lui se" fac" , se formeaza mai mult in afara si mai putin inantru lor. Sunt persoane populare si uneori socante, ajungand chiar in a-si discuta lucrurile intime in public. Dimensiunea autentica a extravertitului este " largima" campului in care se extinde.

Introvertitii sunt cei care dau o mare atentie lumii interioare. Unii cred despre ei ca sunt timizi, insa introvertitii lucreaza la fel de mult cu lumea externa. Fac asta insa in interior, pe un fel de copie interioara a lumii. Preferinta lor este de a lucra in interior ii deosebeste de ceilalti. Le place sa-si petreaca timpul singuri si au nevoie de un ragaz pentru a se reincarca cu energie proaspata. Ei fac un efort inalt in a cunoaste lumea inainte de a o percepe direct. Mare parte din activitatea lor se desfasoara intr-un spatiu interior, populat de combinatii care le apartin. Prefera grupurile restanse, relatiile in diada sau triada.

Iar sociabilitatea, desi este un concept destul de complex, o putem defini, cred, ca si deschiderea, preferinta si cautarea relaiilor cu ceilalti. Cred ca in esenta asta ar fi.

Revenind la intrebarile tale, Marcus, si tinand cont de cele spuse mai sus:

1. Credeti ca sociabilitatea umana este innascuta sau se modeleaza pe parcursul vietii? Daca se modeleaza, atunci prin ce metode?

Ambele, zic eu. Caracterul introvert sau extravert al persoanei este in mare masura innascut, cu asta cred ca e de acord toata lumea. Dar nu e obligatoriu ca un introvertit sa nu fie o persoana prietenoasa, vorbareata, deschisa. Doar ca, repet, un introvertit nu va fi motivat, nu va cauta sa fie vorbaret, deschis si prietenos cu oricine, oricand, oriunde. Sociabilitatea, din punctul asta de vedere, se poate modela in sensul ca inrovertitul se poate adapta la fel de bine la o situatie sociala, atunci cand e inconjurat de lume necunoscuta, ca si extravertitul. Nu va fi considerat un "retras", va fi orietenos si vorbaret... doar ca nu ii va face o deosebita placere. Si cred ca placerea de a intra in contacte cu diverse persoane necunoscute, placerea de a face parte dintr-un grup numeros de oameni, etc... placerea asta e greu de modelat. Si aici vorbesc din experienta mea si a altora...

2. Care sunt factorii care determina sociabilitatea unui individ?

Pai, dupa cum spuneam, factorii cei mai importanti (care NU o determina, dar care o influenteaza), cred eu ca ar fi: temperamentul, caracterul introvertit sau extrovertit al persoanei, nivelul stimei de sine, increderea in sine, gradul de inteligenta emotionala si... ma mai gandesc tongue.gif

3. Un individ introvert este considerat mai putin sociabil? De ce?

La asta cred ca am raspuns deja.

4. Se poate invata sa fii sociabil? Daca da, care sunt retetele?

Nu cred ca "a invata" e cuvantul corect. Si nici retete universale nu exista. Dar stiind care sunt factorii care influenteaza sociabilitatea, afland care din ei sunt mai flexibili si permeabili la schimbare si elaborand propriile noastre strategii (fiecare om e diferit, nu exista retete universale, cum am mai spus) putem modela anumite aspecte, accentuand unele (ca stima si increderea in sine - care pot fi modelate), tinand in frau altele, etc., in asa fel incat sa nu avem nici o problema in situatiile sociale. Daca potentialul de sociabilitate exista, rezolvand aspectele astea, el se va putea manifesta tongue.gif Daca el nu exista (adica daca pur si simplu nu-ti face placere sa interactionezi cu lumea) vei putea sa faci fata situatiilor (care, alta data, sa spunem, le vedeai ca pe un calvar) cu brio, dar vei prefera in continuare relatiile putine, apropiate, cu persoane alaturi de care te simti confortabil.

Oricum, trebuie retinut faptul ca introvertitul nu este cu nimic si in nici un caz inferior extravertitului. Ambele au atat atuuri cat si neajunsuri. Cel mai important e sa te cunosti, accepti si sa stii cum sa obtii cele mai multe beneficii de pe seama caracterului tau I/E.
Aceasta este o versiune "Text-Only" a continutului acestui forum. Pentru a vizualiza versiunea completa, cu mai multe informatii, formatari si imagini,click aici.
Invision Power Board © 2001-2024 Invision Power Services, Inc.