QUOTE(Erwin @ 22 Nov 2007, 11:46 PM)
din nefericire, nu poate exista dreptate pentru toată lumea, cine deţine puterea face legile şi legile sunt făcute şi spre a facilita păstrarea puterii, prin orice mijloace, din această cauză răsturnările de guvern, revoluţiile şi puciurile, războaiele şi alte conflicte majore sunt în afara legilor. În orice orânduire, cei ce deţin puterea deţin şi dreptatea, proprietăţile importante, valorile şi bunurile cele mai de preţ trec în mâna lor. Privatizarea din România a fost abil concertată astfel ca o mână de oameni să cumuleze averile iar restul populaţiei să primească destul praf în ochi ca să aibe impresia că a fost o împărţeală echitabilă... Restituirea în natură şi despăgubirile nu s-au realizat decât în mică proporţie, chiar şi cu procese câştigate la toate instanţele, ieri ziceau la radio că sunt în curs de distribuire despăgubiri până la suma de 250000 lei noi, în bani sau titluri de proprietate, ceea ce depăşeşte această sumă va fi distribuită în anii următori... În alte ţări procesul a durat mult mai puţin, s-au înapoiat în natură proprietarilor fără atâtea tergiversări şi întorsături legislative care nu rezolvă clar problemele ci le complică mai mult.
înseamnă că ai jucat la un fel de loterie şi ai pierdut, pentru că societatea/societăţile la care ai preschimbat certificatele în acţiuni a(u) fost duse la faliment - oficial, au murit de la sine prin managementul deficitar, lipsa pieţei de desfacere, a banilor de retehnologizare ş.a., dar neoficial, multe dintre ele au fost intenţionat puse pe butuci ca să poată fi lichidate şi cumpărate pe nimica toată de afaceriştii interesaţi, foştii directori sau magnaţii locali apăruţi peste noapte, cu bani împrumutaţi de la buget, prin firme căpuşă şi alte metode neaoşe, şi nimeni nu poate face nimic împotriva hoţiei pe scară largă
ne scufundăm...
nu e total conform realitatii, nu am jucat la loterie ci am avut o proprietate, nu cunosc societati falimentate inainte de 2000, daca nu ma insel nici nu aveam o lege a falimentului. E drept ca firmele respective au fost prost gestionate si apoi vandute, dar au fost evaluate si privatizate de catre stat desi eu aveam cota parte din actiuni si aveam dreptul, alaturi de ceilalti actionari, sa decid asupra acestor proceduri. Mai mult, statul a avut grija sa nu distribuie prin certificate de proprietate pachetul majoritar de actiuni si sa nu lase detinatorilor de certificate dreptul de a decide politca manageriala sau sa aiba cuvant de spus la vanzarea activelor.
Asta, din punctul meu de vedere, a fost un fel de expropriere fortata, abil camumflata; ni s-a dat o proprietate la care numai statul a avut controlul. In consecinta, asa cum de ex. un fost proprietar are dreptul sa revendice despagubiri pentru o fabrica ce nu mai exista pentru ca a fost expropriat abuziv, asa si noi detinatorii de certificate ar trebui sa o putem face.
cat despre restituiri, problema s-a incheiat in tarile foste comuniste si datorita faptului ca ei nu au ajuns la legi de retrocedare aberante, in integrum si cu dovezi relative si indoielnice asupra proprietatii. In Cehia de ex. cladirile ce sunt considerate monumente istorice nu s-au retrocedat. Din cate stiu a fost la fel in Ungaria. Noi am dat imediat castelul Bran unuia care nici macar nu avea titlu de proprietate direct sau macar drepturi derivate din faptul ca inaintasii lui construisera castelul. Reamintesc ca familia de Habsburg nu si-a primit fostele proprietati nici in Austria, tara democratica de multa vreme unde aceasta familie detinea mult mai mult si avea drepturi directe.
Nu cunosc in detaliu procedurile de restituire din tarile vecine, dar nu cred ca a fost acceptata undeva o revendicare venita din alta parte decat a descendentilor directi sau revendicari bazate pe titluri de proprietate revendicate de catre diversi ce cumparasera in prealabil dreptul de la detinatori. La noi s epoate, si uite asa un act de justitie devine un prilej de specula si de imbogatire a unor escroci. Din punctul meu de vedere asta e inechitate, in special in raport cu cetatenii ce nu au nimic de revendicat. Nu inteleg cum un act de justitie poate sa aiba ca efect injustitii, e semn ca legea e incorecta.
In plus proprietatea trebuie dovedita clar, nu sa fie ca la noi,poti revendica daca aduci trei martori care sa ateste asta.
Doi la mana, nu e suficient ca ai avut un act de proprietate, e necesar de stiu si situatia financiara a respectivului proprietar in acel moment. E bine stiut ca mai toate fabricile aveau datorii la stat dar beneficiau de 're-esalonari' in virtutea faptului ca guvernele erau 'consilii de administratie' ale 'unor cercuri de interese economice' ale vremii. Or daca aveai datorii la stat (uneori chiar mai mari decat valarea fabricii) se cheama ca proprietatea ta era deja falita si de drept trebuia sa devina bun public. Daca retrocedez o astfel de proprietate (e valabil si in cazul locuintelor si terenurilor) se cheama ca fac iarasi un act de injustitie enorm improprietarind pe unul care a mostenit de fapt o datorie.
si ai dreptate, ne scufundam...
PS: castelul Bran e deschis vizitarii si proprietarul are obligatia sa-l tina astfel inca trei ani. dupa e libersa faca ce vrea, inclusiv sa-l darame din cate stiu. oricum vrea sa-l vanda.
si mai e un aspect la Castelul Bran: pe langa castelul propriu-zis mai sunt si niste hectare de padure in jur ce au fost 'retrocedate'. As fi tare curios daca cetateanul de Habsburg, beneficiar al acestui cadou, a inceput sa plateasca impozitele aferente. Daca da, as fi curios sa stiu cat plateste la stat? Ca e super sa primesti castele, dar pentru orice proprietate imobiliara trebuie sa platesti impozite.