Ziua bună, oameni veseli!

Lăsaţi relele şi grelele pe prispă, la intrare, în aiastă odaie numai voie bună avem. Care ai, vino de-mparte, care-ţi trebuie, vino de ia.

Aici e întotdeauna loc de-o vorbă bună, de-o îmbrăţişare, de-o alinare.

Aş avea o taină mare să vă spui amu:

Ziua buna, suflet vesel!

Sa aveti un sfarsit de saptamana ca-n basme, cu Feti Frumosi, Ilene Cosanzene si vreme buna!

Eu nu sunt vesela, dar nici trista. Mi-e somn doar.... N-am voie aici, nu?

Vichend plăcut şi ţie, Mihai!

Sere ai aici un locşor oricând.



Orice amator de vorbe bune e binevenit aici.

Ziua bună, la plăcince înaince!

Erw ziua bună.

La război, înapoi ... zic pas. Să fim fericiţi şi să ne meargă bine. Mulţam de găzduire, Mihai.

Am şi eu o vorbă buna: Bună!

Îi tri ş-on furtari, natu obosît doarme linişcit, numa io umblu noapcea ca vîrcolacii.
Ploaia s-o gătat,da imala nu! Mai umblă neşce nori negri tăt aşa roată păstă noi, că ieri o bătut piatră şî s-o întunicat ceriu gi-am zîs că-i noapce şî m-am culcat.

Shine doarme bage Erwin? Ca io pic in nas de somn da' ma asceapta nesce veshini sa ne givanim o tzara.

O batut piatra ieri? Io bag sama ca durmiam la ora sheea.

Ai do min'e, ce rupere gi nori o foo! Zâci că s-o huluit ceriu păstă noi! Curea apa pă drum ca pă părău, nu numa aşa!

Da astăz o ieşît soarile şî iară-i cald, curg apile pă noi!

Unde esti, Fantasee?

chiar, fecile s-or mâniat ş-or luvat giucăriile şî s-or dus!

la Cimişoara o fo az trizăşcinci gi grage la umbră

şî şazăşîcveva în măşână, că iar n'e-am copt ca pă vatră!


Dară bin'e că am agiuns acas întreg, că la pre multă obosală trăbă şî o ţâră gi hogină!

Io vă zic: sănătate! Că-i mai bună decât toate! Dacă ni-s sănătoşi, ni-s şi voioşi, lumea e a noastă!

că, vorba lui Tamango:
"Nu se ştie în ce cade!"

Bage Erwin, ce-ai catat la ExpoVest sa faci poza aia cu termometru'?

Na, cu treburi şî io p'acolo. Da' nu-i la ExpoVest, îi la CORES, baş lângă. Când bem berea aia şî noi? Căldura mai iestă gistulă, numa' berea să gată iuce!

pentru cine a plâns pe ascuns

Io am plans, ca n-a batut Rapidu

Api n-aveai di ce, că nici Poli n-o bătut, tăt unu la unu o fo', că lopta-i rotogoală!
Moşu o zîs că pă cin'e doare capu lunia, să beie moare gi cureci!

Un salut asa, pe uşoară răcoare...

Numai eu oi fi aşa mofluză azi?
Parcă-mi tot plouă, deşi nu mai plouă de aseară...

O floare pentru luni, ca să fie mai frumoasă!

Mulţumesc mult, Erw!
E superbă (floarea, nu lunea)! Deocamdată! Poate mai spre seară s-o înfrumuseţa (lunea, nu floarea)...

Na hat, că o trecut şî gioia, az îi vinieri şî să gată săptămâna! Iară vinie răpăuzatu şî ne umblă mincea numa la potche şî beţii!

Erwule, dar pe ce meridian eşti, frate, de e deja vineri la tine?... Că la mine mai este o oră bună până atunci...

Sănătace bună la tăţ care or fo' p'ân Hanu ăsta, da n-or mai vinit, şî la tăţ care mai vin, să inchinăm on şol gi vin şî să ne bucurăm, că lumină mai estă şî sufletu' mai caltă alce suflece, să trăim in pace şî să avem linişce şî meră coapce!

La mulţi ani, frumoşi!

Da' bage, unge-s merile coapce şî ginu'?
Las' că nu-i bai, că am ginit io neşte horincă de ceea din Maramureş.

iacă merîle şî vinu, da horinca ta îi numa bună, că face poftă gi cârnaţ fript cu hrean!
care i-am mâncat... , da o rămas torta întreagă:

Daca nu mai sunt carnatii, ma abonez la torta ca si-asa nu-mi strica putina

La multi ani copii si sarbatori fericite

Mancareeeee ca la romani:

Şî s-o dus baba iarnă mai cătă meazănoapce, că la noi o fo' ieri zî gi primăvară până-n sară!

Serenity mi s-a facut o foame din cauza poezlor....ceva de speriat.
Salutare la toti.

Săptămână divină, hangiilor!

Ahaaa! Tu eşti di vină!



Moşu meu povistea că pă vremea războiului ăl gintii umblau cu obiele în picioare, mâncau brozbe şî mandră goală, că nu să găsa făină gi grâu, numa' domnii ăi mari aveau, şî i-o luvat la război Franţ Iozăf în Găliţia şî p'ormă în Italia, până la Piava, la mămăligari, care cereau gi la soldaţi "Polenta! Polenta!" că ierau muritori gi foame... Aclo pă mal la Piava, în linia doa, o fo' iel rănit gi-o granată care o picat în decung şî p'ormă l-o băgat ordonanţă la on popă militar până s-o gătat războiu'...



----------------------
obiele = fâşii de pânză folosite în loc de ciorapi
brozbe = sfecle (?)
decung = cazemată

Nu-i mai Făntăzia să ne spună poveşci, dară numa' io?

Primăvara, soare cu ghinţî, gimineaţa geaţă groasă pă fereşci, la amniaz soare gi am asudat, dară păsările or început a oua şî a cloci p'ân pomi, mintunaş vine şî Paşcile, la catolici mai năince, după crugu' Lunii ca să fie plină în duminica Paşcilor. Să duce tăt natu' la bisărică să sfinţască popa colacii şî şoncu', oauăle roşii şî plăcinta. Care mai taie on mniel, care on curcan, după cum îi obiceiu' căşîî, că zăpostirea să gată şî să mâncă şî să bea slobod. Copiii stropesc fecile cu părfin, mai să duc şî ficiorii la fece mari la stropit şî la ţucat, că abia aşceaptă... o vinit primăvaaaraaaaa!


---------------
ghinţî = dinţi
fereşci = ferestre
asudat = transpirat
crug = mers aparent pe bolta cerească
şonc = şuncă
zăpostire = post
părfin = parfum
ţucat = ............

Ieri o fo' echinocţiu' gi primăvară, adecă lungimea zîlii o fost la fel ca scurtimea nopţîî! Io am durmit bine, şî zâua, şî noapcea!