La Multi Ani!
Un mic dar pentru voi toti!
Eruba
de
Ovidiu Bufnilahttp://www.sfrevu.com/ISSUES/2002/0205/-%20Cover/index.htmlEruba, Eruba, racnesc osmanhii calarind in draci camilele sangerii sub discul soarelui curb din Guantila. Aparoape m-am valurit spre nord cand dinspre Guantila se aude zgomot de pasi. Sa fie printesa Famala? ea vine cu pas usor, cautandu-ma pe sub pietre, rascolind tufisurile arse de soare, oh, printesa! Toata suflarea din Guantila ar vrea sa ma gaseasca pe seara cand fantinile respira usurate, cand camilele se prefac in stane de piatra, cand astronomii preabunului imparat descopera cometa valuritoare dincolo de orizontul vizibil. Eruba sunt eu, bineinteles. Dar ce fel de EU? Sunt o fiinta fabuloasa valurita de vocile oamenilor sau strivita intre nori de campurile magnetice? Si de ce ma cauta toti in draci? Il aud pe astronomul Ecsvastru strigand ca Eruba este insusi Principiul Locomotor al Universului plin de Universuri. Un razboinic destoinic din Guantila sopteste iubovnicei sale ca Eruba este o iarba facatoare de minuni si ca un singur fir e de ajuns sa poti trece de Portile Valurite ale Timpului. Dar pe mine nu ma intreaba nimeni? Hei, oameni buni! Uite la ei, trec pe langa mine in goana cailor si nici nu se sinchisesc! Ma cauta acolo unde nu sunt! De ce sunt atat de oribi? Ma asez pe nisip! Ei, ma pot aseza pe nisip! Am o forma oarecare, da! Ma simt mai bine. Dar sunt eu oare invizibil? Bobolina din Ehren ar putea sti. Tunelez subspatiul si intru in gandurile ei. Nici Bobolinei nu-i pasa de mine. Eruba, eruba, striga niste copii zbenguitori stropindu-se cu apa din baltile de la periferiile calcinate ale mandrei Guantila. Poate ca asa trebuie sa fiu, un cuvant ars pe buze arse. Si eu care credeam ca sunt un principiu.