Ajutor - Cauta - Forumisti - Calendar
Versiune completa:"Secret De Fabricaţie"
HanuAncutei.com - ARTA de a conversa > Cenaclul Hanului - ARTA de a scrie > Cenaclul Hanului > Sfaturi Literare
denise
Având în vedere ca avem deja destui pasionaţi ai condeiului, poate discutăm si despre lucruri "mici cu efecte mari".
Cum scrieţi?
Cu creionul, pixul, stiloul, direct la calculator?
În picioare, plimbându-vă prin cameră, în vârful patului, la birou sau la bucătărie?
Ce vă inspiră? Cum apar ideile? Privind tavanul, cerul înstelat, verdeaţa din parc, foaia albă de hârtie, un anumit chip, o amintire? (sau cum povestea cineva pe aici - pe tronwink.gif )
Aveţi o anumită "normă"? - Unii scriitori spun că scriu un anumit număr de pagini pe zi orice ar fi , alţii lucrează intens câte o săptămână, apoi iau o pauză pe termen nelimitat.
Noaptea sau ziua? Pe fond muzical (de care?) sau în linişte mormântală?
Pentru plăcerea proprie sau pentru ceva ori cineva anume? Ori poate în scop terapeutic?
Cum îndepartaţi binecunoscutele blocaje?

Gata, mă opresc aici cu întrebările, aţi priceput ideea - nu există o reţetă standard, dar ar fi interesant să vedem cum decurge procesul creaţiei pentru fiecare. Eventual, poveşti despre scriitori cunoscuţi (vezi plicurile galbene ale lui Georges Simenon).
eyes_wide_shut
smile.gif

Scriu aproape din prima orice text, folosind diacritice si foarte multe paranteze, ascult muzica (cateva melodii mai speciale, secret de fabricatie) si prefer semiobscuritatea cu riscul de a tasta gresit (de unde si concluzia ca scriu direct pe sau in calculator). Scriu noaptea mai bine si mai cursiv, sunt mai ironic cand soarele imi bate in monitor si am tendinta de a fi patetic daca am vreo migrena. Imi pierd mereu sirul gandurilor, nu pot reinnoda o fraza intrerupta, iar sensurile textelor mele se pierd mereu sau ating mereu exact starea clipei cand pun punct. Sunt dependent de scris in sensul comun al afirmatiei, sperand sa ma fac mai usor inteles (ce iluzie!) si sunt dispus sa apelez la orice truc pentru a ma apropia mai usor de sensuri. Atunci cand asez un text intr-un loc public (exemplu concret, aici) inlocuiesc diacriticele, sterg jumatate din comentariile din paranteze, schimb cateva cuvinte si adaug cateva semne de punctuatie. Textele mele sunt inteligibile toamna, ironice vara si au un aer confuz primavara. Iarna scriu rar pentru cineva, mai mult amintiri.

Eliade, parca, scria doar cu un creion perfect ascutit pe coli albe, Sebastian avea program strict si o norma de pagini autoimpusa, Eco isi nota ideile pe spatele cutiilor de chibrituri, Balzac, saracul, scria doar noaptea... si daca imi mai aduc aminte mai scriu.
Erwin
Bine ai revenit eyes_wide_shut!

Interesant acest subiect! spoton.gif
Am început demult tare, să scriu cu creionul într-o agendă, un creion cu mina moale, apoi cu stiloul, dar cel mai des cu creionul... Scriam repede şi mic, îmi place alunecarea minei pe hârtia velină... Asta până când am învăţat să dactilografiez... aţi ghicit, pe calculator. Acum nici nu prea mai ştiu să scriu de mână, greşesc frecvent când o fac, dar scriu bine pe tastatură indiferent că e noapte sau zi, chiar şi pe telefonul mobil am început de la o vreme să scriu, bineînţeles, doar texte scurte... Când mă chinuie talentul nu prea contează ambianţa, pot fi în maşină, acasă, la birou sau lungit în pat, cu sau fără muzică, contează starea sufletească... Am stări în care cuvintele îmi vin aproape de la sine, dar şi stări în care nu le găsesc... Memoria mă cam fentează... Cele mai potrivite ore sunt noaptea, când nu vine nimeni să mă întrerupă. N-am nici o normă şi nici consecvenţă, mi s-a întâmplat să nu mai reiau niciodată lucrul la o scriere întreruptă... De obicei, dacă recitesc un text neterminat după suficient timp ca să uit de el, fie îmi place şi îl continui, fie îl abandonez şi îl rescriu de la început. Inspiraţia vine dintr-o mulţime de locuri, de la oameni sau întâmplări, din discuţii banale sau mai aparte, nu există nimic premeditat sau prestabilit, nu fac scheme sau proiecte dinainte, scriu cum gândesc atunci. Motivaţia e iarăşi diversă, dar de cele mai multe ori creaţiile reprezintă expresia unui complex de trăiri, sentimente, raţionamente ş.a.

Fantasee
Un sunet ori o imagine, un gust sau un miros reprezinta adesea motiv suficient ca sa-mi ruleze in minte o poveste. Le vad si le aud, rad singura de ele si rareori le gandesc. Le scriu asa cum imi vin, direct pe Han wink.gif noroc mare ca se pot edita. laugh.gif Momentul si ambianta nu conteaza, daca simt ceva ma intorc cu totul spre interior, imi iau vacanta din realitatea imediata.

Fiecare poveste scrisa are pe fundal un cantecel, adesea unul pe care il mormai aiurea, pana ce termin de scris. Imi plac momentele scurte, tablourile cu putina miscare, imaginile care au mai mult de soptit, decat de spus.
Prin structura educationala, as putea scrie aproape despre orice, in aproape orice registru, indiferent care are fi tinta de atins in aria cititorului. Insa, atunci cand scriu ceea ce simt, vad sau aud fara ca acestea sa fie reale, textele sunt adesea povesti, asa cum le stiti voi.
Sufletul le cunoaste pe toate, mainile scriu ... iar mintea este si ea de fata, crosetand un ciorapel intr-un ungher undeva. laugh.gif
Kyklos
Simbioză

Trupul efemer
Navigând meandrele raţiuni
Destăinuia rugina existenţei
În neantul timpului ascunsă
Amintirile apuse nu demult
Se oglindeau în apa străvezie
Cu iz gingaş de iasomnie
Te ademenea la un
gest necugetat
Cugetul naiv
Valsa lumini paralele ,
Orchestra conlucra
La un dans mirific
între două universuri egale

De pildă această poezie urmeaza să fie finisată ,am lucrat la ea în trei faze....mi-am notat prima dată ideile...am format un joc de cuvinte ...şi după aceea a urmat un puzzle .
Prima dată mă retrag într-o zonă în care să nu fiu tulburat , biblioteca e oaza de linişte . Îmi fixez un punct ....un cotor de carte care iese în evidenţă...un tablou , încep să formulez ideile..e mai greu începutul...şi dintr-o dată îmi vin ideile în cascadă şi scriu ce-mi dictează sufletul, mintea.
Sunt perioade de relaxare când imaginaţia e dincolo de aşteptări şi profit de acest moment .
Muzica nu mă ajută la nimic , mai mult mă încurcă . O terpie prin scris ...mă descarc de energiile negative , la fel ca şi în pictură unde lucrarea devine la un moment dat un paratrăsnet .
denise
Am constatat ca, indiferent ce am de scris (proiecte, rapoarte, scrisori, literatura), ma ajuta daca citesc inainte cateva pagini de literatura, mai ales de poezie. Dupa aceea gasesc cuvintele mult mai usor. Pe langa relaxare, intrarea 'in stare', ar putea exista si o explicatie logica, legata de activarea anumitor zone cerebrale ...
Olaf
Eu nu scriu foarte des. Mai degraba foarte rar. Cand scriu, o fac direct pe calculator. Imi place sa vad "foaia" alba in fata, fara nimic scris inainte. Daca este ceva scris mi se pare imposibil sa mai schimb ceva si renunt. Apoi ma gandesc despre ce vreau sa scriu si incep prin a scrie ceva total aberant. Apoi sterg si reincep. Si tot asa, pana incepe sa aiba sens (cam pe la a treia incercare, desi uneori are sens din prima). Apoi incep sa curga cuvintele. Imi place ritmul tastelor si nu ma uit la ecran, ma uit la taste cand scriu. Las cuvintele sa curga pana simt ca o iau "pe langa". Daca se intampla asta incerc sa fac ordine si uneori chiar reusesc. Daca nu reusesc, o las balta si ma opresc. Apoi recitesc ce am scris, ca sa nu fie exprimari ilogice. Asta cand scriu ceva pentru propria-mi placere. tongue.gif Ce este in jur nu conteaza.
Yvonne
Stand turceste pe o perna ornamentala.
Gavrochette
Eu nu pot sa scriu (si nici sa citesc) pe calculator, sunt mai "traditionalista" ca sa zicem asa, imi place mirosul hartiei, imi place cum aluneca pixul pe foaie, imi place sa pot corecta cu taieturi si sa adaug paranteze si note, dezordinea asta ma ajuta smile.gif
De obicei imi vine cheful de scris dupa ce ma plimb printr-un parc sau o padure, pe marginea unei ape, sau cand aerul miroase intr-un fel anume (mi-e greu sa descriu mirosul de toamna sau de primavara, cand lumina e aurie si miroase a crud sau a pamant sau a frunze vestede).
Elayla
Asa...fiind primul meu mesaj si negasind unde sa ma introduc, va zic un scurt "hey" aici. Acum...

Eu scriu de obicei noaptea pentru ca dispare riscul de a ma trezi cu cineva in spatele meu citind sau intrebandu-ma ce fac, daca imi e foame, daca mai respir, daca mai traiesc etc. Nu o fac aproape niciodata pe hartie caci ma streseaza sa vad foaia plina de taieturi, renunt repede, asa ca prefer calculatorul. Desi, acestea nu sunt totusi reguli...cateva din lucrarile mele care imi plac cel mai mult sunt scrise in timpul zilei si au inceput de la schite din jurnal.
Nu imi place sa citeasca cineva ce am scris decat daca ii ofer eu acel lucru. Si nu imi place sa fiu intrerupta. De obicei, cand scriu sunt prinsa total in lumea mea paralela, sunt deprimata si distanta. Notez ceea ce scriu si ceea ce simt si treptat se transforma in short stories sau in nuvele.

Cateodata, o idee imi vine in timp ce ascult o anumita piesa. Tot timpul cand scriu ascult ceva, dar daca sunt atrasa de un singur cantec, il ascult incontinuu pana termin...apoi nu mai vreau sa mai aud de el in viata mea. rolleyes.gif
denise
han.gif Elayla. Sedere placuta la Han, si inspiratie.
black_owl
dragi prieteni,
am citit de curind pe un site al unei farmacii (cautam despre creme anitird pentru ca peste citeva zile fac 41 de ani) un comentariu despre "terapie prin scris" (nu il dau aici, pt ca nu vreau sa va fac si voua un rau)
m-am umplut de cosuri pe fata dupa aceasta lectura, ca eu reactionez somatic imediat
daca as crede ca acea farmacie e asa de isteata, as banui-o de manipulare, acum caut creme anti bube in urma respectivei lecturi, dar nu cumpar de la ei - asta sa fie razbunarea mea!
ne-au innebunit americanii cu gindirea lor pozitiva, iata ca la farmacie poti gasi metode "naturale" de terapie a stresului, de exemplu prin scris
de ce ne mai miram cind sint inundate librariile de scrieri timpitele si de asa zisa literatura motivationala??!
nu exista "metode" de scris! ok, sint tot felul de povesti despre asta si despre ce faceau geniile uneori, e dragut sa le citesti...
in rest, fiecare e cu el acolo, daca are talent, produce ceva si pt restul lumii, scrisul NU SE INVATA!
daca nu e clar ce spun acum cu multa suparare, incercati, dragi prieteni, pe rind, metodele despre care ati aflat si vedeti daca pe hirtie sau monitor apare ceva genial la un moment dat (iata o rima!)
recomand a se incepe cu statul pe wc, o coala in mina stinga, un creion cu mina moale in mina dreapta (adaugati si un deodorand specific - asta e contributia mea originala! - va rog sa nu uitati!), scrieti "spontan", odata cu alunecarea chinuita in vas, apoi aerisiti bine si cititi! iese de o proza scurta?!!
cu drag,
owl, black owl
salamandra
scriu cu orice-mi este la indemana, calculator,pix,creion, cred ca daca as avea la indemana un papius as scrie si pe el. important e sa am ideea si starea necesara. adica mai mult starea,dupa asta vin si ideile. daca totul imi este la dispozitie,prefer sa scriu la calculator.

am o melodie pe care candva obisnuiam sa o ascult fie cand citesc, fie cand scriu, fie cand meditez. o ascultam continuu cat dura proesul de creatie. ma uimeste faptul ca nu ma mai saturam de ea. de obicei daca ascult omelodie continuu nu mai vreau sa stiu de ea,dar nu si in cazul ei.ma predispunea la o stare propice creatiei.
acum m-am dezobisnuit sa o ascult

scriu pur si simplu
pentru ca e un gen de catharsis
dor
Foarte folosit este în ultima vreme înregistratul vocei şi apoi copiatul pe hârtie sau pe calculator. Este într-adevăr mult mai util, mi s-a întâmplat de multe ori să simt cum gândurile îmi curg mai repede decât viteza de a scrie şi în felul ăsta se pierd multe din cele ce vroiam să le scriu.
Cât despre scrisul pe calculator.. e mai puţin confortabil să stai în scaun câteva ore cât îţi ţine cheful de a scrie, însă am observat că scriu mult mai repede la tastatură decât pe caiet/ foaie. Acuma depinde de fiecare, normal că e mai fain să stai tolănit în pat..
aniela barbu
QUOTE(black_owl @ 14 Oct 2007, 11:51 AM) *
dragi prieteni,
am citit de curind pe un site al unei farmacii (cautam despre creme anitird pentru ca peste citeva zile fac 41 de ani) un comentariu despre "terapie prin scris" (nu il dau aici, pt ca nu vreau sa va fac si voua un rau)
m-am umplut de cosuri pe fata dupa aceasta lectura, ca eu reactionez somatic imediat
daca as crede ca acea farmacie e asa de isteata, as banui-o de manipulare, acum caut creme anti bube in urma respectivei lecturi, dar nu cumpar de la ei - asta sa fie razbunarea mea!
ne-au innebunit americanii cu gindirea lor pozitiva, iata ca la farmacie poti gasi metode "naturale" de terapie a stresului, de exemplu prin scris
de ce ne mai miram cind sint inundate librariile de scrieri timpitele si de asa zisa literatura motivationala??!
nu exista "metode" de scris! ok, sint tot felul de povesti despre asta si despre ce faceau geniile uneori, e dragut sa le citesti...
in rest, fiecare e cu el acolo, daca are talent, produce ceva si pt restul lumii, scrisul NU SE INVATA!
daca nu e clar ce spun acum cu multa suparare, incercati, dragi prieteni, pe rind, metodele despre care ati aflat si vedeti daca pe hirtie sau monitor apare ceva genial la un moment dat (iata o rima!)
recomand a se incepe cu statul pe wc, o coala in mina stinga, un creion cu mina moale in mina dreapta (adaugati si un deodorand specific - asta e contributia mea originala! - va rog sa nu uitati!), scrieti "spontan", odata cu alunecarea chinuita in vas, apoi aerisiti bine si cititi! iese de o proza scurta?!!
cu drag,
owl, black owl



absolut de acord! important este sa ai talent insa nu este suficient, mai trebuie sa ai si ceva de spus.
tontoi
trebuie să am o stare apăsătoare...
un vulcan că să erupă trebui zgândărit
când mă aflu-n plină expansiune mă apuc de compus...
prefer liniştea şi locurile aglomerate (bibliotecile-n special).
ideile vin în urma unor imagini revoltătoare
acum multe luni ,în Cluj pe o stradă aglomerată, un nihilist convins că bătaia e ruptă din rai ia administrat consoartei o bătaie zdravănă (nu am redat in opera limbajul lui moromete din prea mult spirit academic)
nu am suportat finalul şi am plecat cu paşi repezi

nu după mult timp scriam într-o operă următoarele:

Mă afund.
Privesc esenţa sevrajului în lacrimi.
Adorm lângă staulul ispitit de cuvioasa cuvântare spunând : zgomotul , pumnul şi ciocanul note pe portativul feţei noastre.
gypsyhart
Starea conteaza..restul sunt detalii...Expresiile cele mai fericite imi sunt date....imi picura in minte precum ploaia.
danatm
QUOTE(denise @ 21 Oct 2006, 10:50 AM) *
Având în vedere ca avem deja destui pasionaţi ai condeiului, poate discutăm si despre lucruri "mici cu efecte mari".
Cum scrieţi?
Cu creionul, pixul, stiloul, direct la calculator?
În picioare, plimbându-vă prin cameră, în vârful patului, la birou sau la bucătărie?
Ce vă inspiră? Cum apar ideile? Privind tavanul, cerul înstelat, verdeaţa din parc, foaia albă de hârtie, un anumit chip, o amintire? (sau cum povestea cineva pe aici - pe tronwink.gif )
Aveţi o anumită "normă"? - Unii scriitori spun că scriu un anumit număr de pagini pe zi orice ar fi , alţii lucrează intens câte o săptămână, apoi iau o pauză pe termen nelimitat.
Noaptea sau ziua? Pe fond muzical (de care?) sau în linişte mormântală?
Pentru plăcerea proprie sau pentru ceva ori cineva anume? Ori poate în scop terapeutic?
Cum îndepartaţi binecunoscutele blocaje?

Gata, mă opresc aici cu întrebările, aţi priceput ideea - nu există o reţetă standard, dar ar fi interesant să vedem cum decurge procesul creaţiei pentru fiecare. Eventual, poveşti despre scriitori cunoscuţi (vezi plicurile galbene ale lui Georges Simenon).

Îmi doresc să pot scrie. Din nou. Însă au trecut 18 ani de când am ales să trăiesc, pur şi simplu. Nu e de mirare că mă simt neîmplinită...Pe lângă feluritele eşecuri şi pierderi ale traiului de fiecare zi! Am impresia că mai am mult de învăţat, despre viaţă şi despre scris, înainte de a mă putea exprima...Poate greşesc, cel puţin aşa mi-au spus prietenii, însă metoda de a-mi depăşi propriul blocaj nu am avut încă puterea de a o căuta. În mine, desigur. Poate că scrisul, pentru mine, e prea important: simt că nu pot scrie orice, despre orice şi mai ales oricum! Deci nu sunt un bun jurnalist... Din minuscula mea experienţă, e importantă "starea", dar şi emoţia, frisonul ce face posibilă transformarea, mutarea gândului în CUVÂNT, în loc de sunet ori culoare. De cele mai mai multe ori adevăratul sens al operei e pătruns pe de-antregul doar de autor, dar cred că e importantă şi complementară re-interpretarea cititorilor...
allexis
Eu scriu de obicei cu pixul sau creionul...Mi se pare ca ideile "curg" mai bine asa. Nu am un loc sau un moment al zilei special. Pur si simplu cand ma "loveste" inspiratia, scriu!
Aceasta este o versiune "Text-Only" a continutului acestui forum. Pentru a vizualiza versiunea completa, cu mai multe informatii, formatari si imagini,click aici.
Invision Power Board © 2001-2024 Invision Power Services, Inc.