Scrieri, ganduri, amintiri din viata lui doro veti putea citi in cadrul acestui jurnal.

Lectura placuta!

Pai, nici nu stiu cu ce sa incep.
Desi am intarziat "un pic" la scoala am prins ora "minunata" de engleza, am prins glumele de doi bani ale profesoarei, accentul ala in gen "Iliescu" si toate cele... N-am mai ras de mult asa in fata unui profesor

doro in unseren Gefilden, hab Spaß und laß uns bitte auch dabei teilhaben

na klar! ihr duerft natuerlich mitquatschen!

Toll! noch ein deutsches Topic, so langsam werden die anderen neidisch und sich umzingelt fühlen
Muß Dir gleich einen Witz erzählen:
2 alte Weiber am Friedhof, auf der Bank.
"Sag mal, wie alt bist denn Du eigentlich?"
"99..."
"Und? Gehst noch heim...?? "

Tja... und schon hab ich keine Zeit mehr. Von nun an darf ich nur noch 30 Minuten pro Woche ins Internet, eine Freundin von mir kommt aus Berlin und bis sie wieder weg ist gilt diese Regel. Eigentlich freu' ich mich, dass sie hier kommt... aber.... sie bleibt 3-4 Wochen

30 min pro Woche?? Das grenzt an Nötigung!
Wo bleibt die Feministin in Dir?
Auf so eine Drohung würde ich sagen, er darf 3 min im Jahr sexeln

ach was... ich nehms ja leicht. Wird ja nicht so schlimm sein.
Heute hatte einen Supertag. Erstmal war ich mit meiner Freundin aus Berlin tennisspielen und danach lud uns mein Trainer ein, Pool in einem Club zu spielen. Dieser Nachmittag war vool geil

De data asta am sa scriu in romana, abia am ajuns la calculator saptamana asta iar langa mine se afla cineva de varsta mea care stie germana si nu stie romana, din cauza asta am decis sa imi vars nervii pe care mi i-a facut aceasta creatura aici. Dupa cum am zis... a aparut fetita din Berlin, numa' ca s-a schimbat mult de atunci, e mult mai fitoasa. Ma omoara...
Deci... la 15 ani ai ei nu cred ca are alt scop in afara de a agata orice om care ii iese in cale... uneori am impresia ca se da chiar si la fete. Sa o fi vazut cum facea in metrou!! Se agata de bara aia... cica vroia sa atraga atentia tuturor din jur, mai avea un pic si facea striptis la bara in metrou. Iar eu... trebuia sa stau langa ea, sa ma fac ca o cunosc. Peste tot e insotita de gentuta aia a la ei... si... nu pot sa inteleg ce ii place sa atraga atata atentie... Sa o vedeti cum merge prin oras, e atat de mandra de ea cand vede ca se holbeaza toti tiganii la ea...
Si multe altele... imi pare rau, am mult mai multe de povestit, dar daca mai scriu multe poate se prinde ca o barfesc pe ea... mai scriu de la scoala, cand sunt singura.

No, apai avem de ce sa te compatimim vreo 3-4 saptamâni...
Da' ai grija când dormi. The evil is always and everywhere

am grija, am grija. Apropo de dormit, azi noapte m-am sculat din pat (asa a zis ea) si am mers peste ea ca si cum n-ar fi fost acolo. Ea zice ca am calcat-o pe fata, pe picioare si ca a tipat la mine... dar eu nimic...

Azi am fost cu ea sa isi schimbe euro in lei... cica a dat 50 de euro, si a primit totul in lei, si deasupra era si bonul, la care imi zici: "Hier, das kannste haben" si imi intinde bonul... adica eu sunt cosul ei de gunoi sau ce, bloede Schlampe, geh entlich zum Teufel und las mich in Ruh'

M-am intors... da si am primit 2 ore de libertate. "prietena" s-a dus sa faca baita si apoi vroia sa stea de vorba cu gagicul ei pe internet, asa ca am plecat. M-am dus mai intai in Herastrau si am facut o plimbare cu caiacul, asa cum faceam aproape in fiecare zi (in vacanta), apoi am venit inapoi aici la net-cafe.
Si acum o sa incep un capitol nou, anume: "Peripetii cu iapa"

Specific nemtilor e zgarcenia obsesiva. Si fetita asta face parte din specia asta. Cica dupa ce am stat dupa ea 2 ore prin oras, ca sa isi caute pantofiori roz imi zice: "Heeh Doro, ne Frage" - "Sag doch"- "Hast du Durst?"- "Ja, bisschen schon"- "Na dann kauf was zu trinken den ich bin auch ganz durstig" EU care am 2 lei in buzunar (pt metrou) sa ii cumpar ei suc... cand ea are 2 mil in buzunar.
Atata zgarcenie, e asa inconstienta si n-am mai vazut atata egocentrism.
O zi cu ea la antrenament: joc prost... joc prost... continui sa joc prost... ma enervez... nu ma stapanesc si dau cu racheta tare de pamant -> am spart-o. Imediat dupa asta cad intr-o stare d-aia de melancolie. Plang pentru racheta iar tatal meu tot o tine cu pedepsele: "cum ai putut sa faci asta,... nu mai pupi asta, nu mai ai voie aia" "Prietena" mea, cu atata nepasare si indiferenta imi arunca imediat o vorba d-asta: "Hey Doro komm wir gehn noch in die Stadt paar Stunden, ich will mir dies' und das noch kaufen"

Cred ca v-am povestit cum se poarta prin metrou: se agata de bara aia din metrou si isi da bluzitza roz peste umeri, si zvanta parul de iapa prin fata tuturor si se tot misca pe langa bara aia nenorocita de parca e gata gata sa inceapa un nr de striptis acolo. Iar dupa toate astea ma mai si intreaba: "Hehh, warum gucken alle zu mir hin?" (traducere: "De ce se uita asa toti la mine?"

Si partea cea mai urata... ei nu ii place nimic la mine, zice ca tre sa ma schimb: imi cauta gagic, vrea sa imbrac haine "COOL" sa ma mazgaleasca pe fata iar cel mai rau... azi mi-a bagat capul in masina de tuns iarba
Da... m-a tuns, cred ca am 2 kg de gel in cap... si m-a schimbat total (aspectul fizic)
Partea cea mai urata e ca eu n-am voie sa comentez... si nici n-am curajul, da' prefer sa stau asa... si sa imi spun oful aici

Asa... am revenit... nu s-a terminat. Mai am, de suferit... pana la jumatea lui octombrie.
Intamplari din ultimele zile:
- in ultima saptamana am clacat de cateva ori, si m-am carat. Am plecat de acasa si m-am dus sa ma plimb cu caiacul pe Herastrau cateva ore... (!!!FARA EA!!!) dupa care am revenit, acasa calma, ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic cred ca orele alea petrecute pe lac m-au ajutat.
-duminica, zi de odihna, aveam de gand sa dorm cat mai mult, cand colo ma scoala iapa la 8... ca cica o streseaza un caine care latra pe strada, si ma scoala si pe mine. Ma duc sa beau apa, cand ma intorc... ce gasesc??? Camera intoarsa pe dos: fiecare carte scoasa din fiecare dulap, de pe fiecare raft, 2 biblioteci (pline de carti candva) golite. toate sertarele goale. Si cel mai rau... toate mazgaliturile mele... vreo 200 de hartii a4 de mazgalituri d-ale mele lipseau... le aruncase!!! pe toate . in mijlocul camerei un morman de carti amestecate cu cduri si mai stiu eu ce. Am intrat in camera, n-am reactionat, ci m-am intins pe mormanul de carti. La care ea: "Ce faci??" (Was machstu du) si eu: "uite, ai uitat cireasa pe tort. am pus-o eu". Si asa am plecat iar de acasa si m-am dus la caiacul meu drag... in Herastrau. Pe la 4 m-am intors acasa... ce am gasit?? SURPRIZA: cartile aranjate dupa marime si dupa culoare: pe Freud il pusese langa Dictionare, pe Goethe langa l-a bagat la biochimie iar tot ce a considerat ea lipsit de importanta a aruncat: pentru ea lipsite de importanta au fost cam 20 de carti ceva mai vechi+ mazgaliturile mele. Si tot nu i-am zis nimic.
-si partea cea mai urata abia urmeaza: M-a TUNS!!! Asa-i... mi-a bagat capul in masina de tuns iarba

Lucruri bune care mi s-au intamplat in ultima vreme:
- putine dar le apreciez:... apreciez momentele de singuratate de pe lac

Doro, cu ce-ai pacatuit de ai parte de "ingerasul" asta?

ualeu, Doro, te-ai procopsit! dar de ce nu ii zici vreo 2-3? asa de la obraz... la palmi?

@auslaender: n-a fost alegera mea sa vina. am aflat cu o zi inainte ca urma sa vina.

@erwin: nu-i trag pentru ca nu-mi permit. parintii mei o iubesc

astazi m-a trezit inspiratia... i-am scris o poezie

A fost o data
Ca-n povesti,
A fost ca niciodata:
O iapa de inebunesti
Si-o mare idioata.

Iapa era fata mare,
Nu era ceva ce n-are,
Idioata, sclava ei
Pe ea nu dadea doi lei.

Tot asa va povestea,
Idioata, ca ea vrea
Sa ajunga s-o omoare
Pe stapana domnitoare.

Dar idioata fiind idioata,
N-loc de cap avea lopata,
Cu-asta nu putea gandi,
Ci de ziduri o izbi.

Ast-a fost povestea toata,
Iapa-i tot la fel de rea,
Si idioata-i tot idioata
Si-ast-a fost povestea mea.

Hehe, m-am intors, si mai rezist. Mi-am pus pe la inceputul aventurii intrebarea: "cat poate suporta un om, care ii sunt limitele"
Mi-am dat seama ca un om poate suporta mult mai mult de cat crede ca poate. In primele zile m-am gandit ca dupa cateva zile am sa cedez, si acum... inca ma mai tin cu acelasi calm din primele zile.

Toleranta la frustrare ii spune in limbaj de specialitate...

Eu te felicit ca iti pastrezi simtul umorului, inca. Stii ce va fi mai naspa ? Cand vei scapa de acest stres, ti se va parea ca e totul in neregula )

Tu nu vezi ce resurse nebanuite ai ? Ai devenit si poeta. Cine stie cand te descopereai ?

Succes !

De ziua ta iti fac un dar: un cal. Dar nu ma impusti, da ?

Kristin, asa o sa fie, primele zile or sa fie socant de frumoase, apoi o sa incep sa-mi intru din nou in ritm.

Ceva nou intamplat ieri: alergam dupa o minge la tenis, alergam si alergam, cand brusc nu mai imi simt un picior sub mine... 5 minute paralizat. Apoi incet incet am inceput sa simt furnicaturi pe la varful degetelor si parca isi revine usor. Am fost imediat dupa asta la medic sportiv, a zis ca e din cauza oboselii... sa-mi iau cateva zile libere de la scoala. Azi, ma trezesc dimineata, imi simt piciorul din nou, ma scol din pat... crampe de sus pana jos, spatele, picioarele si incheieturile in special, abia am urcat pana sus la etaju' 3 in scoala...
Ce zice medicul... "e de la stres... trece..."
sper sa fie asa

M-am intors, picioru' e in ordine din nou, toate bune.
Poimaine pleaca colega la 5 dimineata si va trebui sa impart luni bomboane la colegi (un pariu pierdut), da' cred ca o sa o fac cu cea mai mare placere...

Din ciclul "cu iapa la plimbare":
-mergeam prin centru cu ea, vroia sa vada fantanile de la unirii, si (INCREDIBIL DAR ADEVARAT) a facut sacrificul de a-si cumpara Fornetti din banii ei (NU DIN AI MEI cum obijnuia). Si mergeam noi spre unirii, in fata batea soarele, ea isi tinea mana dreapta in fata ochilor ca o deranja soarele, iar in mana stanga tinea punga de fornetti sus ridicata, se uita la fiecare trecator cu asa o atitudine de supoerioritate, isi invartea gentuta roz pe umar.... etc... La un moment dat incepe sa injure pe nemteste (Scheisse) ca ii amortise mana cu care isi tinea umbra. Trece un tigan descult pe langa noi (care stia 2 boabe de germana) si zice: "Aha, aha, Scheisse! Germania! How are you?"... ea intra in vorba ca tembela cu tiganul, ajunge sa o invite la un cafe,... ea mai incantata ca oricand e dispusa sa accepte. Noroc ca am tras-o eu de mana sa mergem...
Intrebarea mea e urmatoarea: draguta de ea se crede mare, matura, gata sa infrunte viata... sau mai bine zis partile bune ale vietii (ca e prea inconstienta ca sa vada ca nu e totul numa' miere). La 17 ani (peste un an juma) vrea sa se mute singura in casa ei (cica cu prietenele ei...) si sa aiba grija singura de ea. Parintii, ce sa mai... parintii n-au nici o treaba.
In vacanta de iarna o lasa parintii sa mearga DE UNA SINGURA in Brazilia, loc in care n-a fost in viata ei, in care n-o sa fie cu nimeni... si are de gand sa stea acolo 2 saptamani.
Si in final intrebarea: parintii cat de inconstienti sa fie incat sa o lase???
Acum o sa imi spuneti "stai linistita ca daca e asa cum zici tu n-o s-o lase parintii in nici un caz."
Ba stiu bine ca o s-o lase, ca tocmai isi facea rezervare la nu-stiu-ce hotel iar biletele de avion le are deja.

Linistita stau... din partea mea sa o calce masina

Hehe, mi-am recapatat independenta
Nemernica, a vrut sa imi faca viata urata tocmai la final. Am stat sa ma uit cu ea la filme pana la 4 dimineata, pentru ca la 4 sa "ne sculam" sa o duc la aeroport... La 5 juma' eram iar acasa... dorm o ora, suna ceasu'... hai la scoala.
Primele doua ore le-am dormit pe banca, la prima mai putin ca era ceva ce merita auzit. Urmatoarele doua ore n-a venit profesoara: dormit pe hol cu capul pe ghiozdan. A 5-a ora geografie, abia pe aici incepusem sa ma trezesc, a 6-a ora istorie, si ultima ora latina, da' iar n-a venit profesoara si am plecat.

Acum ca s-a terminat... ce sa zic: frumoasa experienta, ma bucur ca am reusit sa ma stapanesc si... cred ca m-a marcat (pozitiv) luna asta. Daca inainte petreceam ore intregi in casa uitandu-ma pe pereti, filozofand cu privire la teoria chibritului, pai in luna asta a trebuit sa impart totul cu acea fiinta insuportabila, iar lucrul pe care mi-a fost cel mai greu sa il impart cu ea a fost timpul.
Ma bucur ca a revenit totul la normal

Azi n-am dat pe la scoala... ca sa nu spun ca mi-a fost lene am sa zic ca nu avea sens sa merg. N-avea sens sa ma scol la 6 dimineata iar, ca sa prind ora de istorie si apoi desenu',... si apoi sa ma intalnesc cu diriginta care probabil urma sa ma stranguleze... N-are rost! Mai aman pedeapsa ce mi se cuvine cu o zi
Stati ca n-am scris inca ce am facut! Ieri, ora de germana... ma plictiseam si imi scot blocu' de desen, incep sa mazgalesc... ca sa treaca timpul, ma vede diriginta si mi-l ia. Dupa ore ma duc la ea si o implor sa mi-l dea inapoi, chiar ii ofer telefonul la schimb pentru bloc... Nu vrea Si daca era un bloc de desen nenorocit ca oricare altul putea sa ramana acolo sa putrezeasca diriga in brate cu el. Da' nu era... pe spatele blocului am scris ceva... si era ceva desenat..... o caricatura. Pe langa ea... tot felul de injuraturi adresate d-nei diriginte!

Diseara am fost la concert Duran Duran, si iata-ma acum... si in dimineata asta prea lenesa pentru a ma duce la scoala.
Imi aman pedeapsa pe maine
Oricum, frumoasa atmosfera la Duran Duran, a meritat din plin.

Ordinary World e si favorita mea. Pe telefon, acasa... oriunde o am cu mine. Pacat ca nu ai venit si tu la concert,.. oricum cred ca o sa mai ai o sansa sa ii prinzi. Au anuntat un Tour pentru 2007, si mai vor sa faca un "popas" prin Romania, da' nu cred ca or sa mai vina la Bucuresti.

Vreau sa povestesc o intamplare din primavara... cu mobilul meu. Cica vroiam sa fotografiez niste pescarusi pe malul Dambovitei, aruncam cu pietre in rau, intr-o mana aveam telefonu' in cealalta piatra, si asa arunc brusc cu telefonu' in apa, crezand ca e piatra. Realizez ce am facut abia cand vad telefonu' plonjand in apa.
Acu' 15 minute a intrat al doilea telefon la apa, sau mai bine zis, la vin. A cazut in paharul cu vin.
Primele cuvinte pe care le-am auzit dupa fapta : "Lasa mai, se mai intampla" (!!!)

Hai sa bagam un pic de teorie a chibritului: Cum e posibil sa-ti arunci un telefon la care tii atata, in paharul cu vin?
Din neatentie (?) - inseamna ca obiectu' ala nu valora atat de mult pentru mine, din moment ce mi-a scapat in pahar. Si totusi sustinea in fiecare zi cu toata convingerea ca tin mult la telefonul ala si ca am mare grija de el. Da' totusi telefonul ala mi-a scapat de atatea ori din mana(o data si de la etajul 2) si cum se face ca tot sustin cu atata convingere ca am grija de el ca ochii din cap?!
Raspunsul: apreciezi valoarea abia cand ai pierdut acel ceva/ cineva.
Intrebarea urmatoare ar fi: Cum sa facem sa inteleg asta, inainte sa fac greseala care urmeaza sa ma trezeasca si sa ma faca sa apreciez toate cele?

Se spune ca exista un loc, un oras numit Dubai, se spune ca acolo ploua rar, ca in timp ce noi dardaim de frig la ei e cald rau. Se spune ca exista Antarctica, unde dardai tot anu'. Am vazut si io candva ca exista Germania, Grecia si multe alte tari de care inainte doar mi se spunea ca exista. Am surprins toate aceste locuri intr-un anumit punct pe axa timpului. Bucurestiul, si evolutia i-au urmarit-o un timp mai indelungat... mult mai... Am fost candva acolo, ma aflam in Berlin, m-am aflat o perioada de timp acolo, si asta a trecut, adica acea clipa a trecut de pragul existentei. Acu' sunt in Bucuresti si traiesc clipa asta, momentul acesta petrecut in Romania, in Bucuresti, surprind Bucurestiul in aceasta clipa. Pana la urma daca stam asa sa ne gandim o calatorie in timp ar fi posibila asa cum si calatoria in spatiu este. Numa' ca ceva ne opreste, deocamdata cel putin.

Frumoasa zi azi...
- am luat 10 moca la mate , m-a duc la inceputul orei si ii zic profesoarei: "d-na profesoara, m-ati ascultat ora trecuta si ati spus ca imi treceti 10", profesoara: "Da cum sa nu! Da-mi un pix!" Daca ar fi asa si la franceza.
Vreau sa ma plang azi aici, sa-mi vars cateva din nemultumirile (alea superficiale) cu privire la scoala: Vinerea trecuta, hai sa ne sculam sa mergem la scoala: vinerea trecuta apare directoarea in pragul clasei: "copii, ne pare rau da' nu mai aveti loc in scoala va trebui sa va mutam pentru urmatoarea luna in alta sala." Da' sala acea era una de la subsol, care nu mai fusese aerisita de cateva saptamani bune, mucegaiu' inflorea pe pereti, cica trec si tevi si conducte pe deasupra noastra, si-apoi se mira toti ca n-avem chef de ore. Suntem renumitul colegiu al bucurestiului si cica invatam... aici

Am sa ma bucur din plin de vremea minunata de care avem parte, si asa cred ca ar trebui sa faca oricine. Iesiti afara, haideti prin Herastrau la o plimbare, iesiti din barlogul vesnic si din rutina. Bucurati-va de soare

In weekend am sa stau toata ziua in soare pe terenu' de tenis iar seara am sa ma inec in butoiul cu vin.

Haha, mergeam azi pe la unirii si ma trezesc cu un c*c*t la 20 de cm de mine. Mai merg cativa metrii... imi cade unul in cap.
Acasa ajung, imi fac baitza... intru pe net, si am surpriza cea mai mare,... ...

Buna draga hartie (monitor) am dat in seara asta din intamplare peste tine, si vad mi-ai acordat sansa de a auzi ceea ce am de spus. Acu' eu te intreb de ce? Cine esti, si care e interesul tau, de ce vrei tu neaparat sa auzi ce am eu de spus? Tre sa ai un interes, sa ai ceva de castigat de pe urma asta. Imi pare rau dar pana cand nu imi raspunzi la intrebare, draga hartie, nu pot sa-ti acord incredere. Faci parte din anturajul meu si acolo vei ramane pe veci daca vei pastra tacerea.

ma duc la fund... se scufunda butoiul cu mine. Si-n rest ce sa zic... caut vesta de salavare in disperare.

Esti stersat/ plictisit sau pur si simplu nu stii cum sa-ti descarci nervii?
Incearca asta http://uk.download.yahoo.com/ne/fu/attachm.../bubblewrap.swf

O data ce te apuci e greu sa te opresti. Totusi nu-i acelasi farmecul ca-n realitate

azi e balu', nu ma duc. sa fi avut ceva de pierdut?

intr-adevar asa-i. Acasa-i cald si bine, acolo afara cred ca e un ger cumplit.

Draga hartie, iata-ma din nou in fata ta, vorbind cu tine, ca si cum ai fi o persoana cineva care s-a oferit sa asculte ce zice lumea. Si te-ai gasit sa te oferi sa ma asculti pe mine. De data asta m-ai dezamagit, nu puteam sa-mi imaginez ca nici macar tu nu poti rezista tentatiei de a nu iti tine "GURA". Chiar si tu ai gura, si urechi, diferenta e ca tu n-ai constiinta, informatiile care iti vin nu-ti trec prin filtrul ratiunii si al propriei constiinte, ele doar vin sunt stocate in "memoria" ta de 20 de randuri, iar tu ii le povestesti oricarui om care se ofera sa te ridice, si sa iti acceseze memoria, lipsita de orice protectie. Asta-i asemanarea dintre tine, draga hartie, si societatea (in care ma includ si eu): si memoria ta si cea a noastra e lipsita de orice forma de protectie, diferenta e ca inainte noi mai modelam un pic informatiile inainte de a le scoate din hard disk.

Am adormit ieri pe la 8 seara in fata calculatorului, cand am realizat ca dormeam pe tastatura m-am mutat in pat, si m-am culcat la loc. Azi dimineata m-am trezit asa cam pe la 7 juma, razand in hohote Ce-am putut sa visez:

Eram in curtea scolii si se dadeau nustiuce premii, oricum era multa lume: toti profii si foarte multi elevi... Io stateam intr-un colt si ma bucuram de spectacol. Deodata se intoarce o profesoara catre mine (cea care ieri m-a amenintat cu scaderea notei la purtare) si incepe sa faca plecaciuni in fata mea, rostind cuvintele: "Ohh, prea minunata Dorothea, esti formidabila! Te iubim!" Curand toata multima a inceput sa se intoarca spre mine si sa faca plecaciuni, toti strigau in cor cele scrise mai sus In primul rand stateau directoarea mea, diriga mea si profesoara aia care m-a amenintat cu scaderea notei la purtare si incercau sa ma descalte si sa imi pupe degetele de la picioare...
N-am sa uit niciodata asta, ce n-as da sa se intample o data si in realitate

haha... bai va bateti joc de mine??? Am semnat contract!!!!!!!
nu pot sa cred...

Minunata toata saptamana, numa' vesti bune primite... n-am ce sa reprosez, nimic nu m-a enervat, nimic nu m-a deranjat, a fost o saptamana perfecta. Si ziua de maine va fi garantat la fel ca ultimele zile. Maine fac 7 ani de tenis

Buna dimineata, am revenit dupa aproape o luna de repaus mintal, dupa aproape o luna de intrerupt legatura cu tot ceea ce se numeste comunicare. Ce-am mai facut in ultima vreme: multe... foarte foarte multe. M-am apucat de chitara, aveam de gand sa merg de Craciun sa-l colindam pe nea Gigi, ca tot am ramas fara fonduri. Si-n rest toate bune la casa omului

Ma intreb cu ce vine mosul, daca vine
De doua luni fac foame ca sa strang bani pentru un procesor nou si acuma cand am ajuns sa strang banii imi dau seama ca imi face mult mai mare placere sa ma chinui in continuare cu calculatorul si sa fac cadouri de Craciun