CEC - Casa de Economii si Consemnatiuni
Info
Autorizata sa functioneze de la data: 17. 09. 1999
Inmatriculata in registrul comertului la data: 13. 01. 1997
Istoric
QUOTE |
Originile Casei de Economii si Consemnatiuni se regasesc in eforturile elitelor politice si economice din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de a pune ordine in finantele publice ale tanarului stat roman, rezultat in urma Unirii din 1859. Casa de Economii si Consemnatiuni este continuatoarea activitatilor initiate de prima institutie de credit public din Romania – Casa de Depuneri si Consemnatiuni- si a celor desfasurate, incepand cu anul 1881, de cea mai importanta casa de economie care a activat in sistemul bancar romanesc – Casa de Economie - transformata in anul 1932 in Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale. In domeniul caselor de economii, primul proiect apartine lui Costache Balcescu si a fost publicat in 1845. Acesta cuprindea “statutele cassei de pastrare si imprumutare”, care urma sa se fondeze prin “sloboda subscriptie particulara in orasul Bucuresti”, fiind insotit si de o expunere de motive. Trebuie mentionat faptul ca, proiectul a fost inspirat dupa statutele caselor de economie din Franta si a celei din Brasov, infiintata in 1835. In planul de organizare al creditului, publicat in 1864 ca anexa la bugetul statului, sunt mentionate institutiile financiare, intr-o ordine ce sugera urgenta infiintarii lor. Astfel, prima apare “Banca Fonciara”, urmata de “Banca de Scont si Circulatiune”, “Casa de Economie”, “Casa pentru inlesnirea micilor agricultori si meseriasi”, “Muntele de Pietate” si “Casa de Depozite si Consignatii”. Ministrul ad-interim de Finante, Nicolae Rosetti-Balanescu, realizeaza un proiect de lege pentru constituirea unei Case de Depozite si Consignatii, pe care Domnitorul Alexandru Ioan Cuza il aproba, la 24 noiembrie 1864, si astfel ia nastere Casa de Depuneri si Consemnatiuni (CDC). |
QUOTE |
Consiliul de Administratie Eugen Radulescu - Presedinte al Casei de Economii si Consemnatiuni CEC-S.A. Vasile Ifrim - Vicepresedinte al Casei de Economii si Consemnatiuni CEC-S.A. Gabriela Tudor - Vicepresedinte al Casei de Economii si Consemnatiuni CEC-S.A. Cristian Tudorancea - Vicepresedinte al Casei de Economii si Consemnatiuni CEC-S.A. Claudiu Doltu - Secretar de Stat - Ministerul Finantelor Publice Istvan Jakab - Secretar de Stat - Ministerul Finantelor Publice Bitu Alice Cezarina - Secretar de Stat - Ministerul Finantelor Publice Daniel Chitoiu - Vicepresedinte Agentia Nationala de Administrare Fiscala (Subsecretar de Stat) Bogdan Hutuca - Vicepresedinte Agentia Nationala de Administrare Fiscala (Subsecretar de Stat) Catalin Doica - Secretar de Stat - Ministerul Finantelor Publice |
QUOTE |
"Casa de Economii si Consemnatiuni va ajunge una dintre primele trei banci romanesti in urmatorii 3-5 ani. Acesta este obiectivul – ambitios, dar realizabil – prevazut in strategia de dezvoltare a institutiei pe perioada 2006-2008. Noul statut, de banca universala, aprobat in vara anului 2005, a pus bazele relansarii si repozitionarii CEC in sistemul bancar din Romania. O echipa de profesionisti isi dedica energia si pregatirea profesionala pentru a transforma acest obiectiv in realitate palpabila. In final, cei care vor castiga sunt milioanele de clienti ai bancii. Pentru acestia ne straduim sa asiguram un viitor solid bancii noastre, care sa perpetueze notorietatea si traditia, de peste 140 de ani, a Casei de Economii si Consemnatiuni." (Eugen Radulescu, Presedinte CEC |
QUOTE |
Persoane Fizice Persoane Juridice Carduri Tur Virtual Retea Unitati Retea Bancomate Cariera |
QUOTE |
Head-Office: Calea Victoriei nr. 11-13, Sector 3, Bucuresti Tel-Verde: 0 800 800 848 SWIFT: CECE RO BU Email Office: office@cec-sa.ro Cariere: gabriela.iordache@cec-sa.ro Site: http://www.cec-sa.ro |
QUOTE |
CEC a vandut pana in prezent credite de circa 500 de milioane de lei (141 de milioane de euro), adica de aproape trei ori mai mult decat la inceputul anului, potrivit datelor publicate de banca. Implicit, profilul de risc al bancii a inregistrat schimbari care i-au facut pe cei doi investitori ramasi in finala privatizarii sa solicite auditarea rezultatelor financiare inregistrate de CEC la jumatatea anului. Peste 90% din totalul creditelor acordate de CEC au drept destinatari intreprinderi mici si mijlocii, 55% sunt pentru finantarea de investitii, 40% au fost acordate pentru finantarea nevoilor pe termen scurt, iar 4% au reprezentat credite pentru finantarea stocurilor. Recent, CEC a inceput sa acorde si credite in valuta, soldul ajungand la peste 6 mil. euro. La jumatatea anului, cota de piata a CEC a scazut la 4,2%, dupa o usoara revenire in trimestrul I. |
QUOTE (Mihai @ 17 Aug 2006, 02:55 PM) |
Head-Office: Calea Victoriei nr. 11-13, Sector 3, Bucuresti Tel-Verde: 0 800 800 848 SWIFT: CECE RO BU Email Office: office@cec-sa.ro Cariere: gabriela.iordache@cec-sa.ro |
QUOTE |
Alegerea castigatorului CEC are sanse sa se incheie pana la sfarsitul acestei luni, iar favoriti in cursa se anunta grecii de la NBG, care ar putea pune pe masa mai multi bani decat ungurii de la OTP, dupa cum indica informatiile aparute pe piata in ultima saptamana. Comisia de privatizare ar putea sa stabileasca un nou termen pentru depunerea ofertelor finale imbunatatite pentru cel tarziu 25 septembrie (fata de 31 august, initial), in conditiile in care pana vinerea aceasta va fi gata auditul rezultatelor financiare ale CEC pe primul semestru, sustin surse apropiate procesului, citate de Mediafax. "KPMG va transmite auditul cel tarziu vinerea viitoare (8 septembrie - n.r.). |
QUOTE |
Trei argumente pentru privatizarea CEC: 1. In primul rand, nu era luat in seama costul de oportunitate al sumelor investite, respectiv impactul neinvestirii acestei sume in infrastructura, educatie etc. Acest tip de strategie are cateva minusuri importante, legate de faptul ca procesul de restructurare a CEC a inceput prea tarziu, iar institutia nu dispune de resursele umane (poate cu exceptia noii echipe de conducere) si de know how necesare pentru aceasta transformare. Acest lucru limiteaza mult viteza schimbarii. In plus, procesul de transformare a CEC este mare consumator de timp, avand in vedere ca, abia de curand, CEC a inceput sa iasa pe piata cu produse bancare apropiate de cele ale concurentei. Dezavantajul procesului de restructurare condus de stat este ca mijloacele financiare ale CEC sunt mici, iar specialistii trimisi sa realizeze acest lucru au o experienta relativ redusa in comparatie cu resursele umane de care dispun concurentii. In acest context, exista riscul ca institutia controlata de stat sa piarda batalia, iar valoarea de piata sa nu creasca semnificativ. Ceea ce ar insemna ca s-ar irosi timp si bani. 2. Al doilea aspect care trebuie luat in considerare este momentul vanzarii, respectiv contextul de piata. In prezent, asistam la o anumita competitie pentru bancile romanesti, datorita faptului ca tara noastra va deveni membru al Uniunii Europene. Acest lucru ii determina pe principalii jucatori din piata bancara regionala si europeana sa ia in considerare piata romaneasca, a doua ca marime si potential din Europa de Est, dupa cea poloneza. In plus, in Romania, nivelul de intermediere financiara este mult mai mic decat in Uniunea Europeana. Din acest punct de vedere, putem sesiza inca de pe acum reorientarea grupurilor bancare europene si internationale fie catre grupurile bancare regionale, fie catre achizitia de banci private mici, prin intermediul unor banci din strainatate in care detin participatii semnificative. In primul caz, trebuie mentionata oferta de preluare a Emporiki Bank de catre Credit Agricole (Top 10 mondial si european), deschiderea discutiilor pentru fuziunea dintre Banca Intesa (care a ofertat pentru BCR) si San Paolo IMI (prezenta in Romania dupa preluarea West Bank). Unii dintre principalii actionari ai Intesa sunt Credit Agricole si Santander Central Hispano Group, doua banci din Top 10 mondial si european. In al doilea caz, trebuie mentionata achizitia bancii Daewoo Bank de catre CR Firenze, unde actionarii principali sunt BNP Paribas si San Paolo IMI, si chiar procesul de achizitie a Romexterra Bank de catre Bayerische Landesbank (locul 43 mondial si a saptea banca din Germania) prin intermediul bancii maghiare MKB. 3. Al treilea aspect de care nu tin cont autoritatile romane este legat de impactul competitiei si al tehnologiei asupra modului de abordare a pietei bancare de retail. Astfel, au aparut unele abordari noi ale pietei, spre exemplu self-banking, promovat de ING Bank. Apar agentii si companii de brokeraj de credite, fapt ce are ca efect atat eliminarea necesitatii unei structuri fixe dezvoltate si costisitoare, cat si reducerea costurilor de dezvoltare si operare. Acest lucru va permite reducerea costurilor, cresterea flexibilitatii si a capacitatii competitive la scara europeana si globala. In plus, CEC are un concurent redutabil de existenta caruia pare a fi prea putin ingrijorat. In ultimii ani, Posta Romana se dezvolta ca furnizor de servicii financiare multiple si ca intermediar intre banci si populatie. Reteaua Postei Romane are peste 6.500 de unitati, dintre care multe sunt informatizate, astfel incat din punctul de vedere al costurilor este mult mai eficient, pentru unitatile bancare, sa distribuie produse standardizate prin intermediul postei decat sa-si construisca o retea complexa. Posta Romana, prin reteaua sa, prin serviciile financiare complexe oferite poate fi mult mai competitiva decat CEC. In felul acesta, reteaua foarte extinsa a CEC se poate transforma din avantaj intr-un dezavantaj. |
QUOTE |
Documentul continand auditul limitat privind rezultatele financiare la sase luni ale CEC, realizat de KPMG, a fost trimis ieri comisiei de privatizare a bancii, dupa ce a primit aprobarea consiliului de administratie. "Potrivit criteriilor IFRS (standardele internationale de raportare financiara - n.r.), avem un nivel al provizioanelor foarte putin peste calculele noastre, cu numai 60.000 de lei (16.600 de euro), si un profit usor mai jos comparativ cu cele 20 de milioane lei (5,5 milioane de euro) raportate la sase luni", a declarat presedintele CEC, Eugen Radulescu. Oficialul CEC a adaugat ca, din acest moment, termenele pentru privatizarea bancii depind exclusiv de negocierile dintre comisia de privatizare si cei doi finalisti. |
QUOTE |
CEC a emis aproximativ 100.000 de carduri de la inceputul anului, cand a demarat activitatea pe aceasta piata. "Din total, 13.000 sunt carduri de credit. Sumele trase din plafoanele de credit se ridica la 30 de milioane de lei (8,5 mil. euro, n. red.)", a declarat Cristian Tudorancea, vicepresedintele CEC care coordoneaza operatiunile cu carduri. Plafoanele de credit aprobate pentru cardurile emise totalizeaza aproximativ 48 de milioane de lei (13,7 milioane de euro). CEC este un late-commer pe piata cardurilor, care a ajuns deja la aproape 8,5 milioane de carduri. OTP Bank, care a intrat, de asemenea, pe piata cardurilor in primavara, a reusit sa emita ceva mai mult de 20. |