Cum vorbim, cum scriem
Nici o brinza? sau nicio branza?

Academia Romana a lansat joi o noua editie a Gramaticii limbii romane. Costa doar 15 lei noi si apare la 43 de ani de la ultimul tratat asemanator care stabilea normele si regulile limbii romane. Noua Gramatica aduce o interpretare a structurii gramaticale a limbii romane, incercind sa tina pasul cu evolutia limbii.

Lansarea noii Gramatici a limbii romane nu reprezinta foarte probabil o stire care sa tina prima pagina a cotidianelor si nici "capul" de jurnal tv. Mare brinza de stire asadar, ar putea zice unii. Si totusi cum vom scrie corect cind ne vom referi la aceasta informatie? Nici o brinza de stire? sau poate nicio branza de stire?

Gramatica da un raspuns la aceste intrebari. Asadar, ar trebui sa stim
ca "nici o" nu exprima o "negatie definitiva" ci o disjunctie. Astfel, se
spune corect: aceasta stire nu e nici o vaca, nici o capra, ci e o
informatie (neavind desigur vreo legatura cu produsul final al laptelui dat de cele doua animale).

Alta e situatia cind e vorba de "nicio", care arata ca este vorba de o negatie definitiva. Un exemplu in acest sens: nicio carte nu reglementeaza mai bine evolutia limbii decit o face noua Gramatica.




Situatia este identica si cind trebuie facuta distinctia intre "nici un"
sau "niciun". Lingvistii spun ca aceasta distinctie e in spiritul limbii, e
foarte utila si trebuia in cele din urma operata la nivel normativ.

Alta noutate: "o data" nu se mai scrie despartit, ci impreunat ("odata"), intotdeauna cand este adverb, inclusiv in locutiuni - "odata ce", "odata cu". El ramane separat numai atunci cand este numeral si se opune lui "de doua ori". Aici parca e mai simplu, nu?

Gramatica mai prevede o serie de reglementari specifice, destinate totusi mai curind initiatilor. Astfel, foarte pe scurt, au disparut denumirile de parti principale si parti secundare de propozitie, asta insemnind ca subiectul nu mai este parte principala de propozitie, ci un complement mai special.

Pe de alta parte, articolul nu mai este considerat parte de vorbire de aceeasi importanta cu substantivul, verbul sau adjectivul. Oricum, partile de vorbire se numesc acum clase lexico-gramaticale.

In cele din urma, au fost multiplicate tipurile de complement, complementul direct fiind scindat in doua categorii: complement direct si complement secundar, iar complementul indirect - in complement indirect, complement prepozitional si
complement posesiv.

Desigur, toate aceste amanunte nu intereseaza pe majoritatea dintre noi si nici nu ne ajuta sa traim mai bine. Totusi, ca sa citam pe presedintele Academiei Romane, Eugen Simion, "gramatica sigur ca nu invata pe omul care vorbeste urat cum sa vorbeasca frumos, dar invata pe cei care trebuie sa invete pe omul de pe strada".

Gramatica e totusi importanta pentru ca stabileste normele unei limbi si corectitudinea folosirii limbii. Sau altfel spus ajuta la apararea limbii.

"Orice natiune culturala, orice societate civilizata are un sistem al
limbii, un sistem care trebuie sa fie cat mai corect. De aceea, natiile
civilizate, cum ar fi Franta de pilda, au o adevarata retea de institutii,
in afara de scoala, de familie, pentru apararea limbii, de la Academie, pana la, repet, societati speciale pentru apararea limbii franceze. Ei, la noi totul a ramas pe seama scolii si a familiei", a mai spus Eugen
Simion.

"Familia intr-un fel a abandonat aceasta problema. A ramas strada si media, in special televiziunea. Si multi se plang ca limba romana s-a uratit, este si adevarat. Cand ascultam pe cineva, pe un om politic, dar nu numai pe ei, vedem cum cuvintele se jupoaie, cum fraze nu se termina niciodata. Nu mai exista acea fluiditate si acea frumusete, acea constructie armonioasa a limbii".

Academia Romana, institutia care a editat noua Gramatica, a facut totodata un apel pentru folosirea unui singur sistem ortografic, respectiv cel care impune scrierea cu "a" si nu "i", respectiv "sunt" si nu "sint". "Trebuie sa renuntam la orgolii. Am facut din ortografie o cauza nenorocita a politicii.

Nu cred ca «a» sau «i», respectiv «sunt» sau «sint» ne califica capacitatea noastra intelectuala sau morala. Nu cred ca aceasta schizofrenie care se manifesta in societatea romaneasca mai trebuie accentuata si prin doua sisteme ortografice", a mai spus Eugen Simion. (hotnews.ro)

Nefertiti, nu am auzit nimic despre aceasta "lansare" in limba romana. Dar nu ma mir de ce.
Parca in liceu primele pagini de tocit se refereau la "Formarea limbii romane", nu!? Iata ca la asta m-a dus gandul acum.
Mda, cam putin 15 RON, nu? Sa fie oare de doi lei? M-ai facut curioasa.

Pai... depinde de calitatea imprimarii, cred. Si oricum, s-ar putea sa fie subventionata.

Ieri sora mea m'a rugat sa ma uit la stiri poate, poate spun despre noua Gramatica... Intr-un singur jurnal au avut bunavointa de a mentiona in 60 de secunde (maxim) aparitia noilor reglementari, fara nici un alt detaliu, cat de mic.

Pe de o parte, cred ca au dreptate cu revizuirea regulilor limbii romane. Dar nu sunt de acord cu mai multe lucruri. De exemplu, am impresia ca in unele cazuri au acceptat varianta majoritatii, chiar daca majoritatea obisnuia sa foloseasca cuvantul respectiv intr-un mod gresit. Apoi, unele cuvinte pur si simplu sunt lipsite de logica. Nu inteleg de ce sa scriem legat "nicio", "niciun"... mi se pare aiurea... nu gasesc sensul... Cei mai dezavantajati vor fi cei care dau examene. Intr-un articol din ziarul local de astazi scria urmatoarele:

In principiu, gramatica asta a fost facuta urmarind evolutia limbii, si nu ca sa o impuna. Daca citesc ce ai scris, as zice ca nu mai stim sa vorbim romaneste pana nu am citit gramatica respectiva. Sau sa inteleg ca era mai buna o carte de gramatica cu reguli pe care le mai foloseste doar o mana de oameni? Oricum, nu cred ca vechile reguli gramaticale vor fi considerate de acum incolo greseli. Poate "forme invechite"...

Gramatica e o regula impusa. De nustiuce idioti, care cred ca = (eu stiu mai bine)

Pacat ca nu s-au impus dialectele, astea macar au fi adus culoare in limba.

Nu vreau sa va explic reforma noua a limbii germane, ati tâmpi.
La fel ca noi.

Greetings, Marcus. Genieße es.

Am indurat, am vazut, am citit.
Daca o sa fie asa mai departe, o sa scriu cum am invatat la scoala.
Fie Academie sau ioc.

Mi se pare ca s-a ajuns la prea multa pedanterie cu gramatica asta. Una e sa stabilesti niste norme generale, mai de "bun-simt", si alta e sa te concentrezi pe tot felul de chitibusuri. La ce ne foloseste daca de-acuma-nainte se scrie-n unele contexte nicio in loc de nici o? Nu erau de-ajuns ciudateniile precum sa fii scris cu 2 de i, si sa nu fi cu unul singur, desi pronuntam aceeasi chestie? Parerea mea e ca ne complicam singuri existenta cu genul asta de dileme...

Maracine, tztz...
"A fi" si "sa fii" îs doua mâncari de peste.

Dar hai sa-ti zic ceva:
Mi-e rusine pt tine (fiind neamt, sau jumatate, io stiu)
ca iti pot explica limba ta materna.
Pe care n-o întelegi, fie cu 2 sau 3 i.

Bine - bine cu pedanteria, dar daca si eu o stiu, nu înteleg de ce n-ai pricepe-o tu, care esti la resursa.
Învata. Ia o carte în mâna.

Oameni buni, n-ati inteles ce-am zis, nu ma refeream decat la conjunctiv persoana a II-a singular, dupa cum m-am si exprimat. E evidenta diferenta in exemplele voastre. Oricum, intre timp mi-am dat seama ca-mi aminteam gresit: de fapt era vorba de imperativ: fii si nu fi. Aceasta e intrebarea.

Ce ma distreaza pe mine e ca minunea asta se cheama DOOM (doom indeed. We're doomed. ) Bine ca am terminat scoala, ca ramaneam repetenta

Eu am auzit si o chestie cu Intr-o si Intr-un scrise fara liniflutze. E ceva sambure de adevar?

O alta chestie: unii nu au renuntat nici acum la scrierea cu i din i si cu sint si sintem samd. Si cand spun unii ma refer la, de exemplu, unii ziaristi de la "Academia Catavencu" deci nu Neica Nimeni. Ce se intelege de aici?

Pai adoptarea scrierii cu â si u (suntem) s-a facut dintr-o pornire de hei-rup-ism nationalist. Nu era musai s-o facem, nu era o regula esentiala. Pur si simplu ne-am intors inapoi in timp la nu stiu ce vremuri imemoriale cand scriam 'profund romaneste'. De aceea multora li se rupe de ea, inclusiv Catavencilor.
In schimb, noile reguli nu fac decat sa consfinteasca greselile facute in ultimii ani de catre cei care n-au fost in stare sa invete corect gramatica.

Mie-mi place mai mult cum arata scrierea cu â. Mi se pare mai estetic. Nu totul pe lumea asta trebuie sa fie facut cat mai util, multe chestii sunt bune si de dragul frumosului. Multe ziare si chiar unele edituri il folosesc doar pe î pentru a economisi spatiu, deci tot dintr-un criteriu de utilitate. Si mai e un motiv: obisnuinta.

Estetica asta tine de gustibus. Mie, de exemplu, nu-mi place asta noua. In plus, nu e normal sa stabilesti noi reguli gramaticale dupa criterii estetice, e o aiureala. Si nici nu au tinut ei cont de asta.

Gramatici degeaba

Noua „Gramatica academica a limbii romane“ (GALR), lansata saptamina trecuta, dar deocamdata putin cunoscuta, a stirnit deja discutii si nelamuriri. Lingvistii ne linistesc insa: nu se schimba decit detalii tehnice ...

Cartea e publicata in noiembrie 2005, copyright-ul RAO (pentru versiunea in limba romana) este tot pt 2005. Copyright-ul editiei in limba engleza apartine unei edituri din Marea Britanie (1989). Nu stiu in ce an a fost facuta traducerea.

pana la urma vom fi nevoiti sa acceptam noile reguli. din pacate, multe dintre ele par destul de tampite.

Pina la urma, sint obligatorii regulile noi sau nu?

Mi se pare ciudat ca am revenit la forma arhaica "sunt", dar o dam cu "nicio" si "niciun"... probabil urmatoarea varianta de Doom (eu chiar am jucat jocul asta...si ce-am mai imprastiat sange pe monitor) va acredita chestiile chatiste de tip "fat-o" !!!!!

Nu cobi!

De unde pot sa cumpar cartea? as prefera de pe internet ...