Un articol interesant.......
@International Forum: Danube - The River of Cooperation, Belgrad 2002
ROMÂNII SI MAGHIARII LA LIMES
CINE POATE AZI SA LUPTE CU OCCIDENTUL?
SUNT MAGHIARII MAI CRESTINI DECAT VALAHII? Pentru românii din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures, prezenta unei minoritati de un milion si jumatate de maghiari crestini occidentali este o problema importanta, dupa cum s-a vazut la Timisoara la Revolutia din decembrie 1989, la luptele de strada din martie 1990 din Targu Mures si, mai ales, la alegerile din perioada 1990-2000.
Uniunea Democratica a Maghiarilor din România se considera un element civilizator,
un ultim bastion al Imperiului apusean intr-o lume straina, daca nu dusmana, cea ortodoxa.
Partidul Unitatii Nationale a Românilor considera ca ii apara pe romani in propria lor tara. El este reactia la aceasta presiune maghiara si occidentala.
Crearea unui partid maghiar si unul român in aceeasi tara este totusi paradoxala,
pentru ca atat UDMR-ul cat si PUNR-ul sau partidul România Mare sunt convinse ca lupta la Limes impotriva barbarilor. Dar cine sunt barbarii de azi?
Este Transilvania un limes in Sfantul Imperiu Roman sau in afara lui?
Sunt maghiarii mai "romani, mai cetateni ai Romei" decat valahii?
Transilvania este de doua milenii un limes disputat
Retragerea lui Aurelian (271) la sud de Dunare nu a modificat caracterul regiunii sau al oamenilor.
Expansiunea maghiara dupa trecerea lor la romano-catolicism (1000) i-a surprins pe valahi nepregatiti, pentru ca invazia slava din primul mileniu i-a rupt si izolat de Roma. Asa ca la sud s-au supus noilor stapani greco-slavi, iar la nord, o parte din elita valaha s-a catolicizat, maghiarizat si a trecut din nou in serviciul Sfantului Imperiu prin intermediul regelui apostolic.
Apoi in perioada cat Ungaria a fost transformata in Pasalac Turcesc, elita Transilvaniei era angajata direct intr-o lupta de limes cu islamul. Familia valaha (fosta valaha) Hunyadi, Matei Korvin, sunt exemple de eroism in slujba Sfantului Imperiu.
De la Budapesta, Transilvania a fost condusa numai din 1866 pana in 1918, dar maghiarii crestini de rit occidental au avut, in mod oficial si firesc, tot timpul o pozitie privilegiata fata de romanii pravoslavnici ortodocsi, "tolerati" si periferizati. Cam ca si in zilele noastre.
Dupa Primul Razboi Mondial, regatul "România Mare" a fost transformata intr-un limes al Occidentului impotriva bolsevicilor iar populatia maghiara si-a putut mentine netulburata superioritatea in plan urban, printr-o organizare si un nivel educational de tip occidental, superior românilor ortodocsi.
Hitler, care vroia sa-i distruga pe comunisti si sa puna baza unui Imperiu "German", le-a dat in 1940 maghiarilor jumatate din Ardeal, obligandu-i atat pe ei cat si pe români sa-l urmeze in cruciada antislava, antibolsevica.
Chiar si dupa cel de al Doilea Razboi Mondial, maghiarii si-au pastrat pozitia superioara prin faptul ca au intrat in Partidul Comunist mai hotarati decat româ nii, dar mai ales prin faptul ca Stalin le-a creat o Regiune Autonoma Maghiara, un relict al fostului Dictat hitlerist, anulat oarecum dupa razboi.
Si din nou, in eforturile de modernizare a limesului, de data asta privit din rasarit - la inceputurile dictaturii comuniste de dezvoltare - maghiarii si evreii din România au fost in prima linie.
Intre anii 1970-80, politica duplicitara fata de Occident a românilor ortodocsi condusi de Ceausescu a subminat pozitiile privilegiate maghiare. Industriile in expansiune cereau forta de munca rurala, adica româneasca, si astfel s-a diluat masa compacta a maghiarilor din orasele ardelene prin "migrarea masiva " a romanilor "regateni" in Transilvania. Pe aceasta cale, s-a realizat si o egalizare a nivelului de viata. Desigur in jos pentru maghiari si in sus pentru taranii români.
Conflictul româno-maghiar, de fapt un conflict religios si cultural, mascat intr-unul etnic, a devenit cu timpul
ireconciliabil la limesul pravoslavnic condus de Moscova.
Aceasta trecere in revista a aparitiei si misiunii de limes a românilor si a maghiarilor scoate in evidenta cateva constante. Românii, care se apara la toate azimuturile, sunt fara indoiala continuatorii culturii limesului roman oriental,
dar sunt rupti de cultura originala latina de o mie de ani si sub stricta supraveghere spirituala greco-pravoslavnica ortodoxa. Maghiarii sunt tot fara nici un dubiu navalitori barbari (?) convertiti la catolicism si partial, ulterior, la Calvinism si Protestantism. Astfel ei sunt sub protectia Romei si a Occidentului si sunt aparatorii limesului catolic. Mai ales ca o parte din populatia proto-româna din Panonia si chiar din Transilvania a trecut la romano-catolicism si greco-catolicism si s-a maghiarizat, in parte.
Se vor schimba relatiile româno-maghiare daca granita Europei Centrale, se va stabiliza la granita cu Federatia Rusa?
Ce se va intampla, daca totusi Rusii obtin acordul occidentalilor de a muta din nou granita de vest pe crestele Carpatilor, pentru a avea legatura directa cu Serbia si Bulgaria?
Trecerea in revista a originii urmasilor si a aspirantilor culturilor de la limes, a cooperarii milenare pozitive si negative româno-maghiare prin prisma experientei bimilenara a limesului ne poate oferi baza unor noi perspective, atat la maghiari si la greco-pravoslavnici, cat si mai ales la valahi, la românii de la nord si de la sud de Dunare.
Prof. dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania
Nascut la Lovrin, judetul Timis, la 20.03.1942;
1965, examenul de stat la Academia de Studii Economice Bucuresti;
1968, redactor la Radioteleviziunea Romana;
1970, asistent la Universitatea din Timisoara;
1972, se stabileste in Germania Federala, cadru didactic asociat la Universitatea din Bremen;
1977, trece la Institutul de documentare stiintifica din Frankfurt am Main;
1984, consilier academic pe viata la Universitatea din Bremen;
1986, doctor in filosofie al Universitatii din Bremen;
1987- prezent, publica in romana si germana, valoroase lucrari in domeniul filozofic, politic, istoric si economic;
1992, expert international al Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD, New York).