Suntem ceea ce vedem cu ochii sufletului nostru sau suntem ceea ce vedem prin ochii celor de langa noi ?

Undeva intre... zic eu.

suntem ceea ce le aratam celorlalti ca suntem

Suntem mai multi intr-unul: cel din interiorul & intimitatea noastra, cel care dorim sa fim, cel pe care il vad ceilalti, cel care este dorit de ceilalti...depinde de fiecare, ce parte a sa iubeste mai mult.

Cum spune Thelma, suntem si intimitatea noastra, si ce dorim sa fim, si ce vad ceilalti, si ce vor ceilalti, ..., si multe altele, mai mult sau mai putin din fiecare.

Dar daca e sa vorbim de identitate, undeva in afara si deasupra ar putea fi lumea din care facem parte, si in care identitatea ne deosebeste, si in care ne reflectam identitatea.

Iar undeva inauntru suntem ceea ce ni se potriveste (si putem "vedea" asta "cu ochii sufletului", daca o vrem cu adevarat) dar si ceea ce avem de ascuns pentru ca nici nu ni se potriveste si nu se potriveste nici cu ceea ce se asteapta de la noi (sau poate doar ni se pare noua ca nu se potriveste) si ceea ce incercam sa aratam pentru a da aparenta ca suntem ceea ce se asteapta de la noi.

Si toate astea intr-o continua dinamica, in jurul a ceea ce am putea "vedea cu ochii sufletului nostru".

Si intr-o lume supusa unui "asalt" vizual permanent si in continua crestere.

Partial: si una si alta
Complet: nici una, nici alta

Aplicind procedeul negarii negatiei putem spune ca :

Partial: nici una , nici alta
Complet: si una , si alta

calfa

Infatisarea exterioara este un martor tacut dar vizibil al identitatii noastre .Uneori nu vrem sa aratam cine suntem cu adevarat .In realitate putem fi o persoana serioasa iar in intimitate alta .Fiecare individ se manifesta diferit.