Lectura placuta!
Versiune completa:My Way...
Ganduri, scrieri, amintiri din viata lui Corydalis veti putea citi in cadrul acestui Jurnal.
Lectura placuta!
Lectura placuta!
dupa cateva zile am din un jurnal. ma obisnuisem sa notez in el de cate ori se putea, celuilalt ii pusesem sfarsit si il asteptam pe cel nou... Multumesc, Mihai
titlul e "furat" de la unul din cantecele lui Frank Sinatra, si as vrea sa pot si eu spune candva... "I did it my way..."
acum sunt in Berceni, unde tocmai am vizitat-o pe Cristina V. si toata familia ei. nu s-a schimbat foarte mult ea, in schimb fetita ei a crescut si deja vorbeste. la inceput timida, pana la sfarsitul vizitei s-a mai "dezghetat".
acum ma voi intoarce in camera de camin unde voi incerca sa-mi adun ganduri si sa mai citesc cate ceva din cursuri.
mi-e teama de maine...
titlul e "furat" de la unul din cantecele lui Frank Sinatra, si as vrea sa pot si eu spune candva... "I did it my way..."
acum sunt in Berceni, unde tocmai am vizitat-o pe Cristina V. si toata familia ei. nu s-a schimbat foarte mult ea, in schimb fetita ei a crescut si deja vorbeste. la inceput timida, pana la sfarsitul vizitei s-a mai "dezghetat".
acum ma voi intoarce in camera de camin unde voi incerca sa-mi adun ganduri si sa mai citesc cate ceva din cursuri.
mi-e teama de maine...
aseara am descoperit printre cd-urile colegei de camera un album de-al lui Florin Chlian si-l ascult "over and over... again"
Sa te feresc de visurile tale...
Sa te ascund de clipa care moare...
Nici n-am sa-ncerc
Puterea asta trebuie s-o ai tu!
E pentru tine!..
in rest o goana nebuna intre una si alta. nu vad nici o esire...
iar gandurile tot de el se agata... nici nu vreau sa incerc sa ma lupt cu vrerea lor...
Sa te feresc de visurile tale...
Sa te ascund de clipa care moare...
Nici n-am sa-ncerc
Puterea asta trebuie s-o ai tu!
E pentru tine!..
in rest o goana nebuna intre una si alta. nu vad nici o esire...
iar gandurile tot de el se agata... nici nu vreau sa incerc sa ma lupt cu vrerea lor...
cu Daniela ma inteleg foarte bine si simt ca am multe multe de invatat din pragmatismul ei. intr-o seara m-am bagat in pat cam flamanda, iar ea tocmai stinsese candela. eu nu mi-am dat seama, dar o intreb: "nu ti se pare ca a ajuns miros de friptura la noi in camera? ciudat! la ora asta?!?!" cu greu ne-am potolit din discutie, pe la 2 noaptea.
am reusit sa gasesc un loc de munca. sunt parti pro, parti contra. cred ca am sa raman o perioada
imi expira timpul...
la noapte voi vedea stele cazand...
am reusit sa gasesc un loc de munca. sunt parti pro, parti contra. cred ca am sa raman o perioada
imi expira timpul...
la noapte voi vedea stele cazand...
criminala noaptea aceea... mi se facuse somn cu putin inainte de a iesi cu Daniela afara. ok, m-am mobilizat eu si mi-am insotit colega... nic macar o stea nu am vazut. "poate au cazut toate..." spuse ea... oricum am ras, am impartit niste prune cu un catel...
" sa te feresc de ochii din oglinda..."
" sa te feresc de ochii din oglinda..."
exersez zilnic, cum e sa pierzi vremea vad... nu am plecat la Focsani, pentru ca o asteptam pe Roxi la mine, dar abia ieri am aflat ca maine ne vom vedea (nu ne-am vazut de la licenta). oricum, vineri voi pleca.
marti va veni si Simi aici. stiu ca e nerabdatoare si tot ce sper e sa ne intelegem. de fapt, noi ne intelegem pan la urma, mai mereu...
ieri am iesi cu D. si cu D., un prieten de-al ei, la film. desi am plecat pe la 17.00, abia la un film care incepea pe la ora 19.30 am ajuns. apoi am luat la rand un bar de langa cinematograf, unde m-am abtinut sa nu gust berea, dar in campus in am acceptat provocarea lui Stef. pe la 2 am ajuns in camera, unde D. si-a cerut voie sa ramana la noi.
apoi ei au plecat in oras, eu am ramas sa dezleg tainele transmiterii sinaptice, chimice si electrice, sa ascult ce mai ofera colegii de palier sau cu cat elan chinuie colegul de la camera 4, chitara...
trebuie sa schimb avatarul. simt ca nu mai reprezinta...
"...ce lume talimba ce dreptate strimba..."
marti va veni si Simi aici. stiu ca e nerabdatoare si tot ce sper e sa ne intelegem. de fapt, noi ne intelegem pan la urma, mai mereu...
ieri am iesi cu D. si cu D., un prieten de-al ei, la film. desi am plecat pe la 17.00, abia la un film care incepea pe la ora 19.30 am ajuns. apoi am luat la rand un bar de langa cinematograf, unde m-am abtinut sa nu gust berea, dar in campus in am acceptat provocarea lui Stef. pe la 2 am ajuns in camera, unde D. si-a cerut voie sa ramana la noi.
apoi ei au plecat in oras, eu am ramas sa dezleg tainele transmiterii sinaptice, chimice si electrice, sa ascult ce mai ofera colegii de palier sau cu cat elan chinuie colegul de la camera 4, chitara...
trebuie sa schimb avatarul. simt ca nu mai reprezinta...
"...ce lume talimba ce dreptate strimba..."
sunt in Focsani deaproape 3 zile. e bine la mama acasa... 
desi sunt cam somnoroasa in ultima vreme si nu am facut nimic concret, doar am vegetat, cu pretextul ca vizita la medic nu a fost departe de o trauma - mai ales psihologica.
a venit Simi la mine marti si ne-am inteles nesperat de bine. de fapt, chiar in prima noapte ne-am culcat la 4, dupa ce iesisem in campus dupa o sticla de cola si am stat ceva vreme pe banca de langa terasa din fata caminului C, observand cum reactioneaza baietii care urmareau meciul. faza dura a fost inainte de culcare, cand si-a dat seama ca trebuie sa impartim patul, care nu era nici macar jumatate din ce avea ea la dispozitie acasa. salteaua era deformata si nu reusea sa ramana la perete, cum ne era intelegerea - tot aluneca spre mijloc. eu o certam:"e destul loc la perete!",
ea raspundea: "dar nu e liber!". radeam si nu reuseam sa facem ceva sa putem dormi. intr-un final, am hotarat sa dam tot jos de pe pat si sa refacem patul. dar, surpriza! dupa ce am aprins lumina am gasit o omida in pat, intreaga si nu a fost greu de ajuns la concluzia: "iata de ce nu aveam noi loc!" 
acum e singura in Bucuresti si abia maine seara vom relua "lupta" de a ne gasi un loc bun in uriasul pat. de fapt, daca stau bine si ma gandesc, doar 2 nopti am dormit impreuna. eu m-am oferit sa- tin de urat o noapte lui Gabi, pe care l-am revazut dupa 2 ani (desi imi propusesem sa nu-l mai revad vreodata, stiind ca nu va fi usor sa fac pe dura in preajma lui). nu s-a schimbat mult si ma simt la fel de bine sa-i fiu in preajma...
mi-a scris Cris si se oferea sa-mi faca rost de un loc de munca cu ea, dar nu stiu daca m-as incumeta la asa ceva...
joi m-am intalnit pana la urma cu Roxi, si pana la finalul zilei, am ravazut inca 6 colegi - Johnny, Mirela, Aurel, Mala, Anca, Monica.
maine dupa-amiaza ma voi reintoarce in Bucuresti, mai ales ca am gasit un e-mail de la Adela, care imi spuse ca a uitat sa-mi dea niste materiale pentru admitere. examenele vor fi pe 18 - 19 septembrie.
pe curand
desi sunt cam somnoroasa in ultima vreme si nu am facut nimic concret, doar am vegetat, cu pretextul ca vizita la medic nu a fost departe de o trauma - mai ales psihologica.a venit Simi la mine marti si ne-am inteles nesperat de bine. de fapt, chiar in prima noapte ne-am culcat la 4, dupa ce iesisem in campus dupa o sticla de cola si am stat ceva vreme pe banca de langa terasa din fata caminului C, observand cum reactioneaza baietii care urmareau meciul. faza dura a fost inainte de culcare, cand si-a dat seama ca trebuie sa impartim patul, care nu era nici macar jumatate din ce avea ea la dispozitie acasa. salteaua era deformata si nu reusea sa ramana la perete, cum ne era intelegerea - tot aluneca spre mijloc. eu o certam:"e destul loc la perete!",
ea raspundea: "dar nu e liber!". radeam si nu reuseam sa facem ceva sa putem dormi. intr-un final, am hotarat sa dam tot jos de pe pat si sa refacem patul. dar, surpriza! dupa ce am aprins lumina am gasit o omida in pat, intreaga si nu a fost greu de ajuns la concluzia: "iata de ce nu aveam noi loc!" acum e singura in Bucuresti si abia maine seara vom relua "lupta" de a ne gasi un loc bun in uriasul pat. de fapt, daca stau bine si ma gandesc, doar 2 nopti am dormit impreuna. eu m-am oferit sa- tin de urat o noapte lui Gabi, pe care l-am revazut dupa 2 ani (desi imi propusesem sa nu-l mai revad vreodata, stiind ca nu va fi usor sa fac pe dura in preajma lui). nu s-a schimbat mult si ma simt la fel de bine sa-i fiu in preajma...
mi-a scris Cris si se oferea sa-mi faca rost de un loc de munca cu ea, dar nu stiu daca m-as incumeta la asa ceva...
joi m-am intalnit pana la urma cu Roxi, si pana la finalul zilei, am ravazut inca 6 colegi - Johnny, Mirela, Aurel, Mala, Anca, Monica.
maine dupa-amiaza ma voi reintoarce in Bucuresti, mai ales ca am gasit un e-mail de la Adela, care imi spuse ca a uitat sa-mi dea niste materiale pentru admitere. examenele vor fi pe 18 - 19 septembrie.
pe curand
aceasta a fost singura mea iesira din casa in ultimele 2 zile - la sala de langa Azteca sa-mi verific e-mail-ul. un mesaj care m-a bucurat - cel de la Cris si unul de la Madlen. as vrea sa nu-mi mai scrie, sa nu-i mai visez uneori, sa uit tot, absolut tot!
pe joi-vineri voi merge sa ma inscriu la concursul de admitere, iar examenul va fi in week-end-ul urmator. ma simt pregatita? la unele chestii, da, la altele, confuza rau. Tiberiu si Adela ma sustin, sat in casa cu fiule de curs in mana si sper sa iasa ceva din asta. pe 12 septembrie trebuie sa ma prezint la noul loc de munca si sper sa reusesc sa gasesc o motivatie destul de puternica sa si raman trebuie sa fiu mai toleranta si sa realizez ca pana la locul de munca la care sa merg in fiecare dimineata cu entuziasm, mai e ceva cale...
de maine Simi incepe sa se intereseze de rezultate si a spus ca pe 15 va pleca acasa. sincer, as vrea sa plece mai devreme, ca e prea usor sa ne convingem una pe alta sa jucam carti sau table.
ma simt cumva linistita si abia astept sa inceapa cursurile si munca, sa ma cazez in camera care va fi a mea pentru urmatorul an (imi doresc sa fie in Leu, daca s-ar putea sa emit pretentii).
"abia pe prima treapta a mortii, voi afla ce inseamna cu edevart viata..." oare?
pe joi-vineri voi merge sa ma inscriu la concursul de admitere, iar examenul va fi in week-end-ul urmator. ma simt pregatita? la unele chestii, da, la altele, confuza rau. Tiberiu si Adela ma sustin, sat in casa cu fiule de curs in mana si sper sa iasa ceva din asta. pe 12 septembrie trebuie sa ma prezint la noul loc de munca si sper sa reusesc sa gasesc o motivatie destul de puternica sa si raman
trebuie sa fiu mai toleranta si sa realizez ca pana la locul de munca la care sa merg in fiecare dimineata cu entuziasm, mai e ceva cale...de maine Simi incepe sa se intereseze de rezultate si a spus ca pe 15 va pleca acasa. sincer, as vrea sa plece mai devreme, ca e prea usor sa ne convingem una pe alta sa jucam carti sau table.
ma simt cumva linistita si abia astept sa inceapa cursurile si munca, sa ma cazez in camera care va fi a mea pentru urmatorul an (imi doresc sa fie in Leu, daca s-ar putea sa emit pretentii).
"abia pe prima treapta a mortii, voi afla ce inseamna cu edevart viata..." oare?
azi a fost a doua zi in care am mers la sediul firmei din Nicolae Iorga. a doua zi in care am constatat ca nu e gata. printre zgomote de burghie si ciocaneli in zid, Swen ne-a spus sa revenim maine pe la 13.00
colegii sunt super - acum e prima data cand ne intalnim si asta e un avantaj, sa faci parte dintr-o echipa care se constituie, fara sa te simti un intrus care intra intr-un grup deja format. salariul a mai "crescut", de la valoarea spusa de G. ce ma deranjeaza, acum, e programul de la 10.00 la 19.00, pe care nu stiu cum il voi impaca cu orele de cursuri de la master. munca nu e grea, dar trebuie sa rezisti psihic. momentan, atmosfera e chiar faina!
luni va fi examenulsi asta inseamna ca trebuie sa ma invoiesc. numarul de candidati e de 13 si asta a facut sa-mi mai piara cheful de invatat (sunt 15 locuri si asta inseamna ca vom intra toti, indiferent de nota). e vorba si de putin orgoliu insa - nu as vrea sa fiu intrebata ceva si sa nu stiu.
sper sa-mi iasa lucrurile asa cum mi-am propus. trebuie!
"vreau sa calc pe nisip..."
colegii sunt super - acum e prima data cand ne intalnim si asta e un avantaj, sa faci parte dintr-o echipa care se constituie, fara sa te simti un intrus care intra intr-un grup deja format. salariul a mai "crescut", de la valoarea spusa de G. ce ma deranjeaza, acum, e programul de la 10.00 la 19.00, pe care nu stiu cum il voi impaca cu orele de cursuri de la master. munca nu e grea, dar trebuie sa rezisti psihic. momentan, atmosfera e chiar faina!
luni va fi examenulsi asta inseamna ca trebuie sa ma invoiesc. numarul de candidati e de 13 si asta a facut sa-mi mai piara cheful de invatat (sunt 15 locuri si asta inseamna ca vom intra toti, indiferent de nota). e vorba si de putin orgoliu insa - nu as vrea sa fiu intrebata ceva si sa nu stiu.
sper sa-mi iasa lucrurile asa cum mi-am propus. trebuie!
"vreau sa calc pe nisip..."
e deja sambata... a trecut repede saptamana, care a fost intre extaz(luni) si agonie (marti). am intrat cu 10 la master si asta ma face sa-mi fie teama. mi-am vazut la examen viitorii colegi si parea mult mai pregatiti decat mine. si cu toate astea, doar eu si Dragos am luat 10 la scris (la oral, au fost mai multe note de zece). cele mai mari emotii au fost la oral, unde nu-mi aminteam ce e e "miastenia gravis", dar m-a salvat faptul ca stiam o metoda de tratament si de aici am dedus si cauza...
probleme au aparut apoi, cand am aflat ca trebuie sa parasesc cu tot cu clucruri caminul, intre 25 si 29 septembrie. pana la urma, am apelat la Laurentiu, desi credeam ca nu il voi mai cauta vreodata. cum voi rasplati favorul, inca nu stiu... de stat, voi sta la Nicoleta, o colega de munca. apropo de munca, mi-a zapacit mintile - numai cuvinte in germana imi vuiesc in minte. ma descurc mediocru, adica am zile putin mai bune, si altele complet idioate, nu am timp nici sa mor, inca nu avem caldura, avem o norma stiintifico-fantastica de realizat...
acum mi-e somn si cred ca voi dormi o ora si apoi o iau din loc. maine ma decazez... Theo nu raspunde...
nu mai am idei...
probleme au aparut apoi, cand am aflat ca trebuie sa parasesc cu tot cu clucruri caminul, intre 25 si 29 septembrie. pana la urma, am apelat la Laurentiu, desi credeam ca nu il voi mai cauta vreodata. cum voi rasplati favorul, inca nu stiu... de stat, voi sta la Nicoleta, o colega de munca. apropo de munca, mi-a zapacit mintile - numai cuvinte in germana imi vuiesc in minte. ma descurc mediocru, adica am zile putin mai bune, si altele complet idioate, nu am timp nici sa mor, inca nu avem caldura, avem o norma stiintifico-fantastica de realizat...
acum mi-e somn si cred ca voi dormi o ora si apoi o iau din loc. maine ma decazez... Theo nu raspunde...
nu mai am idei...
o zi faina la munca - mi-am depasit recordul si cred ca pana am plecat aveam cel mai mare numar din birou. dar aici, superstitia mea, cu ziua de luni, nu se potriveste. potea maine va fi tot o zi buna, poate nu...
sunt in birou la Laurentiu, care a disparut de mai bine de 15 minute, fara sa spuna unde va merge. mi-e somn si as vrea sa vine, sa ma duca la camin. unde, la camin ? in Kogalniceanu, acolo am primit repartitie. nu stiu cum voi rezita un an aici. parca vine...
pe curand...
sunt in birou la Laurentiu, care a disparut de mai bine de 15 minute, fara sa spuna unde va merge. mi-e somn si as vrea sa vine, sa ma duca la camin. unde, la camin ? in Kogalniceanu, acolo am primit repartitie. nu stiu cum voi rezita un an aici. parca vine...
pe curand...
am ajuns mai devreme in birou - trebuia sa iau abonament si a ajuns, apoi, autobuzul, repede in Romana. ieri a fost o zi faina - a sunat Laurentiu sa-mi explice ce se intamplase, de fapt, si e totul ok, m-am mai linistit si eu, ca o luasem aproape razna.
am crezut ca dupa ce voi aduce calculatorul in cameram voi scrie mai des in jurnal, dar apare un sentiment ciudat, cum ca ar fi o mare copilarie sa mai fac asta. dar apoi citesc mesaje din urma si ma bucur ca am pastrat cateva clipe, in casute micim albe la Han.
cafeaua e langa, acelasi parait in cladirea care e intr-o vesnica finisare, frigul si el prezent, astea toate - ca sanu uit cum decurg lucrurile la noi...
cu masterul e totul ok, doamna Strungaru m-a acceptat sa lucrez cu ea pentru lucrarea de dizertatie, am renuntat la bursa la Andechs acum, pentru cea de la anul, se vrea demararea unui mic proiec de cercetare ce urmeaza sa fie prezentat anul urmator la un Congres de specialitate si vreau sa lucrez la partea ce tine de prelucrarea vocilor. cu exceptia domnului Mihailescu, toti profesorii mi se par extraordinari.
in camin, s-a intamplat sa am loc langa camera Adelei si uneori, seara, mai stau cu ea de vorba, despre una sau alta. e o alta atmosfera in acest caminm fata de cea din Grozavesti.
cafeaua nu-si face efectul
si trebuie sa stau 11 ore in acest birou... vorba cantecului - "o sa-nnebunesc".
pe curand...
am crezut ca dupa ce voi aduce calculatorul in cameram voi scrie mai des in jurnal, dar apare un sentiment ciudat, cum ca ar fi o mare copilarie sa mai fac asta. dar apoi citesc mesaje din urma si ma bucur ca am pastrat cateva clipe, in casute micim albe la Han.
cafeaua e langa, acelasi parait in cladirea care e intr-o vesnica finisare, frigul si el prezent, astea toate - ca sanu uit cum decurg lucrurile la noi...
cu masterul e totul ok, doamna Strungaru m-a acceptat sa lucrez cu ea pentru lucrarea de dizertatie, am renuntat la bursa la Andechs acum, pentru cea de la anul, se vrea demararea unui mic proiec de cercetare ce urmeaza sa fie prezentat anul urmator la un Congres de specialitate si vreau sa lucrez la partea ce tine de prelucrarea vocilor. cu exceptia domnului Mihailescu, toti profesorii mi se par extraordinari.
in camin, s-a intamplat sa am loc langa camera Adelei si uneori, seara, mai stau cu ea de vorba, despre una sau alta. e o alta atmosfera in acest caminm fata de cea din Grozavesti.
cafeaua nu-si face efectul
si trebuie sa stau 11 ore in acest birou... vorba cantecului - "o sa-nnebunesc".pe curand...
un laborator de la 10.00, ceva de mancare in camera si o cafea, fuga pana la Ariel, sa-mi recuperez banii (la naiba!!!), apoi un curs si inca vreo 3 ore si jumatae de munca. maine de la 10.30 la 17.00, tot in amaratul ala de birou... si tot asa... cafeaua iar are o latenta cam mare. pana sa ajung sa o fac parca intrasem intr-un felde sevraj. strang tot si plec.
pe curand
pe curand
ascultam meodiile lui si citeam despre "meme", care se tot invarte in jurul cartii lui Dawkins, The selfish gene. intr-un moment, m-am intrebat unde sunt de fapt? si nu mai stiam... apoi m-am localizat in spatiu si timp.
m-a amuzat ieri o idee, tot "rasfoind" prin articole: "A chicken is just an egg's way of making more eggs." . trebuie de fapt sa-l citesc pe Darwin (The expression of the emotions in man and animals), dar m-au "sedus" intr-un alt mod articolele gasite...
am vazut ceva mai devreme finalul de la "The green mile" - dragut film
si, inevitabil, Hanul imi aduce aminte de el... oricat as incerca eu sa ma agat de L., e doar sugestie la mijloc. si nici nu vreau sa-mi treaca
ar trebui sa dorm la ora asta, nu? oh ye...
m-a amuzat ieri o idee, tot "rasfoind" prin articole: "A chicken is just an egg's way of making more eggs." . trebuie de fapt sa-l citesc pe Darwin (The expression of the emotions in man and animals), dar m-au "sedus" intr-un alt mod articolele gasite...
am vazut ceva mai devreme finalul de la "The green mile" - dragut film
si, inevitabil, Hanul imi aduce aminte de el... oricat as incerca eu sa ma agat de L., e doar sugestie la mijloc. si nici nu vreau sa-mi treaca
ar trebui sa dorm la ora asta, nu? oh ye...
am intrat pe usa si ma intampina cu exclamatia: Bad news! nici chiar asa - a fost vestea care mi-a luminat ziua. plecareava fi amanata cu un an. joi voi pleca acasa la Focsani, dupa mai bine de o luna petrecuta in Bucuresti.
cu Simi ma inteleg foarte bine, am ceva lucrat la etologie, articole o groaza de citit, plut nebanuitele colturi ale Internetului pe care le descopar in fiecare zi... ce viata de student!
ce de-a sirene prin Bucresti, de pe la ora 6.00 au tot inceput. am crezut ca dupa 3 luni aici ma voi fi obisnuit cu zgomotul masinilor, dar sunt prea sensibila pentru asta...
promit sa scriu mai des
cu Simi ma inteleg foarte bine, am ceva lucrat la etologie, articole o groaza de citit, plut nebanuitele colturi ale Internetului pe care le descopar in fiecare zi... ce viata de student!
ce de-a sirene prin Bucresti, de pe la ora 6.00 au tot inceput. am crezut ca dupa 3 luni aici ma voi fi obisnuit cu zgomotul masinilor, dar sunt prea sensibila pentru asta...
promit sa scriu mai des
eh!... a inceput un nou an, nu-i asa. de fapt, eu nic nu am fost de fata cand a venit si daca ar fi sa-l "petrec" asa cum am fost in prima zi... mai bine il astept pe urmatorul
se pare ca am acum cateva chestii pe cap si nu ma pot aduna sa-mi insir gandurile. niste versuri care mi-au placut mult in aceste zile:
PELICANUL TITLURI
(Mircea Vintila, Tudor George )
Un pelican sta-n Cismigiu
Pleostit si singur catre toamna
Si se parea ca nici nu-i viu
Si nici un zbor nu-l mai indeamna...
Sta culcusit in puful lui,
Dar poate ca, acum, el zboara,
Plutind spre steaua sudului,
Prin visul cald din subsuoara...
In visul lui, un stol gigant
Coboara-n Cismigiu sa-l fure,
Zburand spre polul celalalt
Sfruntand oceanele azure...
Scrutand oceanele din vis,
O clipa gatul lui se salta
Si ochii mari i s-au deschis
Trenand pe cenusia balta.
Ca pelicanul solitar,
Visam in stuful mintii mele
Un zbor inalt, fara hotar,
Plutind cu stoluri mari de stele.
Spre cosmosul din care viu
Pe insula planetei noastre
M-as fi intors intr-un tarziu
Peregrinand din astre-n astre.
Sa dezrobesc din stramte bolti
Acele lumi incatusate
Si sa-ti ajut sa te revolti
Eteric vant de libertate.
Mi se parea ca n-am s-apuc
Numai in vis sperata clipa
Mesaju-n cosmos sa mi-l duc
Cu-nflacarata mea aripa.
Dar, stanca dura dac-ar fi,
S-o tina-n bezna ei adanca,
Graunta-naltelor mandrii
O sa razbeasca si prin stanca!
Radacinata-si face loc
Aripa mea prin roca mintii
Si incoltind penet de foc,
Zbucneste tainele semintii..
Si iata! Ceru-i despicat!
Trag vantu-n piept, cu tot nesatiul!...
Copac de flacari s-a-naltat...
A mele-s lumile si spatiul!
se pare ca am acum cateva chestii pe cap si nu ma pot aduna sa-mi insir gandurile. niste versuri care mi-au placut mult in aceste zile:
PELICANUL TITLURI
(Mircea Vintila, Tudor George )
Un pelican sta-n Cismigiu
Pleostit si singur catre toamna
Si se parea ca nici nu-i viu
Si nici un zbor nu-l mai indeamna...
Sta culcusit in puful lui,
Dar poate ca, acum, el zboara,
Plutind spre steaua sudului,
Prin visul cald din subsuoara...
In visul lui, un stol gigant
Coboara-n Cismigiu sa-l fure,
Zburand spre polul celalalt
Sfruntand oceanele azure...
Scrutand oceanele din vis,
O clipa gatul lui se salta
Si ochii mari i s-au deschis
Trenand pe cenusia balta.
Ca pelicanul solitar,
Visam in stuful mintii mele
Un zbor inalt, fara hotar,
Plutind cu stoluri mari de stele.
Spre cosmosul din care viu
Pe insula planetei noastre
M-as fi intors intr-un tarziu
Peregrinand din astre-n astre.
Sa dezrobesc din stramte bolti
Acele lumi incatusate
Si sa-ti ajut sa te revolti
Eteric vant de libertate.
Mi se parea ca n-am s-apuc
Numai in vis sperata clipa
Mesaju-n cosmos sa mi-l duc
Cu-nflacarata mea aripa.
Dar, stanca dura dac-ar fi,
S-o tina-n bezna ei adanca,
Graunta-naltelor mandrii
O sa razbeasca si prin stanca!
Radacinata-si face loc
Aripa mea prin roca mintii
Si incoltind penet de foc,
Zbucneste tainele semintii..
Si iata! Ceru-i despicat!
Trag vantu-n piept, cu tot nesatiul!...
Copac de flacari s-a-naltat...
A mele-s lumile si spatiul!
maine e examenul de Canale Ionice cu Babes si nu am nici un chef de citit. am fost sa ma plimb: Kogalniceanu, Cismigiu, Lipscani, Universitate si inapoi. am cheltuit si niste bani cu speranta ca o parte din frustrari vor trece... La biserica Sf. Dumitru un nene spala canistrele pentru ziua de maine.
vreau ceva chef de invatat!
pe curand
vreau ceva chef de invatat!
pe curand
la birou... am ajuns aici cu ceva timp inainte de ora 10, pentru ca trebuie sa-mi iau abonament si mi-am imaginat ca va fi coada acolo. vad ca Alex nu mai vine 
un week-end in care nu am facut mare lucru. examenul de vineri a fost chiar simplut, sambata am baut o cafea cu Nico si apoi am mers impreuna la birou sa vad ce proiect va urma, apoi la cumparaturi cu Diana, iar duminica am cautat ce filme sa vedem - eu cu Simi. pana la urma ne-am oprit la Mindhunters. Mi-am luat 199.000 lei, pe care o citesc cu un soi de disperare, incurajata, cred, de faptul ca primele trei etaje a cladirii in care lucrez au devenit birouri Leo Burnett...
ma desparte si ma impac cu L. de mai multe ori pe saptamana, mai rau ca niste adolescenti, de parca varstele noastre nu ne-ar fi adus de loc mai multa minte. ieri ma suna pe 14.00 sa-mi spuna ca nu ne putem vedea, asa cum planuisem. buuuun. din partea mea era clar: nu mai aveam de ce sa mai tin legatura cu el! seara ma suna si-mi explica ce si cum (nu ca as mai crede tot ce spune) si apoi m-am lasat convinsa sa accept sa mai incercam odata. probabil ca voi continua cu masochismul asta inca o vreme... m-am atasat intr-un mod ciudat de el, desi nu simt o atractie nemaipomenita, nu-mi spune povesti dupa care sa ma topesc (timp sa vorbim nici macar nu avem) si chiar fizic, nu e genul de barbat pentru care sa fac o pasiune. cu atat mai mult cu cat in vara, cand am iesit prima data, nici macar nu voiam sa-mi imaginez cum ar fi ma atinga. ce s-a schimbat in mine din august si panaacum, tipul asta nebun de dependenta pe care-l simt acum, nu stiu. o parte din mine ar avea rabdare la nesfarsit cu el, ar vrea sa-l asculte si sa-l menajeze pana dincolo de limita, iar o alta parte i-ar cere pana si luna de pe cer, daca ar sti ca o poate aduce. cred ca o vom mai lungi asa o vreme, desi sunt adepta zicalei: ''boala lunga, moarte sigura...''
abia astept sa-l vad...
un week-end in care nu am facut mare lucru. examenul de vineri a fost chiar simplut, sambata am baut o cafea cu Nico si apoi am mers impreuna la birou sa vad ce proiect va urma, apoi la cumparaturi cu Diana, iar duminica am cautat ce filme sa vedem - eu cu Simi. pana la urma ne-am oprit la Mindhunters. Mi-am luat 199.000 lei, pe care o citesc cu un soi de disperare, incurajata, cred, de faptul ca primele trei etaje a cladirii in care lucrez au devenit birouri Leo Burnett...
ma desparte si ma impac cu L. de mai multe ori pe saptamana, mai rau ca niste adolescenti, de parca varstele noastre nu ne-ar fi adus de loc mai multa minte. ieri ma suna pe 14.00 sa-mi spuna ca nu ne putem vedea, asa cum planuisem. buuuun. din partea mea era clar: nu mai aveam de ce sa mai tin legatura cu el! seara ma suna si-mi explica ce si cum (nu ca as mai crede tot ce spune) si apoi m-am lasat convinsa sa accept sa mai incercam odata. probabil ca voi continua cu masochismul asta inca o vreme... m-am atasat intr-un mod ciudat de el, desi nu simt o atractie nemaipomenita, nu-mi spune povesti dupa care sa ma topesc (timp sa vorbim nici macar nu avem) si chiar fizic, nu e genul de barbat pentru care sa fac o pasiune. cu atat mai mult cu cat in vara, cand am iesit prima data, nici macar nu voiam sa-mi imaginez cum ar fi ma atinga. ce s-a schimbat in mine din august si panaacum, tipul asta nebun de dependenta pe care-l simt acum, nu stiu. o parte din mine ar avea rabdare la nesfarsit cu el, ar vrea sa-l asculte si sa-l menajeze pana dincolo de limita, iar o alta parte i-ar cere pana si luna de pe cer, daca ar sti ca o poate aduce. cred ca o vom mai lungi asa o vreme, desi sunt adepta zicalei: ''boala lunga, moarte sigura...''
abia astept sa-l vad...
azi am fost pe fuga rau de tot, aproape am adormit la filmul pus de Violeta la curs, si am ratat finalul prezentarii lui Dragos pentru un interviu (vreau sa-mi schimb lucul de munca, dar nu si salariul - cer cam multe, nu?) si am ajuns in camera pe la 8. imi propusesem ceva pentru azi, si iar nu am reusit.... poate saptamana viitoare. ma simt cumva obosita, epuizata, dar ok. e una din starile la care visam sa ajung adica sa am mici probleme, dar nu conflicte majore care sa ma macine.
cu el m-am vazut ieri dupa ce s-a intors de la Horezu. am reusit sa mai smulg doua vorbe de la el. daca mai continua cu tandreturile asa, imi va fi din ce in ce mai greu sa gasesc agumente in caz ca vreu sa o termin cu el. cred ca ii e putin teama (peste cativa, te vei mai uita la mine?) chira nu stiu. ma intrebam: chiar tin la el? si primul raspuns care mi-a vent in minte a fost "ma simt bine cu el, de fapt" - deci egoism 100%. simt ca dispun de el cum vreau, cu unele momente scurte in care nu ma mai pot controla. ma deranjeaza ca nu pot sa-l sun seara, ca-l vad o data pe saptamana (a fost abuz saptamana asta ca l-am vazut luni si joi), iar daca e sa ne vedem stam doar cateva ore si apoi urmeaza lamentarile mele si tentativele lui de impacare... uneori accept toate astea, dar stiu ca va veni un moment cand voi obosi doar sa ma gadesc la el seara si sa nu-l pot simti langa mine.
astept sa mai treaca vremea, sa vad cum vor evolua lucrurile. si ce e mai trist, e ca nu stiu ce vreau...
adica sa am mici probleme, dar nu conflicte majore care sa ma macine. cu el m-am vazut ieri dupa ce s-a intors de la Horezu. am reusit sa mai smulg doua vorbe de la el. daca mai continua cu tandreturile asa, imi va fi din ce in ce mai greu sa gasesc agumente in caz ca vreu sa o termin cu el. cred ca ii e putin teama (peste cativa, te vei mai uita la mine?) chira nu stiu. ma intrebam: chiar tin la el? si primul raspuns care mi-a vent in minte a fost "ma simt bine cu el, de fapt" - deci egoism 100%. simt ca dispun de el cum vreau, cu unele momente scurte in care nu ma mai pot controla. ma deranjeaza ca nu pot sa-l sun seara, ca-l vad o data pe saptamana (a fost abuz saptamana asta ca l-am vazut luni si joi), iar daca e sa ne vedem stam doar cateva ore si apoi urmeaza lamentarile mele si tentativele lui de impacare... uneori accept toate astea, dar stiu ca va veni un moment cand voi obosi doar sa ma gadesc la el seara si sa nu-l pot simti langa mine.
astept sa mai treaca vremea, sa vad cum vor evolua lucrurile. si ce e mai trist, e ca nu stiu ce vreau...
a trecut si saptamana despre care spuneam: daca trec de ea teafara, sunt tare! luni prezentarea preliminara a proiectului de dizartatie, unde D-na Strungaru mi-a "luat apararea" foarte hotarat. apoi joi dimineata, prezentarea de la Biofizica membranelor. vineri, testul "open book" (inclusiv acces la internet) la neurofiziologie, cand am facut echipa buna cu Dorian, Daciana si Cristina ( care ma enerveaza din ce in ce mai rau).
am reusit sa ma angajez la un insitut de biodinamica si nu ramane decat sa-i prezint preavizul lui Alex. asta e "misiunea" de rezolvat, cat mai delicat saptamana asta.
sambata ne-am plimbat in Parcul Izvor, am stat doar in birou, "descusund" ce mai era pe net. am petrecut cateva ore cu el. tot neincrezatoare ascult ce-mi spune si chiar i-am spus ca ma indoiesc de fiecare afirmatie a lui. am incercat sa-i explic cum stau lucrurile, din punctul meu de vedere - spunea ca ma intelege si ca trebuie sa-i mai acord putina rabdare... cu fiecare saptamana cand dispare fara sa spuna macar un cuvant, ma mai detasez si ma invat cu gandul ca nu mai suntem impreuna... atat de puternica e legatura noastra
. am pierdut acel ceva pe care ma bazam, cand imi spuneam ca voi putea oricand sa-l parasesc. il vad ca ar avea nevoie de mine, de intelegerea si rabdarea ma (ciar si asa sporadice). ajunsesem sa insemnez o zi in ageda, dupa care urma sa ignor orice semn de-al lui. chiar sunt curioasa de ne vom putea vedea saptamana asta...
la culcareeeee......
care ma enerveaza din ce in ce mai rau).am reusit sa ma angajez la un insitut de biodinamica si nu ramane decat sa-i prezint preavizul lui Alex. asta e "misiunea" de rezolvat, cat mai delicat saptamana asta.
sambata ne-am plimbat in Parcul Izvor, am stat doar in birou, "descusund" ce mai era pe net. am petrecut cateva ore cu el. tot neincrezatoare ascult ce-mi spune si chiar i-am spus ca ma indoiesc de fiecare afirmatie a lui. am incercat sa-i explic cum stau lucrurile, din punctul meu de vedere - spunea ca ma intelege si ca trebuie sa-i mai acord putina rabdare... cu fiecare saptamana cand dispare fara sa spuna macar un cuvant, ma mai detasez si ma invat cu gandul ca nu mai suntem impreuna... atat de puternica e legatura noastra
. am pierdut acel ceva pe care ma bazam, cand imi spuneam ca voi putea oricand sa-l parasesc. il vad ca ar avea nevoie de mine, de intelegerea si rabdarea ma (ciar si asa sporadice). ajunsesem sa insemnez o zi in ageda, dupa care urma sa ignor orice semn de-al lui. chiar sunt curioasa de ne vom putea vedea saptamana asta... la culcareeeee......
ce zi a mai fost si ieri... ne-am intalnit pe la 16.00, la locul obisnuit dupa o saptamana cumplita pentru mine - mi-a fost foarte dor de el, desi ne vazusem luni. apoi, dupa cateva mic "sageti" aruncate de mine si dezvalurea unor indoili, nu am fost departe de indiscretia de a-i citi mesajele din mobil. si nu erau nici pe departe ale mele, ci ale altcuiva catre el, foarte tandre, nu gluma. nu am rezistat furiei si cand a aparut, i-am cerut explicatii, care nu au fost prea convingatoare.
pierd controlul asupra mea, in ce il priveste. mi-a spus ca nu se simte vinovat de nimic si nici nu stiu ce anume m-a deranjat atat de mult, pentru ca o persoana geloasa nu sunt. aseara a venit pana la camin cu mine (nu face asta decat atunci cand e cu masina), m-a sunat inainte sa adorm, dar nu stiu daca le-a facut numai pentru ca i-am spus eu va avea de lucru sa ma convinga ca insemn pentru el mai mult decat o joaca.
peste cateva ore ne vom vedea si m-am hotarat sa trec si de data asta cu vederea "bulina neagra" pe care a adunat-o in cont, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, desi mi-e sufletul tulburat rau de tot. ma voi stradui sa cred ca vorbele lui, in ciuda suspiciunii... imi voi lasa sentimentele la vale, cu gandul impacat ca eu nu i-am gresit cu nimic. de va fi sa ma insel, imi va trce intr-un final, ma voi aduna bucatica cu bucatica, dupa aceea - am mai facut-o, nu-i asa?
iar ascult "Pasarea Colibri" ca o nebuna, mai joc un ZUMA, de referate - nu e chef...
1.Nimic nu imi explic.
Cum o sora medicala
O sa ma scoata din boala,
Este un mister.
2. Nimic nu imi explic.
Doamna doctor e absenta
Trece ora, vine sora
Si mi-e tot mai rau.
3. M-am dat jos din pat
Foarte enervat
Si de pe culoar
Am strigat:
R. Te du Marie, la farmacie
Ca sa-mi cumperi un medicament
Si fii atenta, esti asistenta
Raspunzi de mine total.
Te du Marie, la farmacie
Ca sa-mi cumperi un extraveral
Ai cum se stie si-o datorie
La modul sentimental.
4. Discret, foarte discret
Prinde inima sa-mi arda
Vin la camera de garda
Sa ma ingrijesti.
5. Incet, foarte incet
Fara chestii medicale
Doar cu buze senzuale
Sper sa ma salvezi.
6. Daca s-ar putea
Rezolva asa
Toata viata mea
Voi striga:
R. .....
mai e putin pana la miezul noptii. am ajuns in camera pe la 10.30 si inca mai plutesc de bucurie. a fost o seara grozava. dupa mai multe amanari: "vino la 16.00", "ba nu la 17.00", "ba nu - te sun eu cand sa vii" etc, am ajuns si-n bratele lui. era foarte relaxat si asta nu m-a facut decat sa simt si eu la fel. am vorbit de una de alta, pana am ajuns intr-un moment in care i-am spus clar ce am hotarat - ca vreau mult sa fim impreuna, dar nu in joaca. am dat la pace, am discutat si lamurit ce avea fiecare, vorbit serios sau soptit printre saruturi. ne-am uitat pe pozele facute de el sau de Laura, am pus apoi CD-ul pe care i l-am facut (melodii din calculator alese dupa preferintele mele) si i-a placut la nebunie, am dansat... a fost o seara grozava...
voi adormi zambind, fara sa am un motiv concret
pe curand....
pierd controlul asupra mea, in ce il priveste. mi-a spus ca nu se simte vinovat de nimic si nici nu stiu ce anume m-a deranjat atat de mult, pentru ca o persoana geloasa nu sunt. aseara a venit pana la camin cu mine (nu face asta decat atunci cand e cu masina), m-a sunat inainte sa adorm, dar nu stiu daca le-a facut numai pentru ca i-am spus eu va avea de lucru sa ma convinga ca insemn pentru el mai mult decat o joaca.
peste cateva ore ne vom vedea si m-am hotarat sa trec si de data asta cu vederea "bulina neagra" pe care a adunat-o in cont, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, desi mi-e sufletul tulburat rau de tot. ma voi stradui sa cred ca vorbele lui, in ciuda suspiciunii... imi voi lasa sentimentele la vale, cu gandul impacat ca eu nu i-am gresit cu nimic. de va fi sa ma insel, imi va trce intr-un final, ma voi aduna bucatica cu bucatica, dupa aceea - am mai facut-o, nu-i asa?
iar ascult "Pasarea Colibri" ca o nebuna, mai joc un ZUMA, de referate - nu e chef...
1.Nimic nu imi explic.
Cum o sora medicala
O sa ma scoata din boala,
Este un mister.
2. Nimic nu imi explic.
Doamna doctor e absenta
Trece ora, vine sora
Si mi-e tot mai rau.
3. M-am dat jos din pat
Foarte enervat
Si de pe culoar
Am strigat:
R. Te du Marie, la farmacie
Ca sa-mi cumperi un medicament
Si fii atenta, esti asistenta
Raspunzi de mine total.
Te du Marie, la farmacie
Ca sa-mi cumperi un extraveral
Ai cum se stie si-o datorie
La modul sentimental.
4. Discret, foarte discret
Prinde inima sa-mi arda
Vin la camera de garda
Sa ma ingrijesti.
5. Incet, foarte incet
Fara chestii medicale
Doar cu buze senzuale
Sper sa ma salvezi.
6. Daca s-ar putea
Rezolva asa
Toata viata mea
Voi striga:
R. .....
mai e putin pana la miezul noptii. am ajuns in camera pe la 10.30 si inca mai plutesc de bucurie. a fost o seara grozava. dupa mai multe amanari: "vino la 16.00", "ba nu la 17.00", "ba nu - te sun eu cand sa vii" etc, am ajuns si-n bratele lui. era foarte relaxat si asta nu m-a facut decat sa simt si eu la fel. am vorbit de una de alta, pana am ajuns intr-un moment in care i-am spus clar ce am hotarat - ca vreau mult sa fim impreuna, dar nu in joaca. am dat la pace, am discutat si lamurit ce avea fiecare, vorbit serios sau soptit printre saruturi. ne-am uitat pe pozele facute de el sau de Laura, am pus apoi CD-ul pe care i l-am facut (melodii din calculator alese dupa preferintele mele) si i-a placut la nebunie, am dansat... a fost o seara grozava...
voi adormi zambind, fara sa am un motiv concret
pe curand....
cat de influentabila sunt!
sambata, dupa ce am discutia aceea mai aprinsa cu Laurentiu, as fi putut sa o sun pe Nico si sa vorbesc cu ea despre ce se intamplase. dar am ales sa ma zbucium singura si am luat hotararea sa raman cu el, indiferent de cate lucruri a evitat sa le clarifice. si ma simteam linistita cu decizia luata, cu atat mai mult cu cat ieri el se purta ireprosabil.
astazi, la birou, i-am povestit si ei ce se intamplase si doar cateva idei mi-a spus si e iar furtuna in mintea mea. incerc sa uit, dar nu stiu cum de tot incoltesc idei ciudate in mintea mea. trebuie sa las "apele" sa se linisteasca. nu! nu e incapatanare! nu trag de o relatie imposibila! sunt prea multe lucrri care le avem in comun... as vrea sa pot avea mai multa increde in el. atat
pe curand
sambata, dupa ce am discutia aceea mai aprinsa cu Laurentiu, as fi putut sa o sun pe Nico si sa vorbesc cu ea despre ce se intamplase. dar am ales sa ma zbucium singura si am luat hotararea sa raman cu el, indiferent de cate lucruri a evitat sa le clarifice. si ma simteam linistita cu decizia luata, cu atat mai mult cu cat ieri el se purta ireprosabil.
astazi, la birou, i-am povestit si ei ce se intamplase si doar cateva idei mi-a spus si e iar furtuna in mintea mea. incerc sa uit, dar nu stiu cum de tot incoltesc idei ciudate in mintea mea. trebuie sa las "apele" sa se linisteasca. nu! nu e incapatanare! nu trag de o relatie imposibila! sunt prea multe lucrri care le avem in comun... as vrea sa pot avea mai multa increde in el. atat
pe curand
dupa un 14 (februarie) frutunos si un 15 deprimant , in care am "pandit" telefonul, doar doar va da un semn, iata-ma incercand sa fac cu greu fata situatiei. voi reusi sa trec si peste asta - a nu mai simti nevoia nebuna de a-l auzi, de a fi in bratele lui. voi supravietui, cu toata durerea care se duna...scriam randurile de mai sus plangand si m-a sunat. acum m-am linistit. uf!!! ce navalnica mai sunt...
maine la 9.00 va fi prezentarea referatului de la "Bistraturi lipidice" si voi avea ce sa lucrez in noaptea asta.
pe curand...
PS: pe 14 februarie am semnat contractul de munca pe perioada nedeterminata, da' eu tot visez sa lucrez la etajele de mai jos
. Patricia m-a incurajat sa depun un CV, dar nu ma simt suficient de pregatita.
ieri ne-am intalnit...
am avut de la 9.00 prezentarea referatelor, care a durat mult prea mult (pana la 15.20 si au lipsit 3 colegi!!!!) , iar de la 16.00 trebuia sa ne vedem langa Liceul Gheoghe Lazar. a venit foarte serios si incruntat si a fost destul de dificil sa putem discuta si altceva decat despre "ce am facut eu marti". concluzia era clara: eu eram vinovata, iar toate scuzele pe cere si le-a gasit, nu au reusit o clipa sa ma faca sa regret gestul. apoi aiu fost o multime de momente in care i-am spus lucruri despre care discutaseram in trecut, iar el le uitase. am petrecut ceva ore intr-un bar, tinandu-l de mana, si vorbind destul de linistiti amandoi. dar parca tot ce ziceam, ne aducea spre motivul certului. apoi, nici glumele nu mai aveau farmec - nu se stia cand era o gluma si cand era o aluzie aruncata, iar noi obisnuiam sa glumim des...
ramane sa ne vedem cateva ore mai tarziu. eu trebuie sa plec acum la birou, dar ma simt atat de somnoroasa. nici o duzina de cafele nu m-ar monta, dar ieri nu am ajuns deloc la birou si nu-mi mai permit luxul de a chiuli si azi.
tare sunt curioasa sa vad cum decurge lururile intre noi: el- ranit de gestul meu ("nu ma asteptam la asa ceva din partea ta"), eu - fara incredere in ce spune, desi as vrea sa-l cred, nu mai pot. va trebui sa-si dovedeasca o vreme afirmatiile.
am tot incercat sa aflu in mine raspunsul la intrebarea de ce vreau sa-i mai fiu alaturi, de unde nebunia asta de a nu renunta la imbratisarea lui...
semnez tulburata,
pe curand
am avut de la 9.00 prezentarea referatelor, care a durat mult prea mult (pana la 15.20 si au lipsit 3 colegi!!!!) , iar de la 16.00 trebuia sa ne vedem langa Liceul Gheoghe Lazar. a venit foarte serios si incruntat si a fost destul de dificil sa putem discuta si altceva decat despre "ce am facut eu marti". concluzia era clara: eu eram vinovata, iar toate scuzele pe cere si le-a gasit, nu au reusit o clipa sa ma faca sa regret gestul. apoi aiu fost o multime de momente in care i-am spus lucruri despre care discutaseram in trecut, iar el le uitase. am petrecut ceva ore intr-un bar, tinandu-l de mana, si vorbind destul de linistiti amandoi. dar parca tot ce ziceam, ne aducea spre motivul certului. apoi, nici glumele nu mai aveau farmec - nu se stia cand era o gluma si cand era o aluzie aruncata, iar noi obisnuiam sa glumim des...
ramane sa ne vedem cateva ore mai tarziu. eu trebuie sa plec acum la birou, dar ma simt atat de somnoroasa. nici o duzina de cafele nu m-ar monta, dar ieri nu am ajuns deloc la birou si nu-mi mai permit luxul de a chiuli si azi.
tare sunt curioasa sa vad cum decurge lururile intre noi: el- ranit de gestul meu ("nu ma asteptam la asa ceva din partea ta"), eu - fara incredere in ce spune, desi as vrea sa-l cred, nu mai pot. va trebui sa-si dovedeasca o vreme afirmatiile.
am tot incercat sa aflu in mine raspunsul la intrebarea de ce vreau sa-i mai fiu alaturi, de unde nebunia asta de a nu renunta la imbratisarea lui...
semnez tulburata,
pe curand
si dupa toata nebunia, ne-am intalnit si sambata, si duminica si acum cateva minute... cred ca e un record sa ne vedem 3 zile consecutiv, daca stau bine sa ma gandesc. desi mi-a fost tare dor de el, m-am abtinut sa sun si vreau sa incerc o vreme sa o las mai moale cu dovezile de afectiune. as fi vrut sa dea un semn, dar nu sa-i spun eu sa o faca. trebuia sa rezolve ceva si mi-a spus ca as putea sa-l insotesc. m-am ridicat rapid din pat si am mers la gara, apoi am mai stat cateva momente la intoarcere.
sunt putine sansele sa-l mai vad pana in week-end, ba programul meu, ba al lui... ma simt atat de linistita.
maine - o saptamana de la marele conflict. ideea e ca nu stiu daca as putea prea curand sa mai suport socul unui cert cu el. in ciuda afirmatiilor lui ca nu trebuia sa rascolesc unde nu era treaba mea, eu simt ca am claificat unele lucruri, pe care desi nu le constientizam sau nu aveam curaj sa i le spun, cu ocazia asta am facut-o. a fost pana la urma un conflict constructiv se pare
pe curand
sunt putine sansele sa-l mai vad pana in week-end, ba programul meu, ba al lui... ma simt atat de linistita.
maine - o saptamana de la marele conflict. ideea e ca nu stiu daca as putea prea curand sa mai suport socul unui cert cu el. in ciuda afirmatiilor lui ca nu trebuia sa rascolesc unde nu era treaba mea, eu simt ca am claificat unele lucruri, pe care desi nu le constientizam sau nu aveam curaj sa i le spun, cu ocazia asta am facut-o. a fost pana la urma un conflict constructiv se pare
pe curand
la amiaza mi-a trimis Nico mesaj ca se pregatesc de inmormantare la Slatina. nu am stiu ce sa fac - am sunat-o si am mers apoi la Sf. Elefterie sa aprind o lumanare...
eu si el....
si nu au fost doar 3 zile consecutive, ci 5. marti seara l-am rugat sa ma duca de la birou la camin, pentru ca tot era cu masina prin centru. dupa ce am ajuns, l-am rugat sa mai stam doar 2 minute, sa ma bucur de imbratisarea lui. si cred ca am tot aberat amandoi aproape juma' de ceas. parca ne luase un fel de ameteala si week-end-ul mi se parea atat de departe... se aburisera geamurile doar pe partea unde stateam eu si am inceput amandoi sa radem .
am vorbit apoi la telefon in fiecare zi din cele in care nu ne-am vazut, iar eu mi-am mai potolit potopul de mesaje si de mail-luri, in ciuda dorului ce i l-am dus.
vineri, am sarbatorit un Dragobete pe cinste, cu vin si muzica buna. si sambata am reusit sa ne vedem, chiar si numai pentru 2 ceasuri si tot ce simt pentru el e ca un vartej nebun. m-a intrebat daca ne vedem si azi si i-am spus ca depinde de el. spre seara a zis ca-i cam tarziu si ca ramane pentru zilele urmatoare. m-a deranjat putin asta, pentru ca asteptasem toata ziua sa-l vad . mi-am dat seama apoi ca nu-i tocmai rau - as putea sa continui referatul care ma preocupa.
si tot imi faceam de lucru, cu gandul la el - pana ce a sunat si mi-a zis ca si el se gandea... parca-s niste copilarii toate astea, dar mi-a intrat in minte cu totul. mi-e gandul numai la el, imi e ultimul gand inainte sa adorm, primul - cand ma trezesc...
dimineata m-a sunat Gabi sa-si anunte o mica vizita, era in trecere prin zona. era slabit rau si parca tot ce stralucea la el, se pierduse. ce povestea mi se parea ingrozitor de plictisitor. il priveam si incercam sa inteleg - desi nici Laurentiu nu-mi spune chestii extraordinare, sa-i fiu in preajma nu mi se pare nicicum greu de indurat.
(L. ma enerveaza doar cand se ridica de langa mine si tot face cate ceva, mai mult fleacuri, la calculator, de parca in restul timpului cand nu e cu mine in birou, nu poate face si asta ).
m-am simtit absolut ok dupa ce a plecat, chiar mandra de mine ca nu a miscat nimic in mine vizita lui.
ma simt atat de linistita si de indragostita...
si cat de dor imi e de el
eu si el....
si nu au fost doar 3 zile consecutive, ci 5. marti seara l-am rugat sa ma duca de la birou la camin, pentru ca tot era cu masina prin centru. dupa ce am ajuns, l-am rugat sa mai stam doar 2 minute, sa ma bucur de imbratisarea lui. si cred ca am tot aberat amandoi aproape juma' de ceas. parca ne luase un fel de ameteala si week-end-ul mi se parea atat de departe... se aburisera geamurile doar pe partea unde stateam eu si am inceput amandoi sa radem
. am vorbit apoi la telefon in fiecare zi din cele in care nu ne-am vazut, iar eu mi-am mai potolit potopul de mesaje si de mail-luri, in ciuda dorului ce i l-am dus.
vineri, am sarbatorit un Dragobete pe cinste, cu vin si muzica buna. si sambata am reusit sa ne vedem, chiar si numai pentru 2 ceasuri si tot ce simt pentru el e ca un vartej nebun. m-a intrebat daca ne vedem si azi si i-am spus ca depinde de el. spre seara a zis ca-i cam tarziu si ca ramane pentru zilele urmatoare. m-a deranjat putin asta, pentru ca asteptasem toata ziua sa-l vad
. mi-am dat seama apoi ca nu-i tocmai rau - as putea sa continui referatul care ma preocupa. si tot imi faceam de lucru, cu gandul la el - pana ce a sunat si mi-a zis ca si el se gandea... parca-s niste copilarii toate astea, dar mi-a intrat in minte cu totul. mi-e gandul numai la el, imi e ultimul gand inainte sa adorm, primul - cand ma trezesc...
dimineata m-a sunat Gabi sa-si anunte o mica vizita, era in trecere prin zona. era slabit rau si parca tot ce stralucea la el, se pierduse. ce povestea mi se parea ingrozitor de plictisitor. il priveam si incercam sa inteleg - desi nici Laurentiu nu-mi spune chestii extraordinare, sa-i fiu in preajma nu mi se pare nicicum greu de indurat.
(L. ma enerveaza doar cand se ridica de langa mine si tot face cate ceva, mai mult fleacuri, la calculator, de parca in restul timpului cand nu e cu mine in birou, nu poate face si asta
). m-am simtit absolut ok dupa ce a plecat, chiar mandra de mine ca nu a miscat nimic in mine vizita lui.
ma simt atat de linistita si de indragostita...
si cat de dor imi e de el
liniste... ma simt relaxata si parca totul pare atat de simplu. el a fost cel care m-a trezit dimineata: mi-a spus ca ne vedem maine sa-mi dea martisorul. era clar ca nu mai putea sa mai adorm. parca tot plutesc de cateva zile. au trecut deja cateva zile de cand nu ne-am vazut, dar nu a fost zi in care sa nu vorbim. si l-am simtit cu mine, mai mult ca niciodata. cat de pretioase vor fi orele de maine!
vinerea trecuta a fost un moment cand imi venise sa plang de bucurie. nu puteam crede ca putem ajunge pe aceeasi lungime de unda atat de simplu. si mi-a luat capul in maini si mi-a spus ca e acolo cu mine, nu am de ce sa-mi fie teama. nu, nu visez. chiar daca nu spune de-i sunt draga, simt asta in toate gesturile lui, iar vorbele nu-si mai au locul...
voi adormi linistita, in ciuda faptului ca ma voi trezi la 4.30 sa citesc un referat, ca trebuie sa demonstrez ca am inteles despre ce e vorba, maine la 8.00
nite nit...
vinerea trecuta a fost un moment cand imi venise sa plang de bucurie. nu puteam crede ca putem ajunge pe aceeasi lungime de unda atat de simplu. si mi-a luat capul in maini si mi-a spus ca e acolo cu mine, nu am de ce sa-mi fie teama. nu, nu visez. chiar daca nu spune de-i sunt draga, simt asta in toate gesturile lui, iar vorbele nu-si mai au locul...
voi adormi linistita, in ciuda faptului ca ma voi trezi la 4.30 sa citesc un referat, ca trebuie sa demonstrez ca am inteles despre ce e vorba, maine la 8.00
nite nit...
mai devreme am vazut "Crush". chiar mi-a placut - au fost momente care m-au impresionat.
iar am ajuns intr-o stare ciudata, si ma tot intreb daca nu acest dezechilibru este alimentat si de falsa stabilitate pe care o simt intre mine si el. in 10 zile nu ne-am vazut decat o data, si am descoperit ca s-a intrors la jocul care m-a ranit mult la ultima cearta. ne-am vazut vineri, si nu am avut curaj sa-i spun ca stiu... as fi vrut sa inceteze fara sa-i spun eu. apoi am refuzat sa ma mai gandesc la asta, sa gasesc o solutie. m-am purtat aproape la fel ca de obicei, iar dorul de el chiar a fost real...
in seara asta ar fi trebuit sa ajunga de la Constanta si cica ne vedem maine - dar am incetat sa ma mai bazez pe ce spune de ceva vreme... e o relatie toxica, nu-i asa?
daca ar sa-mi pot dori ceva acum, atunci as spune ca: vreau sa fi fost in bratele lui acum si sa nu pot adormi de bucuria de a fi langa el. atat...
gata! visul frumos s-a terminat... desi vorbisem pe 7 martie si parea totul sa fie bine, a fost atat de 'amabil' incat de a doua zi sa nu ma dea vreun semn. am incercat sa-l sun, nu a raspuns si nu mi-a trebuit mai mult. acum ma simt ok, dar sunt constienta ca sunt inca sensibila la capitolul asta, si daca ar insista sa ne vedem si sa-mi explice, cred ca as ceda... stiu ca inca mi-e drag, dar i-am dat deja o a doua sansa (a se citi 'a doua posibilitate sa ma raneasca'), iar o a treia nu pot acorda nicicum.
nu-mi pare rau ca ne-am impacat dupa 14 februarie, am avut niste zile superbe impreuna, iar eu am avut timp sa ma obisnuiesc cu ideea ca ma pot astepta la orice de la el. mi-e bine si voi trece cu seninatate si peste asta.
in incercarea mea de a ma convinge ca lucrurile pot merge inainte si fare el, ieri am fost la un interviu la Mediafax si chiar sunt nerabdatoare in ce priveste un raspuns pozitiv din partea lor.
pe curand
nu-mi pare rau ca ne-am impacat dupa 14 februarie, am avut niste zile superbe impreuna, iar eu am avut timp sa ma obisnuiesc cu ideea ca ma pot astepta la orice de la el. mi-e bine si voi trece cu seninatate si peste asta.
in incercarea mea de a ma convinge ca lucrurile pot merge inainte si fare el, ieri am fost la un interviu la Mediafax si chiar sunt nerabdatoare in ce priveste un raspuns pozitiv din partea lor.
pe curand
am facut-o pe viteaza cateva zile, nu? chiar am crezut ca ma va tine mai mult... dar pe la amiaza mi-au cedat fortele cu care credeam ca alungasem din suflet tot ce tinea de el. am inceput sa plang. ea era cu mine si tot incerca sa-mi spuna ca nu merita, iar eu nu incetam cu constarea ca tot ce am facut nu a contat deloc. in ciuda a tot ce mi s-a intamplat bine azi, nimic, dar nimic nu s-ar fi comparat cu un semn de la el. am ajuns intr-un punct in care sunt prea orgolioasa sa o mai fac. ai apoi apare intrebarea: dar daca un semn de-al meu ar fi un deranj deja?...
vreau doar sa uit, sa-l uit, sa uit tot. am sters tot: mesaje, poze, adrese, numere de telefon, am ascuns tot ce era de la el, dar ma nu ma pot ascunde si pe mine de mine. imi va trece si asta, nu?
ieri Nico ma intreba de ce nu ma potolesc, ca ar trebui acum sa suflu si-n iaurt, iar raspunsul meu naiv a fost: "lasa-ma sa fac rost de iaurtul in care sa suflu". a ras si in final a spus ca ma intele intr-o oarecare masura. maine va fi inmormantarea Laurei Stoica si mi-a spus ca pot sa merg, ca va fi si Florin acolo, dar voi merge la Sf. Ilie, cel mai probabil...
vreau sa uit... sau nu! sa nu uit nici o clipa, nici un strop. chiar mi-a fost bine in bratele lui... acolo era acea liniste, uh! ce nebunie....
pe curand
vreau doar sa uit, sa-l uit, sa uit tot. am sters tot: mesaje, poze, adrese, numere de telefon, am ascuns tot ce era de la el, dar ma nu ma pot ascunde si pe mine de mine. imi va trece si asta, nu?
ieri Nico ma intreba de ce nu ma potolesc, ca ar trebui acum sa suflu si-n iaurt, iar raspunsul meu naiv a fost: "lasa-ma sa fac rost de iaurtul in care sa suflu". a ras si in final a spus ca ma intele intr-o oarecare masura. maine va fi inmormantarea Laurei Stoica si mi-a spus ca pot sa merg, ca va fi si Florin acolo, dar voi merge la Sf. Ilie, cel mai probabil...
vreau sa uit... sau nu! sa nu uit nici o clipa, nici un strop. chiar mi-a fost bine in bratele lui... acolo era acea liniste, uh! ce nebunie....
pe curand
acum mananc niste gem de capsuni, facut de mama din fructe culese din gradina noastra asta-vara... Doamne, ce aroma!
dupa o zi in care nu am facut nimic (nici macar o incercare de referat pentru Etologie), spre seara am fost la cele 2 cursuri, m-am intalnit cu o parte (mica) din colegi, iar acum astept sa se download-eze niste filme din Retea.
si mai incerc sa nu-mi pierd optimismul... ieri ne-a intins alex demisia pe care trebuie sa o semnam - se desfiinteaza firma. telefonul de la Mediafax nu a venit inca, iar de aplicat - am facut-o prea putin. pe de o parte e un stres in plus, sa-mi caut acum de munca, pe de alta parte, e un rau necesar. se pare ca mi-a fost dat sa ma debarasez de doua chestii cumva nocive intr-un timp scurt si mi-e mintea inca la loc...
cu o comoditate nejustificata spun
pe curand
dupa o zi in care nu am facut nimic (nici macar o incercare de referat pentru Etologie), spre seara am fost la cele 2 cursuri, m-am intalnit cu o parte (mica) din colegi, iar acum astept sa se download-eze niste filme din Retea.
si mai incerc sa nu-mi pierd optimismul... ieri ne-a intins alex demisia pe care trebuie sa o semnam - se desfiinteaza firma. telefonul de la Mediafax nu a venit inca, iar de aplicat - am facut-o prea putin. pe de o parte e un stres in plus, sa-mi caut acum de munca, pe de alta parte, e un rau necesar. se pare ca mi-a fost dat sa ma debarasez de doua chestii cumva nocive intr-un timp scurt si mi-e mintea inca la loc...
cu o comoditate nejustificata spun
pe curand
m-am trezit nervoasa si hotarata ca de azi nu voi mai merge la birou. am ajuns la 10.00, nu mergea internetul si nu erau decat Ioana C., ioana P. si Toma. l-am asteptat pe alex, am vorbit cu el, am fost in Victoriei sa achit factura si m-am intors in camera, la calculator. dupa incercarea lui L. de a se scuza si apoi de a ma lamuri pe messenger (a primit ignnore, normal), am petrecut dupa-amiaza vorbind cu C. desi era prima noastra discutie - pana acum, e o persoana chiar ok.
am incercat sa dorm apoi, dar m-a sunat tata, iar apoi nu am mai putut adormi.
nu m-am tinut de promisiunea facuta Patriciei...
pe curand
am incercat sa dorm apoi, dar m-a sunat tata, iar apoi nu am mai putut adormi.
nu m-am tinut de promisiunea facuta Patriciei...
pe curand
in acea zi ii promisesem Patriciei ca voi merg la Genpact sa depun un CV, dar mi s-a parut incorect, asa ca am aplicat a doua zi pe net. m-au sunat in ziua urmatoare si am fixat un interviu pentru vineri, astfel incat, desi nu am avut cursuri, ziua mi-a fost plina: la 12.15 interviul la M. (de fapt era la 11.15, dar am uitat ora, in entuziasmul meu, cand m-au sunat si unde conditiile aduceau mai mult a exploatare, si nu au cantarit prea mult pantru mine, in ciuda renumelui...); apoi la 14.00, interviul la G., pana unde am facut 45' cu metroul. per total, cu toate interviurile de acolo (cel general, pe germana eliminatoriu si cel pe IT) am stat 1 ore si 20' si am plecat incantata de faptul ca voi face parte din echipa lor.
si, ca fie ziua completa... la 17.00 intalnirea cu C. trecusem deja prin doua stari extreme (dezamagirea de la M., unde imi pusesem mari sperante ca va fi ok, dar gresisem si incantarea de la G.) si eram dotata cu un grad de indiferenta: ce va fi, va fi! a fost o seara grozava si am stat mai bine de 5 ore nedezlipiti si am atins atat de multe chestii in discutiile noastre... de fapt acum e abia 6.30, iar de pe la 5 nu am mai putut dormi si ma tot foiam pe toate partile. a fost incredibil de bine si sper sa-l vad si azi, si maine, si poimaine...
aseara a venit Gabi in camera si ma intreaba: ghici pe cine am vazut? eu, uimita: habar n-am! ea: pe L., era la Spring si nu singur. mi-a venit sa rad cand mi-am amintit cu ce texte incerca sa-mi explice de ne-am despartit, iar eu simteam cum stau lucrurile de fapt. devenise cu totul previzibil, dar imi pierdusem prea mult mintile, sa-l vad cum e de fapt. initial am vrut sa-i trimit un mesaj rautacios, dar mi-am dat seama, in ciuda suferintei, ca as fi ca oricare si nu merita nici acest efort. mi-am propus sa-l rog peste vreo luna-doua sa-mi inapoieze teancul de CD-uri ramas la el si sa-i multumesc pentru faptul ca disparut din viata mea: mi-a dat ocazia sa vad ca pot fi si persoane "mai normale" ca el, si ca pretentiile mele, in ce priveste o legatura cu cineva, nu erau exagerate.
in concluzie: un nou job, un nou om in viata mea - e cum nu se putea mai bine...
uh... trecui si peste astea... la 9.45 trebuie sa fiu la facultate si apoi
"program de voie", nu tu mers la biroul ala nenorocit
pe curand
si, ca fie ziua completa... la 17.00 intalnirea cu C. trecusem deja prin doua stari extreme (dezamagirea de la M., unde imi pusesem mari sperante ca va fi ok, dar gresisem si incantarea de la G.) si eram dotata cu un grad de indiferenta: ce va fi, va fi! a fost o seara grozava si am stat mai bine de 5 ore nedezlipiti si am atins atat de multe chestii in discutiile noastre... de fapt acum e abia 6.30, iar de pe la 5 nu am mai putut dormi si ma tot foiam pe toate partile. a fost incredibil de bine si sper sa-l vad si azi, si maine, si poimaine...
aseara a venit Gabi in camera si ma intreaba: ghici pe cine am vazut? eu, uimita: habar n-am! ea: pe L., era la Spring si nu singur. mi-a venit sa rad cand mi-am amintit cu ce texte incerca sa-mi explice de ne-am despartit, iar eu simteam cum stau lucrurile de fapt. devenise cu totul previzibil, dar imi pierdusem prea mult mintile, sa-l vad cum e de fapt. initial am vrut sa-i trimit un mesaj rautacios, dar mi-am dat seama, in ciuda suferintei, ca as fi ca oricare si nu merita nici acest efort. mi-am propus sa-l rog peste vreo luna-doua sa-mi inapoieze teancul de CD-uri ramas la el si sa-i multumesc pentru faptul ca disparut din viata mea: mi-a dat ocazia sa vad ca pot fi si persoane "mai normale" ca el, si ca pretentiile mele, in ce priveste o legatura cu cineva, nu erau exagerate.
in concluzie: un nou job, un nou om in viata mea - e cum nu se putea mai bine...
uh... trecui si peste astea... la 9.45 trebuie sa fiu la facultate si apoi
"program de voie", nu tu mers la biroul ala nenorocit pe curand
a inceput o noua saptamana...
azi, maine si poimaine vor fi la facultate, de la 16.00, conferintele cu Wulf Schiefenhövel si ma bucura faptul ca nu voi merge la birou, si le voi putea frecventa fara alte griji.
aztazi e ziua lui Cristi si sper sa reusim sa ne vedem diseara. i-am luat o carte, nestiindu-l inca foarte bine. pentru ca mi-a spus ca e suficient sa-i spun o poveste si nu m-am simtit in stare, i-am cumparat una. nu l-am vazut de... ieri. a dormit sambata noapte la mine, iar duminica abia pe la amiaza a plecat spre casa.
pe curand...
azi, maine si poimaine vor fi la facultate, de la 16.00, conferintele cu Wulf Schiefenhövel si ma bucura faptul ca nu voi merge la birou, si le voi putea frecventa fara alte griji.
aztazi e ziua lui Cristi si sper sa reusim sa ne vedem diseara. i-am luat o carte, nestiindu-l inca foarte bine. pentru ca mi-a spus ca e suficient sa-i spun o poveste si nu m-am simtit in stare, i-am cumparat una. nu l-am vazut de... ieri. a dormit sambata noapte la mine, iar duminica abia pe la amiaza a plecat spre casa.
pe curand...
l-am vazut in acea zi de luni si i-am dat o carte (pe care abia astept sa o citeasca si sa mi-o imprumute.) apoi ne-am vazut si marti, am plecat impreuna spre metrou, iar apoi am mers la facultate la cursul lui Wulf. anul acesta s-a discutat despre nasterea umana si paralela intre atitudinea fata de nou nascut in lumea civilizata si societatea traditionala (mai ales, populatii din Noua Guinee). a mai adus in atentie subiecte ca: "gestatia extrauterina", cezariana vs. nasterea normala, pedofilia, avortul, comportamentul bunicilor (paradoxul investitia parentala din partea bunicii materne vs. virilocatie), noi metode de ingrijire a nascutilor prematur, moartea postanatala si infantila. mai avem o prezentare miercurea viitoare si apoi cea de anul viitor. vreau atat de mult sa pot ajunge sa lucrez sub indrumarea lui... sunt sanse sa prind bursa de anul viitor, la Andechs, dar cum vor stalucrurile pana la urma, nu am nici o idee...
vineri m-au sunat de la G. sa merg sa-mi iau oferta de angajare, pe care am gasit-o azi si pe e-mail. e cu mult mai bine decat am sperat, dar am o dilema... o mare dilema. si nu stiu cu cine as putea sa vorbesc sa-mi limpezesc gandurile. am incercat sa abordez subiectul cu Patricia si nu am facut decat sa descopar ca avem cam aceleasi dileme. prioritate este sa rezolv cu cartea de munca de la celalalt loc de munca si sa-mi intru in "normal"...
a fost dificil sa iau legatura cu C. azi si simt ca ce mi-a spus nu era 100% adevarat. ori intuitia incearca sa ma avertizeze de ceva, ori am devenit paranoica in urma legaturii cu L. si chiar suflu si-n iaurt. nu sufar, in general, de suspiciozitate, dar acum sunt chiar confuza. si ca un fel de razbunare, am acceptat sa-l intalnesc pe M. maine seara. acum ma dor problemele legate de job, celelalte sunt pe un plan secund, tert...
furioasa si plina de confuzii, spun
pe curand
vineri m-au sunat de la G. sa merg sa-mi iau oferta de angajare, pe care am gasit-o azi si pe e-mail. e cu mult mai bine decat am sperat, dar am o dilema... o mare dilema. si nu stiu cu cine as putea sa vorbesc sa-mi limpezesc gandurile. am incercat sa abordez subiectul cu Patricia si nu am facut decat sa descopar ca avem cam aceleasi dileme. prioritate este sa rezolv cu cartea de munca de la celalalt loc de munca si sa-mi intru in "normal"...
a fost dificil sa iau legatura cu C. azi si simt ca ce mi-a spus nu era 100% adevarat. ori intuitia incearca sa ma avertizeze de ceva, ori am devenit paranoica in urma legaturii cu L. si chiar suflu si-n iaurt. nu sufar, in general, de suspiciozitate, dar acum sunt chiar confuza. si ca un fel de razbunare, am acceptat sa-l intalnesc pe M. maine seara. acum ma dor problemele legate de job, celelalte sunt pe un plan secund, tert...
furioasa si plina de confuzii, spun
pe curand
mai sa fie! mi-am batut recordul la speriat barbati, se pare. nu e ceva clar ca nu mai avem ceva unul cu altul, dar gesturile lui asa ma lasa sa cred. dupa ce m-am "drogat" cateva ore cu un joc stupid cu bile colorate, normal (?? Palantir, parca), am mers la cursul de la 14.00, care se pare ca nu s-a tinut, am fost la BCU si m-am intors pe jos, facand poze pe unde se ivea ceva interesant, prin Bucuresti
Calea Victoriei...
azi... continui "covalescenta". la 8.30 trebuia sa fiu la Nico sa ne bem cafeaua, dar am ajuns pe la 8.50, era prea matinala cafeaua 
apoi am vrut sa ajung la BCU, dar am poposit la camin. am intrat pe mess unde am vb cu Tiberiu (care mi-a facu pofta de iaurt cu fructe) si i-am sus ca vom avea si noi IKEA (si nu va mai trebui Nico sa merga in Ungaria ), cu Carmen si Georgiana de la celalt birou. apoi am jucat iar jocul cu bilele si am ascultat muzica germana, in ideea de a ma pregati pentru noul job.
in cateva minute voi merge la ultima conferinta cu Wulf din acest an...
din pozele de ieri, dupa cum se vede, Cercul Militar National
apoi am vrut sa ajung la BCU, dar am poposit la camin. am intrat pe mess unde am vb cu Tiberiu (care mi-a facu pofta de iaurt cu fructe) si i-am sus ca vom avea si noi IKEA (si nu va mai trebui Nico sa merga in Ungaria
), cu Carmen si Georgiana de la celalt birou. apoi am jucat iar jocul cu bilele si am ascultat muzica germana, in ideea de a ma pregati pentru noul job.in cateva minute voi merge la ultima conferinta cu Wulf din acest an...
din pozele de ieri, dupa cum se vede, Cercul Militar National
uf... desi au trecut cateva ore de la discutia cu Cristi, tot ma simt tulburata. mi-a scris pe mess, i-am raspuns... a incercat sa-mi explice ce se intamplase, l-am inteles, in parte, m-am simtit neinteleasa. a spus ca a fost zguduit de sentimentul ca l-am folosit... l-am intrebat apoi daca ar fi preferat minciuna. acum regret inutil.
nu stiu ce sa fac sa ies din starea asta ciudata, nimic din ce-mi place sa fac nu pare o solutie acum... nici cu Simi nu pot vorbi. am hotartat sa nu mai fiu atat de "transparenta" si sa ascund din ce se intampla cu mine, sa spun cu mult mai putin, eventual, sa sa ma lecuiesc de sinceritatea asta brutala. oamenii nu vor sa auda adevarul, ci doar ce le convine...
azi m-am bucurat de soarele de afara si am mai facut poze, pe care am sa le insir in filele urmatoare de jurnal. chiar a venit primavara! Palatul Parlamentului inconjurat de verdeata:
nu stiu ce sa fac sa ies din starea asta ciudata, nimic din ce-mi place sa fac nu pare o solutie acum... nici cu Simi nu pot vorbi. am hotartat sa nu mai fiu atat de "transparenta" si sa ascund din ce se intampla cu mine, sa spun cu mult mai putin, eventual, sa sa ma lecuiesc de sinceritatea asta brutala. oamenii nu vor sa auda adevarul, ci doar ce le convine...
azi m-am bucurat de soarele de afara si am mai facut poze, pe care am sa le insir in filele urmatoare de jurnal. chiar a venit primavara! Palatul Parlamentului inconjurat de verdeata:
ieri am facut excese si am stat pana la 4.00 a.m. sa vad doua filme si tot m-am foit pana sa adorm. m-am trezit la 6.50 sa merg sa alerg cu Nico in Cismigiu (la 8.30 eram deja in camera) si nu mi-a parut rau. maine nu va veni si cred ca voi merge singura - erau multi care se "fugareau" pe alei, miros de corcodusi infloriti si forsitia, tot ciuguleau diverse chestii porumbei, mierle, vrabiute, chiar si o gaita...
m-am gandit mult la cele spuse de el si chiar am ajuns la concluzia ca ajunsese ieri sa se contrazica intr-un mod atat de categoric. in mod clar, e cea mai buna solutie. da, am gresit. mult. dar nu pot fi langa cineva cu care sa simt ca trebuie sa-mi cenzurez gandurile, trebuie sa apar ca o puritana, eventual si ceva aere de mironosita, ca sa se simta stimulat sa ma descopere... sufleteste.
ieri cerul a fost superb, norii luau tot felul de forme (am o poza cu un "dragon"
), pe un fundal atat de clar... poza e de langa Podul Hasdeu
m-am gandit mult la cele spuse de el si chiar am ajuns la concluzia ca ajunsese ieri sa se contrazica intr-un mod atat de categoric. in mod clar, e cea mai buna solutie. da, am gresit. mult. dar nu pot fi langa cineva cu care sa simt ca trebuie sa-mi cenzurez gandurile, trebuie sa apar ca o puritana, eventual si ceva aere de mironosita, ca sa se simta stimulat sa ma descopere... sufleteste.
ieri cerul a fost superb, norii luau tot felul de forme (am o poza cu un "dragon"
), pe un fundal atat de clar... poza e de langa Podul Hasdeu
dimineata nu am reusit sa ma trezesc la 8.30 sa am timp sa ma pregatesc in voie pt cursul de la 10.00, asa ca m-am dus de la 12.00, direct la cursul doamnei Strungaru. ne-a dat drumul la 15.30 si era tocmai ok sa ma schimb si sa merg la interviul de la PG cu atatea iluzii... nu m-am descurcat deloc - nu m-am incadrat in timp, iar un al doilea test mai poate fi dat peste abia un an
sunt suparata pe mine ca nu m-am descurcat mai bine
ieri am convins-o pe Simi sa mergem pana in Herastrau pe jos si an vrut sa facem si poze, dar ne-au lasat balta bateriile. cateva tot am facut, iar una dintre ele - cu arbore plin de magnolii nu am putut sa nu o pun in jurnal...
sunt suparata pe mine ca nu m-am descurcat mai bine
ieri am convins-o pe Simi sa mergem pana in Herastrau pe jos si an vrut sa facem si poze, dar ne-au lasat balta bateriile. cateva tot am facut, iar una dintre ele - cu arbore plin de magnolii nu am putut sa nu o pun in jurnal...
cu greu m-am trezit abia la... 11.00. am dormit mai mult de suparare, nu voiam parca sa ma trezesc si sa-mi aduc aminte cat de idioata am fost ieri. si am fost toata ziua bosumflata. m-au sunat cei de la G., cum ca mai am maine un interviu la ei, si la putin timp, m-a sunat si... L. pentru ca ii stersesem numarul, nu miam dat seama cine e. ma gandeam ca mai vreunul de pe la vreo firma. apoi ma ia cu "ce faci draga? de ce nu ai mai dat vreun semn?". am raspuns sec: "cui?". i-am spus ca, pur si simplu din intamplare, am aflat ca e cineva in viata lui, si nu mai avea rost sa-l deranjez. i-am spus ca daca tot m-a sunat, as vrea sa-mi recuperez cd-urile de la el. a tot incercat sa se justifice, cum ca nu voia sa ma minta sau sa ma faca sa sufar... dar, cui ii pasa acum de justificarile lui. i-am spus ca ajunsesem si eu la concluzia ca e mai bine asa, probabil ca avea dreptate cand spunea ca varsta lui ne va afecta mai mul mai tarziu. se astepta sa ramanem cumva prieteni, iar mie mi se pare de neconceput. cum as mai putea sa-l privesc in ochi, fara sa-i pot zbiera in fata ca e un las! si ca in ciuda sexului de care apartie, orice e, dar un barbat, nu!
in fine, se pare ca m-a rascolit mai mult decat credeam. ce-i drep, in zilele astea gandurile mele tot pendulau intr-un mod vag intre el si C. dar acum nu mai are sens nici una din situatii.
am petrecut restul dupa-amiezii revazand "The sisterhood of the traveling pants" (mi se pare grozav si l-as face cadou prietenelor mele, de-as avea bani de blankuri ) si mesterind la bratari din margele. la 19.30 voi merge sa o vad pe Carmen in Pitar Mos, si apoi poate si pe Nico. ma simt atat de idioata, ca parca n-as iesi din casa nici macar o clipa. e totul atat de aiurea...
si ca de obicei, poza. e facuta in fata hotelului Grand Mariott, duminica, cand ma plimbam cu G. ieri a mai si trebuit sa-i dau explicatii de ce nu vreau sa ne mai vedem. am incercat in toate modurile sa-i spun pretexte, pentru ca incercam sa-l feresc de penibilul de a afla ca cel mai tare m-a deranjat "parfumul" si cred ca eram in stare sa spun de cand nu a mai facut un dus!
am ajuns atunci in camera si nu stiam cum sa mai imi parfumez imprejurul, pentru ca ramasesem cu "mirosul" lui in nas. cumplit! pentru ca aveam camera la mine, tot incercam sa ma distantez subit de el, spunand ca e un unghi bun de facut poze, ceva mia incolo... in fine, a trecut, slava Domnului!
in fine, se pare ca m-a rascolit mai mult decat credeam. ce-i drep, in zilele astea gandurile mele tot pendulau intr-un mod vag intre el si C. dar acum nu mai are sens nici una din situatii.
am petrecut restul dupa-amiezii revazand "The sisterhood of the traveling pants" (mi se pare grozav si l-as face cadou prietenelor mele, de-as avea bani de blankuri
) si mesterind la bratari din margele. la 19.30 voi merge sa o vad pe Carmen in Pitar Mos, si apoi poate si pe Nico. ma simt atat de idioata, ca parca n-as iesi din casa nici macar o clipa. e totul atat de aiurea... si ca de obicei, poza. e facuta in fata hotelului Grand Mariott, duminica, cand ma plimbam cu G. ieri a mai si trebuit sa-i dau explicatii de ce nu vreau sa ne mai vedem. am incercat in toate modurile sa-i spun pretexte, pentru ca incercam sa-l feresc de penibilul de a afla ca cel mai tare m-a deranjat "parfumul" si cred ca eram in stare sa spun de cand nu a mai facut un dus!
am ajuns atunci in camera si nu stiam cum sa mai imi parfumez imprejurul, pentru ca ramasesem cu "mirosul" lui in nas. cumplit! pentru ca aveam camera la mine, tot incercam sa ma distantez subit de el, spunand ca e un unghi bun de facut poze, ceva mia incolo... in fine, a trecut, slava Domnului!
de martea trecuta am intrat intr-un cocon - nu vreau sa vad si sa nu vorbesc cu nimeni, sa nu ies din casa... nic sa scriu in jurnal nu putea. azi m-am oprit o clipa si am sunat-o pe Nico. ea imi scrisese ultima si nu am vrut sa se simta ignorata. tin la ea, dar nici prezenta ei nu o voiam. cu greu am reusit sa ma deschid fata de Simi. pe parinti am hotarat sa-i mint. ma simt atat de... nimeni. singura bucurie a fost ca am fost azi la facultate si am imprumutat-o carte de la Doamna Strungaru (TheHidden Dimension - E. Hall) si am macar ce citi. m-a facut sa visez raspunsul la intrebarea "ca student ce aprofundeaza etologia in Romania, pot sa sper ca voi merge sa "pasc" odata cu cimpanzeii?"
si, ca mai mereu in ultia vreme, tot mult iubitul Bucuresti - poza e facuta in zona Hotel Cismigiu
si, ca mai mereu in ultia vreme, tot mult iubitul Bucuresti - poza e facuta in zona Hotel Cismigiu
a fost o zi tulbure... si nu bausem nimic
de fapt am baut cu D. aseara, impreuna o sticla de 2l de bere. dupa ce am stat cu stoicism amandoi la 3 cursuri (pshihofarmacologie, biostatistica si etologie umana), adica pana pe 16.00 in faculatate, am mers la mine sa ia un capitol din The expression of the emotions in man and animals si apoi ne-am
inteles sa ne intalnim la 20.00 aproape de el. am mancat ceva, am avut grija sa-mi fie paharul plin cu bere si am tot vorbit pana dupa 3.00.
nu am reusit sa ajung la 12.00 la Conectys si m-am reprogramat pentru luni. apoi am fost la facultate sa las cartea lui Gerard, pe care aproape am devorat-o in autobuz, in drum spre Obor. acolo trebuia sa ma vad cu fostii colegi . singura bucurie a fost ca am vazut-o Patricia. am ajuns cu aproape 20' mai devreme si m-am plimbat prin parcul din fata primariei sectorului 2, unde se desfasoara Targul Anticarilor. aproape ca m-au luat fiorii cand am vazut un vanzator in costum de epoca, cu joben si frac sprea seara am vorbit cu Carmen si a rama
acum mi-am adunat gandurile si joc puitn biliard pe yahoo. vreau sa ies din starea asta!
mi s-a parut cumplita ziua de azi. nici nu stiu ce poza sa pun... Schitu Magureanu, spre Podul Izvor...
de fapt am baut cu D. aseara, impreuna o sticla de 2l de bere. dupa ce am stat cu stoicism amandoi la 3 cursuri (pshihofarmacologie, biostatistica si etologie umana), adica pana pe 16.00 in faculatate, am mers la mine sa ia un capitol din The expression of the emotions in man and animals si apoi ne-am
inteles sa ne intalnim la 20.00 aproape de el. am mancat ceva, am avut grija sa-mi fie paharul plin cu bere si am tot vorbit pana dupa 3.00.
nu am reusit sa ajung la 12.00 la Conectys si m-am reprogramat pentru luni. apoi am fost la facultate sa las cartea lui Gerard, pe care aproape am devorat-o in autobuz, in drum spre Obor. acolo trebuia sa ma vad cu fostii colegi
. singura bucurie a fost ca am vazut-o Patricia. am ajuns cu aproape 20' mai devreme si m-am plimbat prin parcul din fata primariei sectorului 2, unde se desfasoara Targul Anticarilor. aproape ca m-au luat fiorii cand am vazut un vanzator in costum de epoca, cu joben si frac sprea seara am vorbit cu Carmen si a rama acum mi-am adunat gandurile si joc puitn biliard pe yahoo. vreau sa ies din starea asta!
mi s-a parut cumplita ziua de azi. nici nu stiu ce poza sa pun... Schitu Magureanu, spre Podul Izvor...
azi am fost de dimineata sa iau pachetul, iar la 13.30 m-am intalnit cu Carmen. dupa ce am terminat cu vizitarea targului, am hotarat sa mergem in Parcul Circului. a fost dura faza in care ii povesteam despre D., iar cand sa fac o poza, iata-l! ne-am salutat in fuga si am continuat sa vorbesc cu Carmen. am fost apoi la ea si ne-am despartit, dar nici nu stiu pe la ce ora, ca nu m-am uitat deloc la ceas
de azi... (acum am descarcat-o - e fierbinte )
de azi... (acum am descarcat-o - e fierbinte
)
neputinta pe capul meu - Simona e in pat, racita bine de tot, cu temperatura. m-am sfatuit cu D. in legatura cu starea ei si abia m-am intors de la farmacie.
m-am tot luptat sa mi-l scot din minte. acum am incetat sa mai fortez ceva. mi-am dat seama, ca in ciuda faptului ca iubesc enorm Bucrestiul, pe el l-as urma si-n cel mai izolat catun - atat de perfecta mi se pare compania lui...
Soseaua Colentina...
m-am tot luptat sa mi-l scot din minte. acum am incetat sa mai fortez ceva. mi-am dat seama, ca in ciuda faptului ca iubesc enorm Bucrestiul, pe el l-as urma si-n cel mai izolat catun - atat de perfecta mi se pare compania lui...
Soseaua Colentina...
ma simt foarte agitata. trebuie sa ajung la un interviu la 17.30, dar nu e asta motivul. cel mai probabil e jumatatea de litru de cafea bauta, dupa o pauza destul de lunga. am avut de la 10.00 doua cursuri. daca la pimul D. nu venise, sperasem ca macar la al doilea sa vina, desi stiam ca voi fi si mai tulburata de prezenta lui.
la biofizica am incercat sa nu adorm, iar la Etologie mi-am indreptata "sagetile" spre sebi, caruia i-am spus sa lase aroganta deoparta ce nu prea stie despre ce ajunsesem noi sa vorbim la cel curs. tare a fost cand s-a legat si D-na Strungaru de el, pe acelasi motiv - tot critica el inconsistenta afirmatiilor lui Darwin, care le pusese pe hartie inainte de a se standardiza metodele moderne de cercetare, cu care ne tot sacaia el. am dat la pace pana la sfarsit, cand le-am asteptat pe fete sa copieze The Story of V , iar originalul a amas la mine
s-a fixat examenul de Psihofarmacologie joia viitoare si s-a lasat cu prosteste, dar nu am putut schimba data.
trebuie sa ma machiez si sa fug, sa nu intarzii. poza e de sambata, de la Targul Anticarilor...
la biofizica am incercat sa nu adorm, iar la Etologie mi-am indreptata "sagetile" spre sebi, caruia i-am spus sa lase aroganta deoparta ce nu prea stie despre ce ajunsesem noi sa vorbim la cel curs. tare a fost cand s-a legat si D-na Strungaru de el, pe acelasi motiv - tot critica el inconsistenta afirmatiilor lui Darwin, care le pusese pe hartie inainte de a se standardiza metodele moderne de cercetare, cu care ne tot sacaia el. am dat la pace pana la sfarsit, cand le-am asteptat pe fete sa copieze The Story of V , iar originalul a amas la mine
s-a fixat examenul de Psihofarmacologie joia viitoare si s-a lasat cu prosteste, dar nu am putut schimba data.
trebuie sa ma machiez si sa fug, sa nu intarzii. poza e de sambata, de la Targul Anticarilor...
se vede ca m-am grabit ieri! am scris cu o groaza de greseli...
mai devreme m-au sunat ai mei si am evitat sa-i sunt, pentru ca trebuie sa-i mint. le-am spus ca m-am angajat de o saptamana, iar eu inca mai caut de lucru. ii stiam ingrijorati, si am vrut sa nu-si mai faca griji in privinta asta... in schimb, Simo ma tine in tensiune cu raceala ei
nu am inchis un ochi azi-noapte. am stat cu D. sa tot cautam si sa invatam tainele programelor de simulare moleculara, sa cautam molecule, sa le "desenam" in HyperChem (daca as face rost de o versiune de la 7.00 in sus, ar fi fost super, insa ne-am "consolat" cu Vega - program in care tot incercam sa facem dock-are proteina-proteina). am vorbit ieri dupa-amiaza pe mess si-mi spuse ca vrea sa-l copieze. i-am spus ca pot sa trec rapid pe la el, ca azi la 10.00 trebuia sa il inapoiez Elfridei. am ajuns pe la 19.00 cred, l-a copiat, mi-a facut si mie o alta copie si am mai vorbit una, alta, apoi am inceput jocuri de clasa a VIII-a, batandu-ne si tot aratand care era mai "tare". noaptea celalta petrecuta la el fusese pe cat se poate de decenta si credeam ca vom reusi sa ne mentinem la fel de distanti, fara probleme. apoi un mic moment "fara garda", in care am uitat cum ne raportam unul la celalalt, urmat de scuze, explicatii, dezvinovatiri reciproce... trebuia sa revin mai tarziu si sa-l ajut sa faca rost de moleculele care-l interesau si eram in dilema - sa ma intorc sau sa ma scuz, pretextand ca nu mai pot ajunge
pentru ca se tot acuza de momentul de slabiciune, am ales sa ma intorc si sa-i dau posibilitatea sa vada ca e intr-adevar asa cum crede el (se poate stapani, cand isi impune) si ca daca vrea sa fim total neutri, se poate! ne-am vazut de soft-uri, de micile probleme aparute, fara sa mai apara un gest regretabil de nici unul dintre noi. acum urmeaza cel putin o saptamana in care nu ne vom vedea, semestrul e pe sfarsite si va fi tocmai bine sa am timp sa ma indepartez de tot ce am inceput sa simt pentru el. acum l-am simtit ca e asa cum intuiam, l-am simtit, fie si numai pentru o clipa...
ma apuc de citit, desi ultima carte de la profa mi se pare a naibii de...
hot, sa zicem, desi e un text pe cat se poate de ok. insa sa citesc atat despre un organ, fie si privit anatomic, antropologic si mai stiu eu cum... e de preferat sa nu stie nimeni din jur ce citesc
Sambata, 15 aprilie, in Parcul Circului. din intamplare, l-am surprins si pe el, gesticuland, desigur...
mai devreme m-au sunat ai mei si am evitat sa-i sunt, pentru ca trebuie sa-i mint. le-am spus ca m-am angajat de o saptamana, iar eu inca mai caut de lucru. ii stiam ingrijorati, si am vrut sa nu-si mai faca griji in privinta asta... in schimb, Simo ma tine in tensiune cu raceala ei
nu am inchis un ochi azi-noapte. am stat cu D. sa tot cautam si sa invatam tainele programelor de simulare moleculara, sa cautam molecule, sa le "desenam" in HyperChem (daca as face rost de o versiune de la 7.00 in sus, ar fi fost super, insa ne-am "consolat" cu Vega - program in care tot incercam sa facem dock-are proteina-proteina). am vorbit ieri dupa-amiaza pe mess si-mi spuse ca vrea sa-l copieze. i-am spus ca pot sa trec rapid pe la el, ca azi la 10.00 trebuia sa il inapoiez Elfridei. am ajuns pe la 19.00 cred, l-a copiat, mi-a facut si mie o alta copie si am mai vorbit una, alta, apoi am inceput jocuri de clasa a VIII-a, batandu-ne si tot aratand care era mai "tare". noaptea celalta petrecuta la el fusese pe cat se poate de decenta si credeam ca vom reusi sa ne mentinem la fel de distanti, fara probleme. apoi un mic moment "fara garda", in care am uitat cum ne raportam unul la celalalt, urmat de scuze, explicatii, dezvinovatiri reciproce... trebuia sa revin mai tarziu si sa-l ajut sa faca rost de moleculele care-l interesau si eram in dilema - sa ma intorc sau sa ma scuz, pretextand ca nu mai pot ajunge
pentru ca se tot acuza de momentul de slabiciune, am ales sa ma intorc si sa-i dau posibilitatea sa vada ca e intr-adevar asa cum crede el (se poate stapani, cand isi impune) si ca daca vrea sa fim total neutri, se poate! ne-am vazut de soft-uri, de micile probleme aparute, fara sa mai apara un gest regretabil de nici unul dintre noi. acum urmeaza cel putin o saptamana in care nu ne vom vedea, semestrul e pe sfarsite si va fi tocmai bine sa am timp sa ma indepartez de tot ce am inceput sa simt pentru el. acum l-am simtit ca e asa cum intuiam, l-am simtit, fie si numai pentru o clipa...
ma apuc de citit, desi ultima carte de la profa mi se pare a naibii de...
hot, sa zicem, desi e un text pe cat se poate de ok. insa sa citesc atat despre un organ, fie si privit anatomic, antropologic si mai stiu eu cum... e de preferat sa nu stie nimeni din jur ce citesc Sambata, 15 aprilie, in Parcul Circului. din intamplare, l-am surprins si pe el, gesticuland, desigur...
o atmosfera agitata... ieri am fost la interviu la BMG. mi s-a cam acrit de cautat de munca si sper sa incep saptamana viitoara sa fac ceva, ca nu mai suport - calcat camasi, aranjat, ce ai lucrat, cum, unde, cat... am plecat ieri de la ei si cu tema pentru acasa - au fost interesati de subtilitatile descoperite la CSN. trebuie sa le trimit e-mail-ul pana marti, dar cred ca voi lucra azi - in noaptea asta, si-l vor avea maine dimineata.
m-au sunat si de CNYS sa incep training-ul de marti. nu ma asteptam sa ma accepte, m-am simtit absolut jalnica (si desigur, neconvingatoare) la cel de-al doilea interviu. programul (24x7) mi se pare grozav, pentru ca pot jongla astfel incat sa pot merge la cursuri, turele de week-end si de noapte sunt platite cu 50% mai mult si salariul e mai mult decat ok. dar daca imi fac "temele" bine si ma accepta si cei la de la BMG? ce sa aleg? e monoton vs. creativ, si atata timp cat eu inca mai visez la bursa de Andechs, de la anul, lucrurile devin iar complicate... angajatorii vor pe cineva care sa le ramana in companie cat mai mult, eu vreau sa raman in Bucuresti definitiv, dar as vrea sa-mi pot permite sa lipsesc 3-5 luni anul viitor pentru cercetare.
in fine, pana una alta, maine mai am un interviu la 11.00 - dar ii "descalifica" salriul. initial aplicasem pentru alt post la ei, s-a ocupat acela, mi-au oferita altceva, dar conditiile sunt altele si nu stiu in ce masura prestigiul companiei ma va face sa fac vreun compromis... ar fi chestii de invata acolo, dar salariul mic, programul fix, posibilitatea de avansare redusa inclina balanta spre un refuz. voi afla mai multe maine...
aseara am fost la Nico si sticla de suc dusa a pical la tand, ca lumea tocmai terminase de mancat. am fugarit si eu niste boabe de mazare prin farfurie si am ajuns la mine dupa ora 21.00, moarta de somn - eram sa adorm in 137, pana la camin. era prca intunecata la fata, desi spunea ca se simte ok. Florin iar o necajise cu zapaceala lui, eu o inebuneam povestindu-i despre D. si tot asa. m-am bucurat mult pentru ofertele de angajare primite de ea si abia astept sa intalnim si dupa ce ne incepem treaba...
nu merge site-ul pe care incarcam pozele... voi edita spre seara, daca va merge - nu vreau sa lipseasca poza
later edit (22.57) acum mi-am amintit sa verific daca merge site-ul - de sambata, gutui japonez (Chaenomeles japonica )
m-au sunat si de CNYS sa incep training-ul de marti. nu ma asteptam sa ma accepte, m-am simtit absolut jalnica (si desigur, neconvingatoare) la cel de-al doilea interviu. programul (24x7) mi se pare grozav, pentru ca pot jongla astfel incat sa pot merge la cursuri, turele de week-end si de noapte sunt platite cu 50% mai mult si salariul e mai mult decat ok. dar daca imi fac "temele" bine si ma accepta si cei la de la BMG? ce sa aleg? e monoton vs. creativ, si atata timp cat eu inca mai visez la bursa de Andechs, de la anul, lucrurile devin iar complicate... angajatorii vor pe cineva care sa le ramana in companie cat mai mult, eu vreau sa raman in Bucuresti definitiv, dar as vrea sa-mi pot permite sa lipsesc 3-5 luni anul viitor pentru cercetare.
in fine, pana una alta, maine mai am un interviu la 11.00 - dar ii "descalifica" salriul. initial aplicasem pentru alt post la ei, s-a ocupat acela, mi-au oferita altceva, dar conditiile sunt altele si nu stiu in ce masura prestigiul companiei ma va face sa fac vreun compromis... ar fi chestii de invata acolo, dar salariul mic, programul fix, posibilitatea de avansare redusa inclina balanta spre un refuz. voi afla mai multe maine...
aseara am fost la Nico si sticla de suc dusa a pical la tand, ca lumea tocmai terminase de mancat. am fugarit si eu niste boabe de mazare prin farfurie si am ajuns la mine dupa ora 21.00, moarta de somn - eram sa adorm in 137, pana la camin. era prca intunecata la fata, desi spunea ca se simte ok. Florin iar o necajise cu zapaceala lui, eu o inebuneam povestindu-i despre D. si tot asa. m-am bucurat mult pentru ofertele de angajare primite de ea si abia astept sa intalnim si dupa ce ne incepem treaba...
nu merge site-ul pe care incarcam pozele... voi edita spre seara, daca va merge - nu vreau sa lipseasca pozalater edit (22.57) acum mi-am amintit sa verific daca merge site-ul - de sambata, gutui japonez (Chaenomeles japonica )
astazi ne-am intors in Bucuresti. a fost... normal. fara certuri, fara bucurii nemaipomenite. pe tata l-am simtit nemultumit de faptul ca vrem atat de mult sa ramanem in Bucuresti, ca nu ii parem suficient de hotarate in legatura cu ce vrem de la viata si constata, impacat, ca el si-a facut datoria. ma opresc aici cu gandurile despre asta, ca ma intristez, fara sa stiu ca pot sa ma bazez pe cineva sa-mi ofere o alta stare... iar o reusita a fost sa duc minciuna pana la capat, fara sa ma dau de gol - asadar, nu e atat de greu sa minti...
cu Simi m-am inteles relativ ok. eu am innebunit-o pe drumul spre Focsani cu vorbaria, ea - pe mine, cu tusea ei, noaptea, asa incat, m-am bucurat cand a trebuit sa ne intoarcem si sa-si vada fiecare de camera ei. am reusit sa termin romanul inceut ceva vreme si l-am lasat acasa, am avut ocazia sa o vad si pe Diana T., pe care nu as fi recunoscut-o, daca nu era cu mamam ei.
la D. m-am gandit in mod constant si nu am idee ce va urma. mia-m dat seama ca fost o greseala ce s-a intamplat si ca prietenia noastra va suferi, nu vom mai putea fi la fel de deschisi dupa asta. as fi vrut sa fi avut mintea sa vad asta inainte de a ma lasa dusa de val. i-as promite ca voi sta la cel putin 20 cd cm distantata, doar sa incercam sa facem sa fie lucrurile cum fusesera... dar acum, imi pare de-a dreptul imposibil. mi-e teama sa ma gandesc cum ma vede el acum.
uf... in ce m-am bagat? cat de netoata pot fi???
Focsani, coltul binecunoscut de italnire, caruia ii spunem noi "la Ceas" [iar nostagicii - "la Ceasul Rau"]
iar o reusita a fost sa duc minciuna pana la capat, fara sa ma dau de gol - asadar, nu e atat de greu sa minti...cu Simi m-am inteles relativ ok. eu am innebunit-o pe drumul spre Focsani cu vorbaria, ea - pe mine, cu tusea ei, noaptea, asa incat, m-am bucurat cand a trebuit sa ne intoarcem si sa-si vada fiecare de camera ei. am reusit sa termin romanul inceut ceva vreme si l-am lasat acasa, am avut ocazia sa o vad si pe Diana T., pe care nu as fi recunoscut-o, daca nu era cu mamam ei.
la D. m-am gandit in mod constant si nu am idee ce va urma. mia-m dat seama ca fost o greseala ce s-a intamplat si ca prietenia noastra va suferi, nu vom mai putea fi la fel de deschisi dupa asta. as fi vrut sa fi avut mintea sa vad asta inainte de a ma lasa dusa de val. i-as promite ca voi sta la cel putin 20 cd cm distantata, doar sa incercam sa facem sa fie lucrurile cum fusesera... dar acum, imi pare de-a dreptul imposibil. mi-e teama sa ma gandesc cum ma vede el acum.
uf... in ce m-am bagat? cat de netoata pot fi???
Focsani, coltul binecunoscut de italnire, caruia ii spunem noi "la Ceas" [iar nostagicii - "la Ceasul Rau"]
nu am mai scris de mult. da, mai supravietuiesc. am ales sa nu scriu dintr-o superstitie stupida, de teama ca daca as dezvalui ceva nu ar mai iesi lucrurile asa cum mi-as dori. si apoi... am ramas de vineri pana azi fara internet
martea trecuta(25.04) am inceput trainingul la CNYS, intr-o echipa super-faina. a fost un intreg iures, toata saptamana, care a culminat cu doua iesiri la restaurant joi (pranzul la "Il Calcio", Herastrau si cina - la "City Grill", Lipscani). nu voi ramane intre cele 4 care voi intra de la inceput in proiect, dar stau aproape. e cam frustranta pozitia de "mana a doua", dar nu cred ca e loc de proteste
din echipa face parte si Nico, si cred ca nici daca am fi planuit, nu am fi ajuns sa lucram impreuna. samabata seara am iesit cu ea si cu Florin in Valea Regilor, si mi-am afumat plamanii cu aroma de pepene galben, dintr-o narghilea luata de ei, pana sa ajung eu. apoi au ras pe seama mea, legat de ce se intampla intre mine si D.
cu el m-am vazut joi (27.04, cand a fost si ziua Mihaelei O.), inainte de examenul de la psihofarmacologie si doar ne-am privit intr-un moment, ochi in ochi. nu am schimbat nici macar un cuvant. eu am plecat imediat dupa ce am terminat de scris la training, iar cand am intrebat-o pe Irina ce cursuri au facut, mi-a spus ca au plecat cu totii la bere si ca planuiesc o iesire la munte, intre 19 si 21 mai. ar fi stupid daca am merge amandoi si am sta fiecare in coltul lui, fara sa vorbim, pentru ca sigur ar fi ciudat si pentru ceilalti colegi, pentru ca ne stiu deja - suntem amandoi foarte exapansivi si ne tachinam reciproc fara rezerve, eu imi permiteam sa-i cer un fum - doua din tigara lui...
azi e zi de cursuri si nu voi putea fi la facultate si nu credeam ca ma va durea atat...
poate voi pune spre seara poza, ca de obicei.
cu tristete,
pe curand...
later edit (12.42) sunt suparata pe tot: pe mine, pe job, pe el (am baut ceva vin, am plans nitel, dar imi va trece...) poza e facuta de Paste, acasa, cand am mers cu Teri (catelusa noastra) sa o trezim pe Simi (adica, somnoroasa de sor'mea)
martea trecuta(25.04) am inceput trainingul la CNYS, intr-o echipa super-faina. a fost un intreg iures, toata saptamana, care a culminat cu doua iesiri la restaurant joi (pranzul la "Il Calcio", Herastrau si cina - la "City Grill", Lipscani). nu voi ramane intre cele 4 care voi intra de la inceput in proiect, dar stau aproape. e cam frustranta pozitia de "mana a doua", dar nu cred ca e loc de proteste
din echipa face parte si Nico, si cred ca nici daca am fi planuit, nu am fi ajuns sa lucram impreuna. samabata seara am iesit cu ea si cu Florin in Valea Regilor, si mi-am afumat plamanii cu aroma de pepene galben, dintr-o narghilea luata de ei, pana sa ajung eu. apoi au ras pe seama mea, legat de ce se intampla intre mine si D.
cu el m-am vazut joi (27.04, cand a fost si ziua Mihaelei O.), inainte de examenul de la psihofarmacologie si doar ne-am privit intr-un moment, ochi in ochi. nu am schimbat nici macar un cuvant. eu am plecat imediat dupa ce am terminat de scris la training, iar cand am intrebat-o pe Irina ce cursuri au facut, mi-a spus ca au plecat cu totii la bere si ca planuiesc o iesire la munte, intre 19 si 21 mai. ar fi stupid daca am merge amandoi si am sta fiecare in coltul lui, fara sa vorbim, pentru ca sigur ar fi ciudat si pentru ceilalti colegi, pentru ca ne stiu deja - suntem amandoi foarte exapansivi si ne tachinam reciproc fara rezerve, eu imi permiteam sa-i cer un fum - doua din tigara lui...
azi e zi de cursuri si nu voi putea fi la facultate si nu credeam ca ma va durea atat...
poate voi pune spre seara poza, ca de obicei.
cu tristete,
pe curand...
later edit (12.42) sunt suparata pe tot: pe mine, pe job, pe el (am baut ceva vin, am plans nitel, dar imi va trece...) poza e facuta de Paste, acasa, cand am mers cu Teri (catelusa noastra) sa o trezim pe Simi (adica, somnoroasa de sor'mea)
Aceasta este o versiune "Text-Only" a continutului acestui forum. Pentru a vizualiza versiunea completa, cu mai multe informatii, formatari si imagini,click aici.