Ajutor - Cauta - Forumisti - Calendar
Versiune completa:Coelho si Cartile Sale. Alchimistul
HanuAncutei.com - ARTA de a conversa > Odaia Dezbaterilor: Stiinta si Cultura > Universul Cartilor
Pagini: 1, 2
Mihai
In ultimul timp se vorbeste din ce in ce mai mult despre aceasta carte. Si se vinde din ce in ce mai bine. Cine vrea sa se arate citit, vorbeste de Coelho.
Cei dintre dumneavoastra care ati citit-o, ce parere aveti despre aceasta carte? Dar, in general, despre cartile lui Coelho?

PS: Variante demo (si chiar full) ale unor cartii scrise de Coelho, traduse in romana, puteti gasi aici.
genicon
Sincer sa fiu, mie nu mi-a placut de loc. Si ma abtin sa zic mai multe, pt ca sunt convins ca o sa imi sara o gramada de lume in cap pentru afirmatia mea: "Ca nu am gusturi" "Ca nu am stiut sa citesc printre randuri" Bla Bla Bla... Asta e! Mi s-a mai zis... biggrin.gif
Tudy
Tot ce face Coelho e sa ia niste adevaruri universale si sa le puna sub forma de povestiri. Si asta aparent "prinde" la lume, probabil pentru ca e un mod accesibil de a intra in contact cu acele valori universale. N-as putea sa spun ca e un scriitor deosebit, decat in masura in care m-as referi la calitatea mesajului pe care il transmite...
black ice
Mai mult mi-a placut Diavolul si domnisoara Prym sau Veronika se hotaraste sa moara. De fapt, chiar si penultima (Pe malul raului Piedra am sezut si-am plans) mi s-a parut mai buna.

La cata 'publicitate' i s-a facut acestei carti (Alchimistul) ma asteptam la mai mult. Pot spune ca am fost putin dezamagit dupa ce am citit-o. Nu zic, e o carte frumoasa, interesanta, dar nu o carte geniala, care sa creeze "obsesii". Nu impresioneaza prin nimic - cel putin pe mine.
Mistinguett
Am citit "Alchimistul" tocmai pentru reclama "din gura-n gura" care i se facea acum cativa ani de zile. Am fost total neimpresionata. Ca dovada ca nu tin minte nimic din ea (am eu capacitatea asta de a uita informatia care nu ma impresioneaza laugh.gif ). Sincer, mi s-a parut o alambicare care nu era necesara. Si apreciez simbolismul, dar exprimat fara intortocheli de dragul artei.

Mai mult, dupa ce am citit-o mi-am pus intrebarea cat de mult a fost inteleasa de cei care au recomandat-o. Mi s-a parut un pic de "hainele noi ale imparatului" - adica nu au inteles nimic, dar tocmai de-aia au recomandat-o.

Din pacate, experienta cu "Alchimistul" m-a facut sa nu mai caut in mod deosebit sa citesc altceva de Coelho. Am auzit lucruri bune si de "Veronika..." si poate o voi citi (daca o recomanda black ice, pe el il cred).
marky
Cartea e simpatica .. si merita sa fie citita.. dar sub nici o forma sa nu va duceti la spectacolul de teatru "Alchimistul".. e o mare poarcarie si nu se compara cu cartea.

Si mi-e mi-a placut mai mult Veronika se pregteste sa moara. smile.gif
black ice
Da, eu zic ca merita citita si "Veronika...". A fost prima carte de Coelho citita de mine, restul le-am citit oarecum din inertie. M-au impresionat numai "Verinika..." si "Diavolul...". Celelalte sunt doar niste...carti frumoase, in opinia mea (si nu o spun cu ironie ci serios). La "Veronika..." m-a surprins sfarsitul...chiar nu ma asteptam...(asta ca sa te fac putin curiosa tongue.gif )
Afrodita
Si eu am auzit de aceasta carte si am cumparat-o intamplator(ma dusesem la taraba sa caut alta carte si s-a tinut vanzatorul de mine s-o cumpar).Deci am luat-o foarte sceptica, ma gandeam ca poate am dat naibii 80 mii lei degeaba si ma pregateam sa i-o dau in cap vanzatorului.Apoi am citit intai prefata(obicei de la mama luat biggrin.gif ) si m-a facut curioasa.Am citit cateva pagini si nu reuseam sa inteleg nimic.M-am odihnit(a se citi dormit) si a doua zi am luat-o de la capat cu prefata cu tot.Incet-incet am descoperit 2 lucruri in timp ce lecturam:la prima vedere pare o carte de povesti pt copii(si m-ar fi enervat groaznic si as fi aruncat-o daca nu m-ar fi atentionat prefata ca e "plina de subintelesuri") , la o citire mai atenta am descoperit ca de fapt, cartea, e ca un fel de biblie:adica e scrisa "codat".Are o groaza de sfaturi bune si de "adevaruri general valabile" ca sa-l citez pe Tudy,desi eu nu le-as spune asa , ci lectii de viata.
Imi permit sa va fac o mica recomandare: daca nu intelegeti o carte nu spuneti despre ea ca nu e buna.Lasati-o din mana si luati-o cand aveti mintea odihnita si reciti-o de cateva ori.Va asigur ca, de fiecare data veti observa lucruri ce nu le-ati vazut inainte.Pe masura ce o cititi cu atentie o veti intelege si veti intelege si mesajul autorului.Nu fac referire neaparat la aceasta carte, ci la oricare.
P.S. e singura carte ce am citit-o de Coelho.
black ice
Cred ca ma apuc sa citesc cartea din nou....mi-e frica sa nu fi fost superficial sau, pur si simplu, prea batut in cap la momentul respectiv. biggrin.gif

"Alchimistul" impresioneaza in general datorita simplitatii si metodei, oarecum, traditionale de prezentare. Cineva caracteriza aceasta carte drept o carte geniala scrisa in cuvinte simple....Da, o voi citi din nou....cine stie ce revelatie voi avea! (iertata-mi fie ironia....) unsure.gif
zmugurel
Uau, ce de oameni culti. Si eu am citit cartea si mi-a placut chiar fara sa o citesc de doua ori.
Nu stiu ce au invatat altii la limba si literartura romana in liceu, dar eu am invatat ca orice poate fi sau nu altceva. Sa ma explic: orice carte e ca biblia, adica cu subintelesuri. Daca subintelesul unui lucru din acea carte isi gaseste un echivalent in relitatea cititorului atunci nu mai conteaza ce a vrut autorul sa scrie de fapt. Acesta, subintelesul dat de autor, daca o fi vreunul, este pe planul 2, doar fiindca in realitate, cititorul nu ii gaseste utilitate cum gaseste subintelesului dat de el.
Adica nu conteaza ce zic unii ca o carte e proasta, ca nu stiu ce si nu stiu cum, poate doar nu a gasit cartii un echivalent in realitatea lui. Cam asa am fost eu educat...... spre exemplu ... acele comentarii la poeziile lui Eminescu. Cu siguranta nu s-a gandit saracu' poet la toate subintelesurile ce i le dam noi (adica niste tocilare de la mine ca eu nu eram in stare nici macar sa vad ce e cat casa de evident in poeziile alea) , cand a scis poezia. Si cu toate astea fiecaruia ii plac poeziile lui, caci se regasesc cateodata in ele, fie ele si in vise (nu le-au bagat pe gat incat acum oameni mari visam destpre ele) chiar daca intelesurile nu sunt cele ce trebuiau (un exemplu bun e super citatul "cercul vostru stramt" care imi suna in cap cand vad ceva caruia sa il aplic). In fine..... punct aici..
Cum adica Afrodita, ai fi aruncat caretea daca vedeai ca e de adormit copii.... pana si povestile copiilor reprezinta de fapt altceva.... daca va vine a crede sau nu, si acele amarate de povesti sunt uimitor de gandite... ele sunt facute in asa fel ca un copil sa poata extrage numai invataminte BUNE din ele. Numai ca sa vezi ce ai zis, incearca tu sa scrii o poveste de copii... mica, mica de tot si ai sa vezi ce greu e daca scopul nu e numai de a o scrie, ci de a putea un copil sa intreleaga invatamintele necesare , sa traiasca momentul, si cel mai important dintre toate dar si cel mai greu obiectiv ... sa-i placa povestea. Stiu astea fiindca mama e educatoare... si ca mic fan al povestilor recomand citirea povestilor in alt mod ca pana acum... luati de la biblioteci poevsti caracteristice anumitor zone geografice, recomand povestile rusesti,de fapt nu, toate tarile au povesti frumoase. Povestile rules man.

Mda, Alchimistul, mi-a placut pentru ca trateaza lucruri netratate pana cum in literatura ... macar nu sub forma asta... cum ar fi urmarea visului ... voinata de fier ... inteligenta combinata cu destinul ...si cu toate nepasarile lumii exterioare, care cateoadata devin piedici si care in carte sunt expuse intru-un mod frumos si multe altele de care nu-mi mai aduc acum aminte sau mi-e lene sa scriu. Mi-a placut, ce sa mai vorbim.
V-as mai scrie dar am maine examen si mai trebuie sa scriu si inca vreo 3 foi la licenta... bye
Afrodita
Zmugurel cand am zis "carte de adormit copii" nu ma refeream la povestile pt copii.Alea le savurez cu multa placere si acum.Ma refeream la ceva fara sens, ceva plictisitor, care te face sa adormi de atata plictiseala...
zmugurel
OK, cer scuze, acum inteleg si te inteleg. Si eu ma plictisesc la astfel de carti.
OOOOOOO esti Menbra Lunii, felicitari. Oare mie cum mi-ar zice ? "membrul" lunii... biggrin.gif scuzati aluzia...(hi hi)
Elle_G
cartea mi-a placut asa de mult acu vreun an cand am citit-o, incit am recomandat-o la toata lumea. acu ma gandesc ce mi-o fi placut asa de mult la ea, ca nu as mai citi-o a 2-a oara... ati incercat vreodata marquez??? [daca tot e vb de literatura S-americana]
Mihai
QUOTE (Elle_G @ Jun 8 2003, 06:28 PM)
ati incercat vreodata marquez??? [daca tot e vb de literatura S-americana]

Un subiect pe aceasta tema poate fi citit aici
Diana-Maria
In general refuz cu obstinenta sa fac ce fac si ceilalti, pentru ca asa e la moda...
Am auzit de citeva ori de Coelho si mi-am zis in sinea mea: cine mai e si asta?
Si ca un tauras incapatinat ce sint, am cautat pe net sa vad ce si cum..sa ma dumiresc.
Nu va spun decit atit: dupa citeva pasaje , am iesit in goana mare din casa si m-am oprit in prima librarie...
Si nu imi pare rau! Dimpotriva!
Afrodita
Uhh, credeam ca nu-ti place deloc si voiam sa te intreb de ce laugh.gif
Apropos, ca tot vorbirati voi de Veronica se pregateste sa moara...superba cartea, bestiala...Mi-a placut la nebunie!! Intr-adevar un bun scriitor...
Petru
Am reusit si eu sa o citesc recent... e o carte confuza, plina de misticism si fara nici o noima. Nu inteleg ce atrage la aceasta carte, mi se pare extrem de banala si fara cine stie ce actiune in urma careia sa sa zici "uite ca am invatat si eu ceva!". Este o carte pe care o poti citi in timp ce...
Diana-Maria
CITEVA CUVINTE ...PREA PUTINE.. [b]


Pe lumea asta sint carti..si carti, dupa cum sint cititori si cititori. Receceptarea unei scrieri va fi diferita , functie de cel care lectureaza.
Coelho abordeaza un stil [b] apartent
facil, cel putin in "Alchimistul" , unde ai impresia ca asculti o poveste,o simpla poveste...
Dar orice poveste are si o morala, indiferent ca vorbim de "Croitorasul cel viteaz" sau de un basm cult.
Ceea ce m-a impresionat pe mine la Coelho este ca, in ciuda aparentelor, el nu da totul pe tava nici nu vrea sa impuna vreo idee.Il lasa pe cititor sa discearna, sa filtreze , sa gindeasca. Mie , cel putin, mi-a dat dureri de cap. In spatele unor cuvinte simple se ascund mari adevaruri.
< "Nu stiu cum il cauta pe Dumnezeu la seminar" , se gindi el, in timp ce privea rasaritul soarelui. > - Ei bine, fraza aceasta, citita pe net, m-a pus pe jaratec.
S-ar putea face o paralela lejer intre " Noaptea de Decemvre " a lui Macedonski si "Alchimistul" lui Coelho: aceeasi calatorie spre Mecca, spre Adevar, aceeasi cautare a eu-lui , in definitive. Aceasi neputinta de a ne depasi datul <vezi englezul care vrea sa devina alchimist si cel care doreste sa ajunga la locurile sfinte>.
Literar vorbind, Alchimistul " poate fi incadrat in categoria unui basm cult, imixtiunea fantasticului este evidenta si incontestabila. Pentru mine insa capata valorile unei lectii de viata.
Tot ce pot sa spun este ca Paulo Coelho va da mult de furca , de acum inainte criticii literare, pentru ca resursele sale , par, cel putin pentru moment, inepuizabile. Si am curajul sa afirm ca literatura universala va fi marcata de "momentul" Coelho.
cameron
„Fiecare clipă de căutare este o clipă de regăsire”
Afrodita
De acord cu voi, fetele...De ce? Pt ca si mie scrierile lui imi par lectii de viata..Petrule, daca nu-ti place, asta e, insa mie-mi place mult stilul lui Choelo de a scrie biggrin.gif
cameron
Coelho nu se poate comenta. Se simte...doar..

" „… e usor să înţelegi că pe lume există o persoană care o aşteaptă pe cealaltă, fie în mijlocul deşertului, fie în mjlocul marilor oraşe. Şi când vieţile unor asemenea oameni se întretaie, şi ochii le se întâlnesc, orice trecut şi orice viitor îşi pierd importanţa, şi ramâne numai acel moment şi acea certitudine incredibile că toate lucrurile sub soare sunt scrise de aceeaşi Mână. O mână care trezeşte dragostea şi care face un suflet geamăn pentru fiecare om care munceşte, se odihneşte şi caută comori sub soare. Fără asta n-ar aveam nici o noimă visurile omenirii.”

”… încerca să îşi asculte inima. Era o inimă complicată: înainte era obişnuită să plece mereu, acum voia să ajungă cu orice preţ. Uneori inima lui stătea ore în şir povestindu-i istorii de dor, alteori se emoţiona de răsăritul soarelui în deşert şi-l făcea pe flăcău să plângă pe ascuns. Inima bătea mai repede când vorbea flăcăului despre comoară şi abia se mai simţea când ochii flăcăului se pierdeau în nesfârşirea deş ertului. Dar niciodată nu tăcea, nici chiar când flăcăul nu schimba nici o vorbă cu Alchimistul.
- De ce trebuie să ne ascultăm inima? Întrebă flăcăul când se opriră în acea zi.
- Pentru că acolo unde este ea, acolo va fi şi comoara ta.
- Inima mea e agitată, spuse flăcăul. Visează, se emoţionează şi e îndrăgostită de o femeie din deşert. Îmi cere tot felul de lucruri şi nu mă lasă să dorm nopţi în şir când mă gândesc la ea.
- Asta-i bine. Inima ta e vie. Ascultă în continuare tot ce are să îţi spună.
În următoarele trei zile cei doi s-au întâlnit cu câţiva războinici şi i-au văzut pe alţii la orizont. Inima flăcăului începu să vorbească despre frică. Îi povestea istorii pe care le auzise de la Sufletul Lumii, poveşti despre oameni care plecaseră în căutarea comorilor şi nu le găsiseră niciodată. Uneori îl speria gândul că nu va avea niciodată comoara sau că putea muri în deşert. Alteori îi spunea flăcăului că e mulţumită, că-şi găsise iubire şi că găsise mulţi bani de aur.
- Inima mea e înşelătoare, spuse flăcăul Alchimistului, când s-au oprit să-şi odihnescă puţin caii. Nu vrea ca eu să merg mai departe.
- Asta e bine, rărspunse Alchimistul. Dovedeşte că inima ta e vie. Este normal să-ţi fie frică să dai pentru un vis tot ce ai căpătat până acum.
- Atunci, pentru ce trebuie să-mi ascult inima?
- Pentru că niciodată nu vei reuşi să o faci să tacă. Şi chiar dacă te prefaci că nu asculţi ce spune, ea va sta în pieptul tăurepetând mereu tot ce crede despre viaţă şi lume.
- Şi dacă e înşelătoare?
- Înşelăciunea este o lovitură neaşteptată. Dacă îţi cunoşti bine inima, niciodată nu va reuşi asta. Pentru că tu îi vei cunoaşte visele şi dorinţele şi vei şti ce să faci cu ele. Nimeni nu reuşeşte să fugă de propria inimă. De aceea e mai bine să asculţi ce spune. Pentru că niciodată să nu vină o lovitură pe care n-o aştepţi.
Flăcăul continuă să-şi asculte inima în timp ce străbăteau deşertul. Începu să-i cunoască şiretlicurile şi trucurile şi începu s-o accepte aşa cum era.
Atunci flăcăului nu i-a mai fost frică şi n-a mai vrut să se întoarcă, pentru că într-o seara inima îi spuse că e mulţumită. „Chiar dacă mai cârtesc eu puţin”, îi spunea inima,” o fac pentru că sunt inimă de om, şi inimile oamenilor aşa sunt. Le este teamă să-şi împlinească cele mai îndrăzneţe visuri, pentru că li se pare că nu merită sau că nu vor reuşi. Noi, inimile, murim de frică numai la gândul unor iubiri care dispar pentru totdeauna, la clipe care ar fi putut să fie bune şi n-au fost, la comori care ar fi putut fi descoperite dar care au rămas pentru totdeauna îngropate în nisip. Pentru că atunci când se întâmplă aşa ceva, suferim îngrozitor.”
- Inimii mele îi este frică de suferinţă, ăi spuse flăcăul Alchimistului într-o noapte când priveau cerul fără lună.
- Spune-i că frica este mai rea decât suferinţa însăşi. Şi nici o inimă nu a suferit când a plecat în căutarea visurilor ei, pentru că fiecare moment de căutare este un moment de întâlnire cu Dumnezeu şi cu Veşnicia.
„Fiecare clipă de căutare este o clipă de regăsire”, îi spuse flăcăul inimii lui. „Cât mi-am căutat comoara am avut numai zile luminoase, pentru că ştiam că fiecare oră făcea parte din visul de a o găsi. Cât am căutat comoara, am descoperit pe drum lucruri pe care niciodată n-aş fi visat să le întâlnesc dacă n-aş fi avut curajul să încerc lucruri imposibile pentru păstori”. Şi atunci sufletul lui se potoli pentru o întreagă dupa-amiază. Noaptea, flăcăul dormi liniştit şi când se trezi, imina începu să-i povestească despre Sufletul Lumii. Îi spuse că omul fericit este omul care îl poartă pe Dumnezeu în sine. Şi că fericirea putea fi întîlmită într-un simplu grăunte de nisip din deşert, aşa cum îi spuse Alchimistul. Pentru că un grăunte de nisip este un monument al Creaţiei şi Universului i-au trebuit mii şi milioane de ani ca să-l creeze.
„Pe fiecare om de pe faţa Pământului îl aşteaptă o comoară undeva”, îi spuse inima. Noi, inimile obişnuim să vorbim puţin despre aceste comori pentru că atunci inimile nu mai vor să le găsească. Vorbim despre ele numai copiilor. Apoi lăsăm viaţa să-l îndrepte pe fiecare spre destinul său. Dar din nefericire, puţini urmează drumul care le este trasat, adică drumul Legendei Personale şi al fericirii. Ei cred că lumea este un lucru ameninţător, şi de aceea lumea chiar devine ameninţătoare. şi atunci noi, inimile, vorbim din ce în ce mai încet, dar nu tăcem niciodată. Şi evităm ca vorbele noatre să fie auzite: nu vrem ca oamenii să sufere pentru că şi-au urmat inimile”.
- De ce nu spun inimile oamenilor că trebuie să-şi urmeze visele? întrebă flăcăul pe Alchimist.
- Pentru că în cazul acesta, inima suferă cel mai mult. Iar inimilor nu le place să sufere.
Începând din ziua aceea, flăcăul şi-a ascultat inima. I-a cerut să nu-l mai părăsească niciodată. I-a cerut ca, atunci când se depărta de visele lui, inima să-i bubuie în piept şi să-i dea semnalul de alarmă. Flăcăul a jurat că de fiecare dată când va auzi acest semnal, avea să-l asculte.
Toată noaptea aceea stătu de vorbă cu Alchimistul. Iar Alchimistul înţelese că inima flăcăului se întorsese către Sufletul Lumii…..”

No comment
Diana-Maria
La mine e reminiscenta de ... "deformatie profesionala"
smile.gif
cameron
Stiu Diana,..dar este extraordinar ca o poti face.
Eu nu gasesc puterea uneori...si raman ..la "no comment".. biggrin.gif
Afrodita
Si eu raman la no comment, pt ca momentan inima mea imi spune unele lucruri pe care nu vreau sa le aud...Superb pasaj, iti multumesc ca l-ai pus aici, caci eu nu mai stiu unde e cartea...
necromanc
Acuma vad si eu postul acesta.

Am citit si eu cartea , dupa ce am vazut-o pe siterui in reviste .. si laudata atata.Ce pot sa spun e frumoasa si e vorba despre legenda personala.Mai in detaliu o lectie de viata.
Aschiutza
Mi-a picat in mana "Alchimistul" intr-o perioada de cautare ...asa ca mi-a prins bine. Uneori o "poveste" ca asta, plina de optimism si de povete ajuta unui om tras din toate partile, stresat si care nu mai stie ce vrea. Am asezat cartea linga "Micul print" (desi inca mult timp voi considera ca " Alchimistul" nu-i ajunge nici la jumatate din incarcatura emotionala). Iar "Veronika..." mi s-a parut mult mai buna, cel putin mesajul ei era ceea ce aveam eu nevoie... Or fi ele carti populare, si le-o citi toata lumea.... dar si cu alte basme nu se intimpla la fel? Cred ca asta e si scopul lui Coehlo: sa ajunga la inimile tuturor si nu numai la a unor oameni culti, care se aventureaza pe cai mai putin batute.

Pentru cei care au nevoie de si mai mult Coehlo: http://www.warriorofthelight.com/ - se poate abona la o scrisoare saptaminala cu tot soiul de mici pilde, povestiri cu tilc si morala.
cameron
Din pacate nu am avut timp sa caut ultima carte a lui Coleho "11 minute"
A citit-o cineva? Cum este?
Ares
O am eu aici pe birou, ingropata intre carti fantasy biggrin.gif
Deocamdata singura din familie care a citit-o a fost mama care a fost incantata de ea. Ca sa o citez - mai buna decat "La raul..., si se apropie de cartile lui "clasice" dpdv calitativ, dar macazul este un pic schimbat".
Fiind povestea unei femei, sunt foarte curios sa va aud opiniile voua fetelor...
cameron
Stiu in mare despre ce este vorba fiindca am citit o recenzie. Un fel de purgatoriu al sufletului in cautarea iubirii. Povestea unei prostituate.
Sincera sa fiu..si eu sunt curioasa sa vad ceea ce scrie acolo.
Ma contrariaza..
Mai ales ca este scrisa de un barbat..
Soarele
Eu am citit Alchimistul si pot spune ca am fost placut atat impresionata de simplitatea cu care e scrisa cat si de substratul ei.
Trebuie sa recunosc ca aceasta e sg carte pe care am citit-o (scrisa de el) asa ca nu imi pot spune parerea despre stilul lui de a scrie; vreau insa sa citesc 11 minute.
Diana-Maria
Ati vazut prima parte a intervilului cu Coelho, duminica?
Pe mine m-a facut sa-mi dea lacrimile...desi nu sint asa usor impresionabila de ceea ce vad la televizor...
Mi-am dat seama ca omul scrie ceea ce simte...duminica viitoare astept si partea a doua... si sper sa nu ramin dezamagita.
axel
Despre Coelho pot spune un singur lucru: cultura pentru mase.
Ares
Intreb si eu... E ceva rau in asta?
Sunt foarte multi cei care ar vedea o asemenea expresie drept o dovada de dispret (nu zic ca aici e cazul)...
Dar chiar e asa de rau sa "faci" cultura pentru mase?
axel
Daca as fi fost 100% convins ca era ceva rau, atunci as fi spus.
Tine de optiune personala daca e rau sa nu.
Si mai tine si de moment: candva (in viata cuiva) poate sa fie rau, candva poate sa nu fie.

P.S.: Am citit cartea si mi-a placut. Dar nu as ridica-o la un rang atat de inalt pe cat tind multi oameni sa o faca. Nu consider ca mi-a schimbat viata.
P.S.2: Evitati piesa de teatru cu acelasi nume de la Odeon. Am vazut-o chiar cand a aparut si senzatia a fost ca regizorul nu a inteles cartea nici cat am inteles-o eu. Poate ma insel, dar gustul tot neplacut a ramas...
cameron
QUOTE
Despre Coelho pot spune un singur lucru: cultura pentru mase.

Coelho scrie simplu. Simplu si alambicat in acelasi timp. Exprimarea este simpla,..dar substratul are adancimi nebanuite.
Daca vrei sa citesti doar o poveste simpla..gasesti doar o poveste simpla.
Daca vrei sa treci dincolo de poveste gasesti altceva..
Cu siguranta Coelho..nu este accesibil oricui...in ciuda aparentelor dezarmante..
axel
Dar cat din profunzimea operei lui Coelho este autentica (creata de insusi Coelho) si cat este "imprumutata"?
cameron
Axel> ai date certe in sensul acesta?
Acuzatii s-au adus dupa sute de ani chiar si lui Shakespeare.. wink.gif
axel
Insusi Coelho recunoaste ca cartea "Alchimistul" este rezultatul a peste 10 ani de studiu in alchimie. Eu as numi mai mult "o colectie" de idei preluate din alchimie (orice informatie culesa ulterior din domeniul acesta am costatat ca a fost introdusa cu "copy-paste" in Alchimistul de Coelho).
Afrodita
Si totusi chiar asa de mult conteaza?? Conteaza asa de mult ce si cum a imprumutat? La urma urmei, ca sa scrii despre ceva trebuie sa te documentezi,nu? Si, atata timp cat invatamintele sunt bune, ce mai conteaza cine si cum le scrie? Important e ca sunt.Ca le vezi, ca le intelegi sau nu si ca te invata ceva sau nu...Si in plus, a scrie atat de simplu si totusi alambicat nu e usor.Incearca si tu.Si nu ma refer doar la Alchimistul...Asa ii sunt toate cartile si , chiar daca Alchimistul a fost sau nu copiat , restul cartilor pot spune ca sunt originale si intr-adevar scrise si cu suflet.
Ares
Ok. Poate a luat informatii despre alchimie si le-a introdus in carte... Dar nu vad nimic rau in asta. Nu pot insa sa cred ca din manualele unor tzacanitzi de sute de ani a gasit povestea propriu-zisa...
Mie mi-a placut cartea din cauza "moralei" pe care incearca sa o transmita... Pentru un pesimist (cum sunt eu uneori) e foarte buna cate o carte dintr-asta biggrin.gif
cameron
Indiferent de modul in care isi scrie cartile..Coelho este indiscutabil un fenomen.
Nu cred ca vreun scriitor contemporan a avut succes in atat de scurt timp si la o scara atat de extinsa..
Celebritatea este intotdeauna contestata..si controversata..
vermeer
Coelho este o ploaie de vara. Te uda pana la piele in cateva secunde (pagini), iar apoi te usuci instantaneu. Nu simti frigul care iti patrunde in oase odata cu picaturile de ploaie. Sincer sa fiu, prefer toamna cu ploile acelea interminabile, marunte pline de substanta. Coelho nu e mai profund decat pare.
Afrodita
Probabil ca nu ti-e sufletul deschis pt a accepta si a vedea invataturile lui...Insa, cel putin mie mi se potrivesc fantastic...
Diana-Maria
E rea "cultura pentru mase".... e buna Sandra Brown sau alte "chestii" fara valoare literara care se vind bine...
Sa dea Dumnezeu sa existe citi mai multi Coelho si cit mai multe minti care sa ii simta flacara aproape...Omul acesta scrie cu bun-simt, fara dorinta de a epata... citi, oare, mai fac asta?
Cultura pentru mase e necesara...mai ales la noi, unde e trimisa la colt si parasita acolo...intreaba un tinar obisnuit cu ce isi ocupa timpul liber...nu cred ca tine o carte in mina...cultura de tip MTV cucereste teren,in detrimentul adevaratelor valori...
Nu ca ii ridic statuie lui Coelho, dar el deschide ochii celor care vor sa si-i deschida... pe ceilalti ii lasa sa "doarma" linistiti!
flu
Cand am citit-o prima oara am fost fascinat de ea.
Am mai citit-o de patru ori si imi dau seama ca e facil realizata, si nu foarte originala cum spunea careva pe aici.
Mesajul e foarte frumos si de aceea o apreciez. Dar in rest, stilul e cam subtire, povestea cu visul e imprumutata (hasidica pare mi-se) si intr-adevar Veronica pare mai bine realizata (dpdv literar).
Oricum, eu o recomand tuturor celor care nu au citit-o si mai ales celor care nu sunt cititori impatimiti, pentru ca mi se pare o carte care le-ar putea deschide sufletul si mintea si apoi i-ar atrage sa citeasca si alte carti, mai profunde (sa le zicem asa).
cameron
Coelho este jurnalist de profesie. Este firesc sa exploateze subiecte..gasite in realitate si sa le transpuna...in povesti.
Preia,..inventeaza,..compileaza..rezultatul este surprinzator.
Aseara am inceput sa citesc "11 minute".
Nu am citit decat cateva pagini..care nu mi-au placut.
Poate astazi cand reiau lectura voi scapa de prima impresie.
ksandra
lucrarile lui nu merita nici macar topicu asta.
toata opra lui nu-i decat un gigantic "publicity stunt"
vaaaarza!
scuzatzi-mi vehementza
dascalita
Mie mi-a placut "Alchimistul"...E plina de invataturi pe care noi le-am uitat...Te face sa reconsideri infrangerile,sa crezi in ceea ce iubesti cu adevarat si sa mergi intotdeauna mai departe...pentru ca vei REUSI!
carrad
mie chiar mi-a placut 11 minute....e socanta la prima vedere....e si oarecum greu de crezut povestea, desi coelho se jura ca ar fi adevarata....maybe wink.gif

anyway, este singura carte de coelho pe care am citit-o....asa, ca sa nu raman total pe dinafara subiectului.

totusi, nu cred ca pot exprima o parere despre intreaga lui opera....in orice caz, nu m-a "prins" asa cum au facut-o alti sud-americani...nu mi-a provocat dorinta de a citi si altceva din opera lui....mai citesc din cand in cand articole scrise de el.
Aramis
Pana acum am citit "Alchimistul", "Veronika se hotaraste sa moara", "Razboinicul luminii" si "11 minute". Cred ca cel mia mult m-a impresionat Alchimistul, restul citindu-le in virtutea inertiei (inainte de Dan Brown, Coelho era "pe val" si era foarte la moda sa ii citesti cartile, iar eu chiar eram curioasa). "11 minute" mi s-a parut a fi neverosimila (asta ca sa nu spun ca imi dadea impresia de Sandra Brown pe alocuri), Veronika m-a impresionat prin final.
Aceasta este o versiune "Text-Only" a continutului acestui forum. Pentru a vizualiza versiunea completa, cu mai multe informatii, formatari si imagini,click aici.
Invision Power Board © 2001-2024 Invision Power Services, Inc.