Asta pentru evitarea alienarii neuromantice. 
Versiune completa:Demonul Internet
HanuAncutei.com - ARTA de a conversa > Odaia Dezbaterilor: Stiinta si Cultura > Odăi in Dialog - Dezbaterile Hanului
Modul de interactionare al omului contemporan a suferit modificari majore cauzate de internet.Relatiile au devenit impersonale,placerea atingerii fizice si-a pierdut parfumul,chimia unei priviri furisate a capatat aspectul unei imagini reci pe monitor,lungile discutii de tatonare la un pahar de vin zac pierdute printre taste,etc...Omul ascuns in spatele monitorului,prototipul unui viitor sintetic in care fantezia inlocuieste contactul senzorial.Oamenii prezentului cauta scuze in lipsa timpului si spatiului necesar interactiunii personalizate,dar uita ceea ce ne defineste ca specie si anume dorinta genetica de apropiere,comunicare,atingere,amusinare in timpul conversatiei.Pentru unii dintre noi,internetul este o supapa de evacuare a frustrarilor ascunse in spatele timiditatii si o buna ocazia de a da frau liber personalitatii noastre reale.Complicatiile unei posibile intalniri cu un partener de sex opus pot fi evitate cu eleganta in spatele monitorului.Gesturile tradeaza intr-o intalnire reala,in varianta virtuala personajul se simte in siguranta,gafeaza intr-o mai mica masura si poate masca cu usurinta nelinistea provocata de contact.Concluzia acestor randuri presupune doua aspecte: 1.Aspectul negativ-depersonalizarea relatiilor umane 2.Aspectul pozitiv-ajuta indivizii cu probleme de comunicare in finalizarea unei relatii indiferent de natura acesteia.Astept opinii la o bere! Asta pentru evitarea alienarii neuromantice.
Asta pentru evitarea alienarii neuromantice.
Cu cat ma afund in aceasta lume 'internauta',realizez ca randurile mele sunt aproape o realitate palpabila.Tastam sentimente reale pe care internetul le transforma intr-o noua forma de comunicare.Platim tribut tehnologiei si modernismului aproape inconstienti,fara intrebari retorice,fara monologuri in care eul asezat pe scena lumii sa se arate dezinhibat oamenilor aflati in scaunele lor de spectatori/interlocutori.Ne-am transformat in marionete posedate de demonul internet,in papusi lipsite de vointa unei afirmari obiective,in tastatori ireversibili....
Ei, poate cam mult spus ... Demon.
Am incercat si eu sa amorsez cateva discutii despre influenta Internetului asupra vietii noastre (sociala, comportamentala, etc.) aici: Psihologia Virtualului – Forumurile, si aici: Psihologia Virtualului – Chaturile.
Poate ca, daca influenta Internetului va creste, vom putea spune ca:
Am incercat si eu sa amorsez cateva discutii despre influenta Internetului asupra vietii noastre (sociala, comportamentala, etc.) aici: Psihologia Virtualului – Forumurile, si aici: Psihologia Virtualului – Chaturile.
Poate ca, daca influenta Internetului va creste, vom putea spune ca:
| QUOTE |
| Modul de interactionare al omului contemporan a suferit modificari majore cauzate de internet.Relatiile au devenit impersonale,placerea atingerii fizice si-a pierdut parfumul,chimia unei priviri furisate a capatat aspectul unei imagini reci pe monitor,lungile discutii de tatonare la un pahar de vin zac pierdute printre taste,etc... |
Dar deocamdata, intalnirile " la o bere!
" sunt inca ceea ce predomina. Nu-i asa ? calfa, un tastator reversibil
__________________
p.s. Sunt de acord ca sunt doua aspecte majore:
| QUOTE |
| 1. Aspectul negativ - depersonalizarea relatiilor umane 2.Aspectul pozitiv - ajuta indivizii cu probleme de comunicare in finalizarea unei relatii indiferent de natura acesteia. |
Asadar ... prin "evolutionism" vor "supravietui" indivizii depersonalizati cu probleme de comunicare
mda!
E usor in spatele monitorului. Te poti reinventa cu viteza gandului. Sa plangi in timp ce pe ecran razi si sa in general sa traiesti ca un actor perfect ce-si selecteaza sentimentele la fel cum isi selecteaza culoarea umbrelei.
Dar mie la bere imi place
. Am avut si eu faza mea internauta si tot ce-mi aduc aminte este o senzatie de searbad si fals. In ultima vreme vorbesc numai cu prietenii si asta e placut. Ma simt ca si cum ar fi cu mine in birou tot timpul, ii simt aproape.
Dar mie la bere imi place
. Am avut si eu faza mea internauta si tot ce-mi aduc aminte este o senzatie de searbad si fals. In ultima vreme vorbesc numai cu prietenii si asta e placut. Ma simt ca si cum ar fi cu mine in birou tot timpul, ii simt aproape.
| QUOTE (rescriptibil @ 7 Dec 2004, 05:15 AM) |
| E usor in spatele monitorului. Te poti reinventa cu viteza gandului. Sa plangi in timp ce pe ecran razi si sa in general sa traiesti ca un actor perfect ce-si selecteaza sentimentele la fel cum isi selecteaza culoarea umbrelei. |
E mai mult despre a te proeicta decat a te reinventa. Inca n-am vazut pe nimeni care sa poata fi cu adevarat cu totul altfel pe net (nu ma refer la felul in care se descrie
) decat cum e in realitate. Interesant e cum te proiectezi ca personalitate in, de multe ori, un singur mod: ceeace scrii. Si ai mai mult control asupra a ceeace scrii decat asupra cum te manifesti in ansamblu: e mult mai complicat sa-ti controlezi felul de a vorbi, ceeace exprima fata ta, etc.
De ce sa ma reinventez intr-o lume electronic-virtuala?De ce sa plang in realitate si sa rad pe monitor?De ce sa am controlul cuvantului?Vorbiti de oameni de parca ar fi niste roboti perfecti lipsiti de emotia greselii.Eu prefer oamenii explozie;oameni supusi pacatului emotiei,balbei,nelinistii reale,rasului dezinhibat,etc.De ce sa-mi controlez graiul,nu este comunicarea verbala fundamentul pe care imi zidesc devenirea ca fiinta sociala.Sunt ceea ce sunt,unii ma accepta altii nu.Sufera universul meu o transformare ireversibila daca sunt criticat pentru un gest natang,o vorba tremurata de emotie pentru ca tocmai am intalnit o femeie frumoasa?Nop! Nu gasesc un rost in toate acestea.Astept lumina raspunsurilor voastre tastate.
sa vezi depersonalizare cand o sa avem la indemana tehnologii de realitate virtuala, abia astept 
| QUOTE (cociuba @ 8 Dec 2004, 12:04 AM) |
| sa vezi depersonalizare cand o sa avem la indemana tehnologii de realitate virtuala, abia astept |
Depersonalizare? Nici vorba... poate repersonalizare.
| QUOTE (axel @ 8 Dec 2004, 08:40 AM) |
| Depersonalizare? Nici vorba... poate repersonalizare. |
Uaaat?Repersonalizare?!
Playing with words
| QUOTE (gheorghe dinica) |
| Omul ascuns in spatele monitorului,prototipul unui viitor sintetic in care fantezia inlocuieste contactul senzorial. |
Principala meteahna a internetului este tocmai aceea de a distruge fantezia adevarata, care - intr-o lume despiritualizata si tot mai arida -, este tot ceea ce i-a mai ramas omului de azi. Si nu numai a internetului, ci a computerului in general, a televizorului, radioului, chiar si a telefoanelor mobile, deci a tuturor mijloacelor artificiale de comunicare, tot mai raspandite in prezent. Da, ele pot fi considerate intr-adevar manifestari demonice, dar nu e o solutie nici sa le eliminam cu totul din viata noastra, nici sa mergem sa locuim in codru, ci e nevoie sa ne educam propria personalitate in asa fel incat sa stim sa luam din toate acestea numai ceea ce ne este necesar, lasand la o parte orice surplus, care cu usurinta duce la dependenta...
@ maracine
Nu distruge fantezia, ii adauga noi dimensiuni. Si hai sa luam ca exemplu notiunea de "instant messaging" . Initial nu aveai toti zambaretii si comunicarea era destul de arida pentru ca voiai sa-ti exprimi anumite emotii si cuvintele nu erau niciodata cele potrivite. Apoi au aparut simboluri text care codificau anumite stari, urmate de imagini statice si ultimul racnet in domeniu: zambareti animati ... nu-i asa ca sunt dragalasi
?
Si nici cu despiritualizarea nu sunt de acord. Crezi ca ne transformam in roboti? Maxim as vorbi de o tentinda de super-dezvoltare a ego-ului dublata de interiorizare. Mai multe realitati interioare care nu se potrivesc in viata reala. Mai multi oameni cu o perceptie distorsionata a ceea ce inseamna sa traiesti printre semeni si care sunt normele de convietuire la care trebuie sa aderi. Poate e doar o faza, poate suntem in plin proces de reinventare a ceea ce inseamna comunicare sau poate chiar convietuire. Nu caut un raspuns. Toate inventiile ultimului secol ne schimba viata intr-un ritm galopant si nu se va ajunge la un platou in timpul vietii mele. O parte le asimilez dar sunt stari de fapt pe care le-as dori mereu aceleasi. Cum ar fi suetele la o bere de care vorbea dinica. Poate viitorul meu e prin de axeli care se joaca aiuristic cu cuvintele in loc de sageti de dartz si de barbati care platesc sume infioratoare pe poze superbe cu trandafiri. Sunt sigura insa ca orice tine de om nu va fi nici lipsit de fantezie si nici lipsit de spirit sau personalitate.
Of ... imi place foarte mult topicul asta si de fiecare data n-am timp sa dezvolt destul.
Nu distruge fantezia, ii adauga noi dimensiuni. Si hai sa luam ca exemplu notiunea de "instant messaging" . Initial nu aveai toti zambaretii si comunicarea era destul de arida pentru ca voiai sa-ti exprimi anumite emotii si cuvintele nu erau niciodata cele potrivite. Apoi au aparut simboluri text care codificau anumite stari, urmate de imagini statice si ultimul racnet in domeniu: zambareti animati ... nu-i asa ca sunt dragalasi
? Si nici cu despiritualizarea nu sunt de acord. Crezi ca ne transformam in roboti? Maxim as vorbi de o tentinda de super-dezvoltare a ego-ului dublata de interiorizare. Mai multe realitati interioare care nu se potrivesc in viata reala. Mai multi oameni cu o perceptie distorsionata a ceea ce inseamna sa traiesti printre semeni si care sunt normele de convietuire la care trebuie sa aderi. Poate e doar o faza, poate suntem in plin proces de reinventare a ceea ce inseamna comunicare sau poate chiar convietuire. Nu caut un raspuns. Toate inventiile ultimului secol ne schimba viata intr-un ritm galopant si nu se va ajunge la un platou in timpul vietii mele. O parte le asimilez dar sunt stari de fapt pe care le-as dori mereu aceleasi. Cum ar fi suetele la o bere de care vorbea dinica. Poate viitorul meu e prin de axeli care se joaca aiuristic cu cuvintele in loc de sageti de dartz si de barbati care platesc sume infioratoare pe poze superbe cu trandafiri. Sunt sigura insa ca orice tine de om nu va fi nici lipsit de fantezie si nici lipsit de spirit sau personalitate.
Of ... imi place foarte mult topicul asta si de fiecare data n-am timp sa dezvolt destul.
Incearca sa compari doi copii, rescriptibil, intre care unul sa fi fost lasat de mic sa-si petreaca timpul in fata televizorului sau computerului, iar celalalt sa fi trait in mare parte fara asa ceva, poate chiar sa fi locuit o vreme, undeva la bunici, la tara. Dar nu asa, doar la nivel rational, ci fa experimentul asta in mod cat se poate de concret, priveste cu atentie doi copii intre care exista o asemenea deosebire. Pe urma, ai putea vorbi cu un artist - cel mai bine ar fi cu un muzician - intrebandu-l cat timp isi petrece in fata computerului. Apoi, daca poti, mergi la biblioteca si imprumuta cartea Momo de Michael Ende.
Efectele nocive ale tehnologiei moderne asupra fanteziei omului sunt clare, rescriptibil, nu vad de ce sa nu le recunoastem. Intr-adevar, "suntem in plin proces de reinventare a ceea ce inseamna comunicare sau poate chiar convietuire", dar reinventarea asta nu are deloc ca tel final o lume a tehnologiei, ci aici se afla tocmai punctul cel mai adanc dintr-un hau al desartaciunii, in care omul nu mai are nimic, nici spiritualitate, nici traditie, nici macar o gandire adevarata, ci doar una abstracta, moarta, iar ultimul lucru in care isi mai poate pune speranta, este tocmai fantezia, ea fiind singura care mai poate conduce omul spre viitor...
Efectele nocive ale tehnologiei moderne asupra fanteziei omului sunt clare, rescriptibil, nu vad de ce sa nu le recunoastem. Intr-adevar, "suntem in plin proces de reinventare a ceea ce inseamna comunicare sau poate chiar convietuire", dar reinventarea asta nu are deloc ca tel final o lume a tehnologiei, ci aici se afla tocmai punctul cel mai adanc dintr-un hau al desartaciunii, in care omul nu mai are nimic, nici spiritualitate, nici traditie, nici macar o gandire adevarata, ci doar una abstracta, moarta, iar ultimul lucru in care isi mai poate pune speranta, este tocmai fantezia, ea fiind singura care mai poate conduce omul spre viitor...
| QUOTE (mărăcine @ 10 Dec 2004, 02:11 PM) |
| Efectele nocive ale tehnologiei moderne asupra fanteziei omului sunt clare, rescriptibil, nu vad de ce sa nu le recunoastem. |
Aiurea, nu tehnologia are efecte nocive. Cei care o folosesc in scopuri mai putin ortodoxe.
Sa-ti dau exemplu de efect "nociv" al tehnologiei asupra fanteziei: Lego. Crezi ca fara tehnologie (macar a secolului XIX-XX) ar fi aparut acest joc?
Sa-ti mai dau alt exemplu de efect "nociv" al tehnologiei asupra fanteziei: cartile.
@maracine: exemplul tau e irelevant, depinde si de personalitatea fiecaruia dintre ei, degeaba il tii pe unul dintre ei toata viata la tara si il imbibi cu povesti asta nu inseamna ca el va avea mai multa fantezie sau va creea ceva daca el are o inclinatie nativa spre tehnologie si invers poate ca celalalt copil pe care il indopi cu tehnologie are o atractie spre a crea lumi noi...
edit: Ceea ce nu inseamna ca cele doua se exclud neaparat...
Experimentul ar putea funtiona eventual in lumi paralele cu acelasi copil...
Mie nu mi se pare ca ar distruge fantezia, pentru ca mereu gasesc noi artisti si comunitati de artisti care se exprima pe Internet, unii dintre ei creeaza exclusiv in formate electronice...
Niciodata oamenii nu se vor putea opune noului, doar ca vor fi unii care il vor adopta mai rapid si altii care se vor adapta mai lent...
edit: Ceea ce nu inseamna ca cele doua se exclud neaparat...
Experimentul ar putea funtiona eventual in lumi paralele cu acelasi copil...
Mie nu mi se pare ca ar distruge fantezia, pentru ca mereu gasesc noi artisti si comunitati de artisti care se exprima pe Internet, unii dintre ei creeaza exclusiv in formate electronice...
Niciodata oamenii nu se vor putea opune noului, doar ca vor fi unii care il vor adopta mai rapid si altii care se vor adapta mai lent...
| QUOTE (axel) |
| Aiurea, nu tehnologia are efecte nocive. Cei care o folosesc in scopuri mai putin ortodoxe. |
... sau o aplica fara a fi constienti in intregime de efectele ei nefaste in diferite forme - de pilda, prin desene animate, jocuri pe computer, s.a.m.d. Se poate ca si jocul de Lego sa se incadreze aici, ce-i drept, poate nu-i asa de rau ca alte jocuri, care sunt produse finite, ce nu pot fi modificate. Oricum, eu n-as cumpara unui copil un joc de Lego. Apoi, cred ca e evident ca nu pe carti am pus accentul cand am vorbit de efecte ale tehnologiei (m-am exprimat, fireste, la modul general); hai sa nu ne apucam sa despicam firul in patru acolo unde nu e cazul... Cu toate astea, puteti observa un alt lucru in aceasta privinta: in genere, persoanele care au invatat sa citeasca la varste mai mici decat media oamenilor, au si conceptii de viata mai rigide. La cineva care a invatat alfabetul de la 5 ani deja efectul e foarte vizibil...
Chiar va rog sa incercati sa faceti cel putin comparatia pe care am sugerat-o in mesajul anterior, intre doi copii pe care ii cunoasteti, si veti vedea ce diferenta este intre copii care cresc de mici cu TV si jocuri pe computer, si altii care au un timp ceva mai restrans acces la asa ceva. Daca nu sunteti incredintati de rezultat, cautati si alti copii, pentru a urmari mai multe cazuri. Desigur, un copil sau altul poate sa aiba o inclinatie ceva mai mare catre fantezie, totusi, in perioade de timp suficient de indelungate, influentele negative sunt usor de constatat. Daca va veti pune problema numai la nivel abstract, puteti gasi negresit argumente impotriva acestui lucru; asta se poate realiza de altfel in aproape orice domeniu. Dar realitatea nu e obligata sa respecte abstractiunile noastre, asa ca pana nu veti verifica singuri toate acestea, ar fi poate mai bine daca nu v-ati forma o parere preconceputa...
| QUOTE (mărăcine @ 10 Dec 2004, 10:10 PM) |
| Oricum, eu n-as cumpara unui copil un joc de Lego. |
Nu ai cumpara la copil Lego?
Ce bine ca n-ai fost parintele meu :-p. Internetul sau calculatorul nu fac rau la fantezie, dimpotriva. Problema asa cum mentiona axel e cum folosesti uneltele nu ele in sine. Eu am fost un copil care s-a jucat o multime pe calculator si inca de la o varsta frageda. Am citit, m-am uitat la TV, am pictat si am avut si pian la care niciodata n-am invatat sa cant dar fata de care am ramas cu o slabiciune. Intr-un cuvant am explorat aproape tot ce se putea. Trebuie sa ai curiozitate copil fiind, asta e proprietatea care da aripi fanteziei. Asa ca cei care dau gres sunt cei care se ingroapa in anumite tipare fie ca au legatura sau nu cu ustensilele moderne. Si revenind la copii, eu stiu copii extremi de inventivi care s-au jucat pe calculator toata viata lor fara sa puna mana pe o carte. Si nu numai ca sunt inventivi dar sunt si destul de culti. Internetul ofera mijloacele, trebuie doar sa vrei sa le folosesti. Iar cazuri negative sunt destule si in lumea celor carora nu le place tv-ul, e destul sa ma uit la vecina mea care citeste toata ziua colectia roz .
| QUOTE (mărăcine @ 10 Dec 2004, 11:10 PM) |
| Cu toate astea, puteti observa un alt lucru in aceasta privinta: in genere, persoanele care au invatat sa citeasca la varste mai mici decat media oamenilor, au si conceptii de viata mai rigide. La cineva care a invatat alfabetul de la 5 ani deja efectul e foarte vizibil... |
Argumenteaza, te rog. Eu n-am observat deloc efectul numit de tine.
Luciferul acesta simpatic imi creaza o stare de euforie zambareata in momentul cand il activez.Incerc sa stabilesc o relatie intre imagine si amintirile mele pentru a gasi raspunsul acestei stari de amuzament lucifero-dintzos.Primul gand,Goethe cu al lui Mefisto,un personaj bizar ce exploreaza dualismul omului posedat de vointa,ambitia desavarsirii.Continui sa rad inchipuidu-mi ce as fi eu fara Goethe,Miller,Borges,etc.As rade mai putin in timp ce tastez randurile acestea si extrapoland acest moment,as rade mai putin in general.Sunt perioade in viata cand o afirmatie nu implica un raspuns la intrebarile ce imi bantuie existenta.Eu,cu siguranta sunt produsul lecturilor rasfoite,paginilor tiparite cu cerneala tipografica,tiparnitelor industriale ce deseneaza milioane de cuvinte cu viteza tehnologiei anului 2004.La inceputul acesta de secol se naste o generatie noua pentru care aceasta deprindere nu mai inseamna nimic.Demonul internet se pregateste sa acapareze,inlocuiasca experienta cartilor,discutiile cu prietenii,transpiratia actorului,pictorului,arhitectului cu o noua forma de arta interactiva si anume 'arta navigarii on line'.Probabil omul preistoric s-a confrunata cu aceeasi dilema cand a fost nevoit sa renunte la desenele sale totemare in favoarea alfabetului.Limbajul scris a devenit motorul evolutiei noastre sociale.Personal sper ca si internetul sa joace acelasi rol in evolutiile noastre viitoare.In timp ce tastez randurile acestea in birou se discuta despre rezultatelor alegerilor si imi este greu sa ma concentrez asupra subiectului sper ca ve-ti gasi intelegere pentru lipsa de consistenta a randurilor mele.Base,Basescuuuuuuuuu!
Aceasta este o versiune "Text-Only" a continutului acestui forum. Pentru a vizualiza versiunea completa, cu mai multe informatii, formatari si imagini,click aici.