Ce parere aveti despre oamenii care te lasa sa speri la un anumit lucru, o promisiune, sau orice altceva, iar apoi iti taie "creanga" de sub picioare si te lasa sa "cazi" si sa te "lovesti" ?

Eu personal le-as da foc ().

Cred ca este destul de delicat sa judecam la modul direct. Daca cineva se apuca sa promita la simpla sugestie care apare, fara ca cineva sa-i ceara expres acest lucru, faptul ca nu se tine de promisiune ma face sa cred ca acea persoana nu este altceva decat un zero barat (vorba cuiva de la tv!). Daca insa cineva se agata in orice imprejurare de X, Y, Z cu tot felul de gaselnite care de care mai impresionabile, nerenuntand pana cand nu scoate o promisiune de la un naiv, faptul ca "naivul" nu se poate totusi tine de promisiune (poate si fiindca el a facut-o doar sa scape de insistentele persoanei, constient fiind ca-l va ajuta NUMAI daca ii pica intamplator sansa in cale) mie nu mi se pare atat de condamnabil daca nu iei chiar in serios acest gen de promisiuni. Care in fond nu sunt decat cateva vorbe: voi vedea ce pot face pentru tine! Daca acea persoana isi creeaza un adevarat scenariu de imbogatire de pe urma acestor vorbe, cred ca asta e numai vina lui. Personal prefer sa nu promit nici atunci cand stiu sigur ca-mi sta in putere sa ajut. Prefer sa fac o surpriza placuta, decat sa dezamagesc pe cineva.

OMU'BUN eu vorbeam despre cazurile la un nivel mult mai serios. M-am referit la lucruri mai importante, promisiuni care chiar te afecteaza, venite de la oameni seriosi.....si iti dau impresia ca totul merge bine si deodata poc.
Ei practica niste asa zise "menajari" de teama sa nu te raneasca, ca in final, dupa ce ti-ai facut sperante, sa "cazi" si sa te "lovesti" mai rau.

Le-as da foc cu tot cu menajarile lor .

Poti fi ceva mai concret?

oricum este foarte discutabil!!! daca cineva isi inchipuie ca i s-au facut promisiuni (adica, pur si simplu, intelege gresit lucrurile!), atunci autorul asa-zisei promisiuni este vinovat? mi se pare ca nu...

mai mult, mi se pare ca, de multe ori, ne sunt inselate doar asteptarile! pentru ca avem tendinta de a cere prea mult de la oamenii pe care ii admiram sau ii iubim, ca ii investim cu mai multe calitati decat au real...de aici si asteptarile noastre devin prea mari, exagerate; iar in cele din urma suntem dezamagiti de persoana in cauza fara ca aceasta sa aiba vreo vina!

ne amgim, asadar vom fi dezamagiti! uneori

plus ca relatiile dintre oameni sunt biunivoce, nu?
asadar, la randul nostru putem "amagi" pe altii...sa ne dea, asadar, foc?

JUSTICE, despre ce fel de relatii ewte vorba? Job?, iubire?, etc ..... Ca sa stim de unde sa apucam.
Sau sa ne dam cu presupusa?

milimetru, de acord: te lasi amagit. Este alegerea ta sa depinzi atat de mult de o alta persoana incat totul sa se darame daca nu-si tine (sau nu-si poate tine) promisiunea. Cata vreme exista 1% sanse ca ceea ce vrei tu sa nu se intample (mai ales ca nu de tine depinde) - aceasta posibilitate trebuie luata in calcul. Ti-ai pus soarta in mainile altuia - suporti consecintele.
Iar daca acea persoana promite numai de dragul de a promite (nici eu nu suport sa fiu "menajata", aduce cu "praful in ochi") - foarte rau! Daca il si crezi- si mai rau!
Ideal ar fi sa ai grija cui ii acorzi incredere si cui nu. Caci nici fara nu se poate...

Edit: corect - mai concret se poate?

In situatia prezentata de tine trebuie sa fii sigur ca persoana respectiva nu a vrut sa te ajute si te-a amagit. E foarte usor sa aluneci spre acuzatii.

De obicei cei care fac asta sunt neseriosi. Nu isi dau seama ca te ranesc. Sau - isi dau seama si o fac intentionat si atunci merita sa li se dea foc Insa se intampla sa fie oameni care fac o greseala neintentionat. De aceea e bine sa afli toate partile problemei inainte sa aprinzi bricheta
Treaba clara e ca trebuie taxati - "Iti bati joc de mine odata: sa-ti fie rusine! Iti bati joc de mine de doua ori: sa-mi fie rusine!" Eu sunt foarte categoric cu cei care fac asemenea lucruri cu mine. Nu am nevoie de asemenea oameni. De aici se ajunge la incredere: cand nu mai poti avea incredere intr-un om nu mai vad de ce ai ramane prieten cu el.

In general trebuie avut in vedere si planul de rezerva..Eu spre exemplu m-am bazat pe cineva sa ma ajute cu o problema( era de fapt urgenta) stiam ca poate sa ma ajute ,dar chiar si asa am cautat si o alta solutie.. in final ce-a dea 2a solutie s-a dovedit a fi cea indicata. Persoana in cauza nu a mai putut sa ma ajute.. deci uneori.. e bine sa nu ne bazam total pe un om oricat de multa incredere avem, niciodata nu se stie..

Nu exista ajutor dezinteresat. Daca nu castiga nimic din afacere, cal mai probabil vei fi lasat cu ochii in soare. Din pacate cei mai multi sunt pe principiul "fiecare pentru el". Daca te increzi in vorbele lor iti tai singur craca de sub picioare. Cel mai bine e sa ai mereu un plan principal care se bazeaza pe fortele proprii. Foloseste alti oameni ca alternative si tine-i la mare pret pe cei care si fac ceva.
Am avut si eu cateva indignari din astea cu oameni in care am avut foarte mare incredere. Nu sunt tipul liana si ii si mai si ajutasem pe respectivii in diferite ocazii. M-am ars destul de rau si mi-am invatat lectia. Si s-a intamplat cum ai spus tu Justice ... m-au amanat si apoi mi-au spus ca nu se poate. N-as fi facut nimic oricum fara ei dar a da sperante false e o cruzime destul de mare. E greu de acceptat un refuz, dar e de neinteles un rau gratuit.
Dar asta era atunci ... acum dupa mai multe experiente am ajus sa inteleg ca e o stare de fapt si sa o accept ca atare.

Bravo yoyo. Si eu sunt la fel. Daca cineva ma roaga ceva nu pot sa ma abtin sa nu-l ajut. Dar cateodata ma intreb daca nu e o antivirtute (dar poate despre asta in alt topic ...).

Si Justice, vorbele sunt vorbe. Invata repede (daca nu ai facut-o deja) sa le treci prin 10 filtre inainte de a le considera in vreun fel. Poate tu vei avea mai mult succes, insa eu am ajuns la concluzia ca nu se poate lupta impotriva naturii umane si ca e mai bine sa te resemnezi. Justitiarii sfarsesc pe rug sau aninati de crengi.

Si la o adica de ce sa te ajute cineva ... trebuie sa te ajuti singur.

rescriptibil - eu ma gandesc daca e sau nu o virtute - nu o antivirtute. Si tind sa cred ca nu mai e... Adica daca o faci li se pare normal sa o faci, iar daca nu o faci spun ca esti magar... cam la asta se reduce totul.

De invatat am invatat, vorbele nu mai inseamna nimic. Comunicarea in sine a devenit un cliseu.

Pentru mine o promisiune facuta e datorie curata . Ca si cuvintul dat .
Nu-mi place cind oamenii nu-si respecta promisiunile .
Si in iubire eu sint Stan patitul ... pe "tortionarii "sentimentali i-as "arde" si eu .... pe rug !

Ce parere am?...pai daca m-a lasat balta intr-o situatie in care au intervenit cauze externe, obiective care au impiedicat persoana respectiva sa-si tina promisiunea (si nu se mai putea face chiar nimic) e ok, nu am ce face, cu toata ciuda de rigoare...insa daca a facut-o intentionat, ei bine..."daca m-ai inselat, sa-ti fie rusine...daca m-ai inselat a doua oara, sa-mi fie mie rusine"


numai bine

In general plec de la premiza ca ce-ti faci tu cu mana ta e lucru bun facut.
Daca sunt obligata de imprejurari, cer ajutor, dar de obicei am intotdeauna un "planul 2" in maneca, asta ca sa evit dezamagirile si sperantele desarte.
In general oamenii care promit si nu se tin de promisiuni, au scazut considerabil in ochii mei...iar in general, incep sa-i evit...

Daca m-a inselat o data,rusine lui.Daca a reusit sa o faca si a doua oara rusine mie
In momentul in care te angajezi intr-o primisiune, lucrul este scris, trebuie sa-l faci,tine de caracter si de prioritatile tale.
Eu nu iert.Daca nu poti , eviti sa spui'da' si sa-mi sari in ajutor.In timpul pierdut gaseam f bine pe altcineva.Exceptiile intaresc regula.Si asta daca a avut motive serioase si digerabile sa ma evite,dar nici atunci nu exista 'nu'..situatia trebuie terminata,deci daca nu a facut la timp ceva..tot o sa o faca,dar intarziat,altfel..nu mai avem ce discuta.Este delasare..si bataie de joc.De mine si timpul meu.

Ce le-as face la aia care si-au batut joc de mine?
"Cum nu vii tu, Tepes doamne, ca punand mana pe ei, / Sa-i imparti in doua cete : in smintiti si in misei, / Si in doua temniti large cu de-a sila sa-i aduni, / Sa dai foc la puscarie si la casa de nebuni !"M. Eminescu

Ce le fac? Plec si nu vreau sa ii mai vad in viata mea. Uneori nici asta nu pot sa fac. Dar D-zeu ii pedepseste.

De vreun an imi zic: 'Sa n-ai incredere in cel care promite'. Si de multe ori am avut dreptate...
Daca iti zice omul ca te ajuta, mai cere cuiva ajutorul ca nu strica...Un plan de rezerva sa ai intotdeauna...Dar cel mai bun lucru e cel facut de manutza ta...Si daca o dai in bara, data viitoare ai sa tii minte...