Sper sa nu-l fi pus altcineva inainte...la mine a venit prin intranet...


Premiile IgNobel au ajuns acolo unde trebuie galeria cu stupiditati serioase

Daca Premiile Nobel (infiintate in 1991) pot face lumea sa progreseze, Premiile IgNobel provoaca râsul, dezgustul si chiar demoralizeaza.
Premiile IgNobel sunt conferite anual, în luna octombrie, de catre Universitatea Harvard din statul american Massachusetts si sunt publicate în „Annals of Improbable Research” – Analele cercetarilor incredibile.
Marele Premiu IgNobel pe 2004 are urmatoarea denumire oficiala: „Lacrimi în halba cu bere”, dar nu este vorba despre betivi melancolici.

Profesorii James Gundlach (Auburn University, Alabama) si Steven Stack (Wayne State University, Detroit) au ajuns la concluzia conform careia ascultarea sistematica a muzicii country (un fel de muzica populara americana, specifica fermierilor colonisti ai secolelor XIX si XX) conduce la tendinte suicidare. Conform studiului acestor onorabili oameni de stiinta, rata sinuciderilor este mult mai mare printre ascultatorii posturilor de radio specializate în country music. „Lacrimi în halba cu bere”
Si pentru ca – asa cum remarcam în multe filme americane – acest gen de muzica este însotit de dansuri saltarete si fluvii de bere, autorii si-au intitulat „teza” cât se poate de sugestiv: „Lacrimi în halba cu bere”... Ramâne pentru anii urmatori sa se analizeze rolul lacrimilor (de obicei sarate sau amare) asupra capacitatii de a trece strada numai pe verde si a folosirii telecomenzii dupa ce a fost vaduvita de baterii. Nu se stie ce idei colosale pot tâsni din aceste studii grijulii cu psihicul uman. Culmea este ca un grup de studenti din Nashville (Tennessee) a luat în serios halba cu lacrimi si a dedus ca muzica populara americana face ravagii în cuplurile de tineri casatoriti sau nu.Heringii danseaza vals, bosanova si tango
Premiul IgNobel 2004 pentru biologie a fost atribuit profesorului Lawrence Dill Fraser (University of Canada) pentru ca a descoperit – nu se stie dupa câti ani de observatii meticuloase – ca heringii comunica prin miscari aparte ale cozii si/sau printr-un dans continând elemente de vals, bosanova si tango. Ne întrebam, în legitima „aparare”, cine de la cine a copiat dansurile de societate?
Premiul IgNobel 2004 pentru chimie a fost atribuit unui grup de cercetatori ai unei mari companii de bauturi racoritoare. Acestia au realizat un procedeu de limpezire (potabilizare) a apei fluviului Tamisa. Dupa ce s-au fabricat cinci sute de mii de sticle, produsul a fost retras de pe piata, caci s-au gasit substanate cancerigene (bromati) la nivele inacceptabile.Fagure pentru cresterea parului
Premiul IgNobel 2004 pentru inginerie (categorie pe care Premiile Nobel nu o includ) a fost acordat lui Donald J.Smith si tatalui acestuia, pentru patentarea unei forme speciale de „fagure” care, aplicata pe chelie, face parul sa creasca pâna la o anumita dimensiune si sa ramâna asa! Autorii au prezentat chiar si o diagrama (grafic) al vitezei de crestere a parului...Arta maiastra a scobitului în nas
Înainte de a merge mai departe cu exemplificarile aiurisante ale ignobilismului, ar trebui sa amintesc despre opiniile unuia dintre cei mai reputati analisti ai acestui fenomen, si anume editorul unei foarte importante reviste de umor stiintific, Marc Abrahams. Acesta spune ca „Premiile IgNobel sunt acordate pentru inventii si descoperiri care nu pot sau nu trebuie sa fie aplicate”. Laurii sunt acordati pentru umor si imaginatie, pentru ca însasi viata este confuza sau stârneste confuzie. Întrucât „inventiile” sunt lamentabile dar nu condamnabile, nu fac rau nimanui pentru ca nu sunt aplicate si, mai presus de orice, stârnesc râsul de care avem atâta nevoie, juriul de Harvard se „încapatâneaza” an de an sa ne amuze, dar si sa ne puna pe gânduri.
Pentru a avea un tablou cât de cât elocvent al ignobilismului (sau la cel nivel al gândirii deliberat stupide s-a ajuns în secolul XXI) voi prezenta în continuare câteva idei care au fost încununate cu laurii IgNobel în anii precedenti:
Supravegherea scamelor care se pot aseza pe burta. Doctorul australian Karl D. (Sydney University) si-a expus timp de aproape doua ore teoria asupra importantei si interpre-tarii scamelor care ne pot popula burta si cât de semnificative devin acestea daca se ambitioneaza sa ajunga în buric! Marele Premiul IgNobel i-a revenit mai ales datorita faptului ca la expunerea tezei sale într-o aula universitara a facut sa râda minute întregi nu mai putin de 4.799 de persoane de toate vârstele. Ulterior, prof. Karl D. a raspuns celor care i-au scris pe Internet, rugându-l sa comenteze propriile lor cazuri.
Inginerul australia John Keogh a primit IgNobelul pentru... inventarea rotii (care pâna atunci, sa recunoastem, avea un inventator anonim)! Hazul provine si de la faptul ca inventia a fost patentata în modul cel mai serios si poarta nu-marul de brevet 2001100012. De tinut minte!
Un IgNobel pentru medicina a fost acordat pentru studiul caderii nucilor de cocos care ranesc oamenii.
Fizicianul american David Smidt (University of Massachussetts) a primit laurii pentru studierea actiunii picaturilor de la dus asupra perdelei protectoare (care opreste împrastierea apei în toata baia), constatându-se ca se formeaza „talazuri” periculoase pentru psihicul uman.
Doctorul australian Len Fischer a primit IgNobel-ul pentru ca a analizat stiintific mâncatul (rontaitul) biscuitilor si a ajuns la concluzia ca exista o forma optima de atac a acestui produs alimentar – cu grija.
Un IgNobel pentru astrofizica a fost acordat în 2002 pentru ideea care revela omenirii necesitatea umplerii gaurilor negre din univers. De ce? Pentru ca acestea sunt, de fapt, iadurile unde se duc unii semeni ai nostri care au fluierat în biserica.
Cercetatori olandezi demni de toata stima au realizat, prin rezonanta magnetica, imagini ale actului sexual, pentru ca astfel pot fi depistate si corectate problemele genitale ale milioanelor de pamânteni.
Un grup de japonezi a reusit sa afle de ce ciocul unui ceainic ba curge, ba picura, ba e înfundat si ce legatura au aceste fenomene cu infidelitatea în cuplu.
Celebrul homeopat francez Jacques Benveniste (care a sustinut ani la rând ca apa are memorie) a descoperit ca memoria apei poate fi transmisa telefonic sau prin Internet, nu numai prin consumare.
Un Premiu IgNobel pentru pace a fost acordat unui grup de cercetatori din Michigan, care a propus înfiintarea unui parc de distractii „Stalin World” (Lumea lui Stalin).l Rugându-va sa nu râdeti, amintesc si de stratul cu carbune filtrant, care se pune în zona posterioara a omului pentru a nu emana în jur gaze rau mirositoare. Autorul, Buck Weimer (Pueblo, Colorado) stie el ce stie despre transportul în comun.
Am lasat la urma, în loc de epilog, vestea ca „scobitul în nas este foarte raspândit printre adolescenti, dar nu le afecteaza viitorul decât în mica masura”. Autori sunt Chittarajan Andrade si B.S. Srihari de la Institutul de Neurostiinte din Bangalore, India.
P.S. Asteptam de la cititorii nostri idei demne de IgNobel, pe care le vom publica la aceasta pagina. Nu va jenati! Si stupizeniile pot aduce gloria. Va multumim!