(...) raportandu-ne la Constitutia Romaniei, in cazul unei calomnii sau insulte savarsite online vor trebui sa prevaleze :

-dispozitiile art.30 alin.4 (libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine), coroborate cu cele ale art.1 alin.3 (demnitatea omului reprezinta o valoare suprema si este garantata),

-ale art.21 (liberul acces la justitie si imposibilitatea ingradirii legale a acestuia)

-si ale art.16 alin.1 (egalitatea in fata legii, fara privilegii si fara discriminari).

Cu alte cuvinte, cel putin din perspectiva sistemului constitutional romanesc, nu gasim justificata o diferentiere de regim juridic intre persoanele calomniate prin sisteme informatice, sub aspectul notorietatii lor in spatiul virtual.


6.5. Un alt aspect care merita analizat este cel referitor la extensia sferei notiunii de “presa”, in conditiile cresterii constante a numarului de utilizatori online.

6.5.1. Pornind de la acelasi exemplu legat de organizarea unei pagini Web, de catre o persoana particulara din mediul real, putem oare considera ca acea persoana dobandeste, in totalitate, drepturile si obligatiile ce revin, in mod obisnuit, presei clasice, cat timp accesul la pagina respectiva este ingaduit oricarui utilizator? Un raspuns afirmativ la aceasta intrebare ar putea fi justificat de impactul cu totul deosebit pe care libertatea de exprimare il are in mediile electronice. Sub acest aspect, o diferentiere intre o presa “profesionista” si creatorii “amatori” de continuturi – pe care intelegem sa-i desemnam, pentru nevoile prezentului studiu, sub formula “presa neconventionala” - ar fi lipsita de temei. Subliniem ca identitatea de tratament vizeaza, in contextul analizat, doar modul de exercitare a libertatii de expresie, nu si alte domenii, cum ar fi, de exemplu, regimul fiscal, intrucat cele doua categorii de autori de continuturi nu se gasesc in situatii juridice identice, de natura sa impuna o egalitate de ordin legal in materie de impozite si taxe.

In masura in care aceasta extindere a sferei notiunii de “presa” ar fi – cel putin, principial – acceptata, atunci vom putea vorbi despre urmatoarele consecinte juridice, raportate la prevederile art.30 si 31 din Constitutia Romaniei, in cazul presei neconventionale:

1. paginile Web, forurile de discutii, grupurile de stiri, Bulletin Board Systems si alte servicii similare care se adreseaza publicului pe cale electronica nu pot fi cenzurate;
2. cetatenii sunt liberi sa infiinteze publicatii in spatiul virtual (14) , de tipul celor mentionate la punctul 1;
3. publicatiile din spatiul virtual nu pot fi suprimate;
4. continutul publicatiilor din spatiul virtual nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine;
5. publicatiile din spatiul virtual nu pot defaima tara si natiunea, nu pot indemna la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, nu pot incita la discriminare, la separatism territorial sau la violenta publica si nu pot expune materiale obscene, contrare bunelor moravuri;
6. autorii continuturilor din publicatiile virtuale, precum si proprietarii publicatiilor respective, raspund civil pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica;
7. dreptul unui utilizator de servicii Internet, de a avea acces la orice informatie de interes public, inclusiv cea diseminata de publicatiile virtuale din cadrul presei neconventionale, nu poate fi ingradit;
8. publicatiile virtuale sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice. (15)

Distinct de regulile ce se desprind din enumerarea acestor consecinte juridice, presa rezultata din procesul de extindere despre care vorbeam dispune de libertatea de a-si fixa norme suplimentare de conduita, pe baza principiului autoreglementarii. In cazul presei clasice, recursul la autoreglementare este aproape subinteles si mult mai usor de realizat, daca avem in vedere gradul ridicat de organizare a mediilor de informare si pretentia lor constanta de profesionalism. In schimb, ceilalti detinatori de publicatii electronice sunt eterogeni, neprofesionisti si, ca atare, mai putin coezivi, astfel incat, autoimpunerea de reguli privind continuturile publicabile este mai dificila(...)


Tot materialul ,ce include si studii de caz, aici

Am ramas consrernata cand am vazut eliminarea insultei si a calomniei di Noul Cod Penal. Deci, anarhia la ea acasa.

Codul penal al caror tari din UE mai include calomnia si insulta ?

Poate ca ne da niste exemple de tari UE care au in Codul Penal insulta si calomnia...

Mariusc2, nu fac confuzii in domeniul meu.

Baga tu niste exemple de tari care nu au calomnia in dreptul penal.
Scripta manent.
Consider subiectul incheiat.

asta crezi tu si doar iti dai cu presupusul !!!

Demnitate ? Nu trebuie reglementata prin lege, e vorba de respect. Un om nu poate fi "demn" de unu singur pe camp. "Demnitatea" ( eu consider ca e vorba de respectul altora, demnitate e pus gresit) nu vine din faptul ca nu te calomniaza nimeni ci din felul cum reactionezi si cum te porti cu altii, deci in primu rand de noi depinde, nu avem nevoie de legi care protejeaza "demnitatea".
De ce am avea nevoie de protejarea impotriva raspandirii unor minciuni ? Pentru ca asa suntem noi o societate de prosti care teoretic cred tot ce aud ,cea ce recunoastem si facem legi impotriva acestei proprietati a oamenilor

Nu, doar eu