Saptamanal, cel putin o revista sau un ziar 'ne pica in mana'.
Daca ati gasit vreun articol interesant, care merita citit, scrieti aici.
Versiune completa:Revista Presei
| QUOTE (Mihai @ Apr 12 2003, 06:32 PM) |
| Saptamanal, cel putin o revista sau un ziar 'ne pica in mana'. Daca ati gasit vreun articol interesant, care merita citit, scrieti aici. |
Interesant in ce sens? Interesant pt acest forum (mass media)-adica articole despre ziaristi corupti
sau în general? La modul general pe mine m-a pus pe gânduri "Pneumonia ucigasa, mai periculoasa decât SIDA" din EvZ de astazi, pagina de externe. (http://www.evz.ro/externe/?news_id=118554)
În rest obisnuitele: razbel si corupäciune.
Pot fi comentate articolele aduse in atentia forumistilor?
Îmi cer scuze daca fac vreo gafa. Se acorda circumstante atenunate pt faptul ca sunt nouä-noutä?
Catrina
______________________
"Sarbatori fericite!"
Orice articol considerat interesant.
Bineinteles ca poate fi comentat orice articol
Bine ai venit, sper sa iti placa la Han!
Bineinteles ca poate fi comentat orice articol
Bine ai venit, sper sa iti placa la Han!
Din EVZ-UL de ieri...doar o parte din articol ca sa nu fie plictisitor.
Potrivit anchetatorilor, in perioada 2000-2003, membrii retelei ar fi sustras mii de tone de combustibil. Politistii arestati ar fi pretins si primit, in mod repetat, sume cuprinse intre 100 si 1.000 de dolari, “taxa de protectie” pe tona de combustibil sustras. Potrivit PNA, oamenii in uniforma asigurau paza si protectia hotilor in timpul atacarii conductelor, insoteau transporturile cu produse sustrase si furnizau informatii referitoare la calitatea produselor petroliere pompate in conducte. Sursele noastre sustin ca, pentru aceste servicii, politistii primeau 100 de dolari pe tona de combustibil sustrasa. Ar fi existat si situatii in care hotii ar fi vrut sa-i pacaleasca pe politisti, incercind sa fure fara protectia lor, sustin aceleasi surse. Acestia insa, aflati la serviciu in noaptea respectiva, primeau pontul de la jandarmii care pazeau conductele. In astfel de situatii, toata Sectia 5 Politie, care era de serviciu la ordine publica (circa sapte-opt persoane), se instala fie sub podul Chitila, fie sub cel din Straulesti. Apoi, politistii ieseau in calea hotilor si le blocau masinile. Hotii ar fi fost obligati sa le plateasca politistilor o taxa de protectie de 10 ori mai mare, adica 1.000 de dolari pe tona de combustibil sustrasa. Cu asta s-ar fi ocupat, noaptea, echipajele de ordine publica ale Sectiei 5 Politie.
Mari oameni de afaceri si hotii astia...sa furi benzina si sa mai platesti pt. cea ce ai furat dublu decat pe piata libera....asa destepti, cred ca sant numai la noi.
O data au fost in Romania multi hoti destepti...iar acum au ramas doar hoti.
Potrivit anchetatorilor, in perioada 2000-2003, membrii retelei ar fi sustras mii de tone de combustibil. Politistii arestati ar fi pretins si primit, in mod repetat, sume cuprinse intre 100 si 1.000 de dolari, “taxa de protectie” pe tona de combustibil sustras. Potrivit PNA, oamenii in uniforma asigurau paza si protectia hotilor in timpul atacarii conductelor, insoteau transporturile cu produse sustrase si furnizau informatii referitoare la calitatea produselor petroliere pompate in conducte. Sursele noastre sustin ca, pentru aceste servicii, politistii primeau 100 de dolari pe tona de combustibil sustrasa. Ar fi existat si situatii in care hotii ar fi vrut sa-i pacaleasca pe politisti, incercind sa fure fara protectia lor, sustin aceleasi surse. Acestia insa, aflati la serviciu in noaptea respectiva, primeau pontul de la jandarmii care pazeau conductele. In astfel de situatii, toata Sectia 5 Politie, care era de serviciu la ordine publica (circa sapte-opt persoane), se instala fie sub podul Chitila, fie sub cel din Straulesti. Apoi, politistii ieseau in calea hotilor si le blocau masinile. Hotii ar fi fost obligati sa le plateasca politistilor o taxa de protectie de 10 ori mai mare, adica 1.000 de dolari pe tona de combustibil sustrasa. Cu asta s-ar fi ocupat, noaptea, echipajele de ordine publica ale Sectiei 5 Politie.
Mari oameni de afaceri si hotii astia...sa furi benzina si sa mai platesti pt. cea ce ai furat dublu decat pe piata libera....asa destepti, cred ca sant numai la noi.
O data au fost in Romania multi hoti destepti...iar acum au ramas doar hoti.
Din EVZ-ul de azi ...tot o parte, dar strigatoare la cer si " smulsa rau de tot din realitate.
Soldatii din adincuri
Florian Bichir
Duminica, 31 August 2003
“Evenimentul zilei de Duminica” va propune o incursiune in lumea scafandrilor, in lumea fabuloasa de sub ape. A acelor oameni de un curaj nebun, care risca la fiecare patrundere in adincime. O meserie extrem de periculoasa, unde orice pas gresit poate fi fatal. Truda, antrenament, dar multe satisfactii. Poate nu intimplator, cel mai frecvent accident al scafandrilor se numeste cinic si prozaic “betia adincurilor”. Scafandreria este cu totul altceva decit imaginile de la televizor. Nimic dintr-o imagine idilica, a acvariu frumos colorat, cu pesti exotici. Lumea scafandrilor este o lume tacuta, care asasineaza cu zimbetul lin, ca o mare in amortire.
Luptatorii de elita de sub valurile marii
Lupta sub presiune
Vazindu-ne buimaci, cu ochii cirpiti de somn, un ofiter a incercat sa ne introduca in atmosfera. “Ati avut noroc, pentru ca zilele astea s-a nimerit sa avem actiune in mare, iar vremea se arata a fi buna”, ne spune locotenent-comandorul Alexandru Costachi, seful scafandrilor de incursiune. E un tinar bronzat, plin de viata. Are specializari in strainatate si e mindru ca scafandrii romani si-au demonstrat clasa fata de cei americani, din trupele SEAL. “Sub apa, sintem la fel. Ne diferentiaza tehnica, dar uman sintem de aceeasi valoare cu ei”. Ne povesteste de lupta si de conditiile care nu sint tocmai prietenoase. “Pe om l-a facut Dumnezeu sa mearga pe uscat, la o presiune de 1 bar. In apa e altceva, ai o presiune care te apasa. Stau zeci sau sute de kilograme pe tine, iar de la 4-5 metri in jos, apa este la fel de rece vara, ca si iarna. De aceea, toti scafandrii fac reumatism si li se decalcifiaza oasele”. Ratia zilnica de rom a scafandrilor, de 200 de grame, nu ajuta prea mult. Alcoolul incalzeste, dar si curata vasele sangvine de azotul care ramine in organism”.
“Betia adincurilor”
Locotenent-comandorul imi spune, ca unui neofit ce sint, ca nu poti sa te scufunzi imediat la orice adincime vrei, si nici sa iesi prea repede. Se coboara in etape, pentru ca organismul sa se obisnuiasca cu presiunea. “Daca iesi direct de la 60 de metri explodezi, efectiv. Nici de la 30 nu ma incumet. Te opresti cam din 3 in 3 metri”. Problemele se complica la scafandrii militari, pentru ca acestia folosesc un echipament special, cu circuit inchis, pentru a elimina bulele de aer care ar putea sa le tradeze prezenta. Unul dintre principalele pericole este saturarea singelui cu azot, a carui acumulare poate provoca “betia adincurilor” , adica o stare de inconstienta a scafandrului care ii este mai intotdeauna fatala. “Multi colegi au sfirsit asa”, ne spune locotenent-comandorul.
Soldatii marilor.
Am subliniat aberatiile din articol care dau o 'palma ' inteligentei umane si parca sant scrise de a-si bate joc de cele mai elementare reguli ale scafadreriei.
Sorin.
Anunturi - Disparitii
Gasitorului recompensa..
Cauze???
Cosmorom, pierdut in spatiu
Grupul elen OTE, actionarul majoritar al operatorului RomTelecom, a anuntat, ieri, oficial, decizia de a nu mai investi in divizia de telefonie mobila Cosmorom. Mai multi oficiali din conducerea OTE au declarat, in ultimele luni, ca grupul elen nu va mai sustine financiar Cosmorom si ca se ia in calcul posibilitatea de a inchide acest operator, unele dintre declaratii fiind dezmintite mai tarziu.
Anuntul de ieri este insa oficial. Mai mult, el apare in urma unei decizii a Consiliului director al OTE. Cu toate acestea, comunicatul nu da informatii suplimentare referitoare la consecintele deciziei.
"In cadrul Consiliului director al OTE, Cosmote (divizia de telefonie mobila a grupului grec - n.r.) si-a prezentat pozitia cu privire la Cosmorom. Ca urmare a evaluarii cazului, Consiliul director a decis sa nu mai investeasca in companie", se arata intr-un comunicat dat publicitatii de OTE.
In luna iulie, cand Lefteris Antonakopoulos, CEO al OTE, a afirmat, in pauza unui seminar, intentia de inchidere a companiei Cosmorom, declaratie retractata mai tarziu in presa internationala, ministrul Comunicatiilor, Dan Nica, declara ca o astfel de hotarare implica acordul "principalilor actionari, printre care se numara si statul roman".
Cu acel prilej, oficialul grec declara si ca OTE doreste sa pastreze licenta Cosmorom, iar ministrul roman spunea ca "este exclusa posibilitatea pastrarii de catre RomTelecom a licentei". O decizie urma sa fie luata in luna septembrie, iar la sfarsitul lunii trecute, MCTI astepta ca OTE sa faca un pas.
Grupul elen a facut acel pas, prin anuntul de ieri, dar fara a consulta reprezentantii statului roman, potrivit oficialilor MCTI. Acestia au refuzat sa faca orice fel de comentarii pe marginea intentiei oficiale, de aceasta data a OTE, de a inchide Cosmorom. "Pana cand nu vom primi o informare oficiala, nu comentam in nici un fel. Asteptam o scrisoare de informare, un raport, o evaluare, dupa care vom discuta problema", ne-au declarat oficialii MCTI.
In trimestrul al doilea al acestui an, Cosmorom a consemnat o pierdere neta de 6,6 milioane de euro si venituri de 2,3 milioane de euro. La sfarsitul lunii iunie, compania deservea 83.724 de clienti, in scadere cu 8,2% fata de 91.192 de persoane la finalul primelor sase luni ale anului trecut. In plus, operatorul de telefonie mobila datoreaza principalului sau furnizor de echipamente - compania elena Intracom - peste 100 de milioane de dolari, la care se adauga dobanzi.
Cotidianul - 10/10/2003
Gasitorului recompensa..
Cauze???
Cosmorom, pierdut in spatiu
Grupul elen OTE, actionarul majoritar al operatorului RomTelecom, a anuntat, ieri, oficial, decizia de a nu mai investi in divizia de telefonie mobila Cosmorom. Mai multi oficiali din conducerea OTE au declarat, in ultimele luni, ca grupul elen nu va mai sustine financiar Cosmorom si ca se ia in calcul posibilitatea de a inchide acest operator, unele dintre declaratii fiind dezmintite mai tarziu.
Anuntul de ieri este insa oficial. Mai mult, el apare in urma unei decizii a Consiliului director al OTE. Cu toate acestea, comunicatul nu da informatii suplimentare referitoare la consecintele deciziei.
"In cadrul Consiliului director al OTE, Cosmote (divizia de telefonie mobila a grupului grec - n.r.) si-a prezentat pozitia cu privire la Cosmorom. Ca urmare a evaluarii cazului, Consiliul director a decis sa nu mai investeasca in companie", se arata intr-un comunicat dat publicitatii de OTE.
In luna iulie, cand Lefteris Antonakopoulos, CEO al OTE, a afirmat, in pauza unui seminar, intentia de inchidere a companiei Cosmorom, declaratie retractata mai tarziu in presa internationala, ministrul Comunicatiilor, Dan Nica, declara ca o astfel de hotarare implica acordul "principalilor actionari, printre care se numara si statul roman".
Cu acel prilej, oficialul grec declara si ca OTE doreste sa pastreze licenta Cosmorom, iar ministrul roman spunea ca "este exclusa posibilitatea pastrarii de catre RomTelecom a licentei". O decizie urma sa fie luata in luna septembrie, iar la sfarsitul lunii trecute, MCTI astepta ca OTE sa faca un pas.
Grupul elen a facut acel pas, prin anuntul de ieri, dar fara a consulta reprezentantii statului roman, potrivit oficialilor MCTI. Acestia au refuzat sa faca orice fel de comentarii pe marginea intentiei oficiale, de aceasta data a OTE, de a inchide Cosmorom. "Pana cand nu vom primi o informare oficiala, nu comentam in nici un fel. Asteptam o scrisoare de informare, un raport, o evaluare, dupa care vom discuta problema", ne-au declarat oficialii MCTI.
In trimestrul al doilea al acestui an, Cosmorom a consemnat o pierdere neta de 6,6 milioane de euro si venituri de 2,3 milioane de euro. La sfarsitul lunii iunie, compania deservea 83.724 de clienti, in scadere cu 8,2% fata de 91.192 de persoane la finalul primelor sase luni ale anului trecut. In plus, operatorul de telefonie mobila datoreaza principalului sau furnizor de echipamente - compania elena Intracom - peste 100 de milioane de dolari, la care se adauga dobanzi.
Cotidianul - 10/10/2003
Aceasta este o versiune "Text-Only" a continutului acestui forum. Pentru a vizualiza versiunea completa, cu mai multe informatii, formatari si imagini,click aici.