10 caracteristici si calitati psihologice:

1. munca in echipa (sa munceasca singur bine poate aproape oricine, cand mai apar inca unu', doi, se ivesc de obicei si problemele)
2. dezvoltarea membrilor echipei (invatarea este o valoare, ajutor pentru invatare si facilitarea invatarii)
3. motivatie din belsug (ajuta la depasirea obstacolelor si la motivarea prin contagiune a celorlalti)
4. incredere in sine (ce sa mai zic aici ... )
5. viziune (directie clara) si comunicarea viziunii
6. asumarea responsabilitatii si responsabilizarea celorlalti
7. tactici sofisticate de influentare (nu manipulare) = convingere, formare de aliante, influentare directa si indirecta, lobby
8. intelegerea culturii si a climatului din organizatie, construirea culturii
9. gandire conceptuala (clarificarea problemelor complexe)
10. gandire analitica (intelegerea complexitatii in termeni de cauza si efect)

Caracteristicile personale vor influenta stilul de lidership dar atat oamenii si contextul se stie ca au efect asupra stilului.

- echilibru psihic
- verticalitate( sa impuna respect, sa aiba "coloana vertebrala")
- inteligenta
- fler
- optimism
- empatie( sa-i pese de cei din jur, sa stie sa arate lucrul acesta)
- deschis si sincer( sau cel putin ceilalti sa-l perceapa astfel)
- lipsit de prejudecati
- coerent
- integru

Cred ca ar mai fi...

Discutam aici despre calitatile pe care orice lider trebuie sa le aiba, ca in unele situatii ii folosesc cu preponderenta unele dintre ele , e normal sa fie asa.

Mai greu sa discuti ipotetic, pe caz concret e mai usor.

Cum nu ma prea dau in vant dupa politica o sa ma rezum la business. Pe liderii adevarati din RO pe care i-am intalnit cred ca ii pot numara pe degetele de la o mana. Nici peste hotare nu cred ca situatia e alta, probabil ca as folosi si a doua mana. Ce am observat la ei au fost urmatoarele:
- o grija deosebita pentru colaboratori - o vorba, un multumesc si inca unul, un cuvant de lauda spus personal, un zambet, mesajul transmis in general "am nevoie de tine, nu pot fara tine"
- incredere in oameni, se simte cand incep sa vorbeasca cu tine
- a prelua leadership-ul atunci cand este nevoie - fac un pas in fata si spun clar ca in acest moment e nevoie de un lider (a fi lider nu inseamna neaparat sef), apare asa un sentiment de usurare in echipa
- nu le este frica sa-si exprime sentimentele, sa-ti spuna ce temeri au si sa se bucure impreuna cu tine
- fac fata foarte bine situatiilor stresante si momentelor dificile si te ajuta prin asta sa treci si tu peste ele,
- un excelent management al timpului si al prioritatilor
- nu sunt perfecti si isi accepta greselile, vorbesc despre greselile lor cu tine, accepta si greselile tale si iti mai dau o sansa, nu ezita sa te critice
- facilitarea proceselor vs. dirijarea lor, iti pun la dispozitie ceea ce ai nevoie
- nu te fac sa te simti prost sau inferior, cu toate ca distanta e considerabila
Din experienta mea cred ca un lider se distinge de un non-lider prin existenta si folosirea unor calitati sau caracteristici care compenseaza cu succes defectele.

Astia e multi, mult prea multi... In ziua de azi, in RO, toata lumea vrea sa fie sef. E un fel de psihoza in masa. Pe oricine intrebi ce vrea sa se faca: "patron nene, ca nu vreau sa-mi comande nimeni!"

In ultimul mare proiect in care am lucrat erau olandezi si belgieni. Daca olandezii mai seamana cu nemtii, belgienii nici pe departe, dar nu sunt mai prejos. E adevarat ca experienta mea e mai mult cu oameni vorbitori de germana, dar nu neaparat din Germania.

Ce n-am zis in mesajul precedent e ca nu am observat o diferenta semnificativa intre barbati si femei lider. Femeia ca lider e tare, fara sa devina o femeie-barbat.

S-ar putea sa avem criterii diferite de selectie. Dar tot cred ca RO duce lipsa de lideri adevarati.

Las aici un spatiu ca o sa am ceva de zis cand ajung acasa. O intamplare simpatica despre liderii fara calitati.

Copy & Paste
M-am inspirat din numele de tron al lui Amenophis aka Amenhotep: Djeser-Ka-Ré (se citeste Dsr-ka-RA)

Forumul German are o deviza: "Cine nu are nemti sa-si cumpere". Cred ca nu ne-ar strica fo 15.000, ca sa-l citez pe unul din fostii nostri lideri

Am cateva retineri fata de astia. Muncesc prea mult si nu prea au chef de distractie, mananca in general prost si anul trecut unul m-a lasat sambata seara fara bani si fara mancare in Bonn .

Vorbim de lideri, nu ? Astia nu sunt ordinary people.

Probleme intre culturi ?

"Meseria" de lider implica o munca imensa, si nu oricine are in el o cantitate asa de mare...sau ma rog, poate are dar prefera sa o bage altundeva

@flower

Am lucrat si inca mai lucrez cu diferiti parteneri germani si pana acum nu am observat ca ar fi ingramaditi. Probabil ca ai dat tu de unii mai aiuriti, sau poate doar se fac ca nu stiu. Sau poate tu esti de vina ca nu ai facut excelul ala cum trebuie. Ti-ai pus problema si in felul asta?

Pai daca tu zici ca e dus cu pluta, asa o fi... Ar fi bine totusi sa nu generalizezi, pentru ca nu toti nemtii or fi ca asta al tau

Am ajuns de mai multe ori acasa, da' am uitat ca-mi lasasem o notita aici.

Warren Bennis povesteste intr-o carte a lui despre un “executive” pe nume Ed. Ed asta parea liderul ideal: energic, ambitios si sclipitor de intelligent. Lui Bennis i-au trebuit vreo 6 luni pana sa-si dea seama ca lui Ed, cu toate ca parea liderul perfect, ii lipsea un ingredient crucial al leadership-ului: integritatea. Bennis a recomandat sefilor companiei, unde evalua managementul de top, sa nu-l propulseze pe Ed in vreo functie importanta. Dar cand seful cel mare a facut un atac de cord Ed a fost avansat rapid in locul devenit vacant. A fost dat afara 12 luni mai tarziu. Ed a costat compania peste 5 milioane de dolari.
Bennis spune ca liderii au nevoie de inteligenta emotionala ca sa reuseasca si tocmai asta ii lipsea lui Ed. Eu imi permit sa mai adaug ca le lipsea si alora care l-au propulsat pe Ed.
Cativa ani la rand Bennis a primit scrisori de la oameni care ii spuneau „Ed is my boss”.

Cateva cuvinte despre Warren Bennis, care e mai putin cunoscut la noi: el a spus celebra fraza „Managers are people who do things right and leaders are people who do the right thing”.

Ai putea sa detaliezi, te rog, ce-i cu integritatea asta, ca eu nu inteleg

Crucial nu stiu daca este, dar important este cu siguranta.

Nu sunt specialist,asa ca citez din Stephen Covey-"Eficienta in sapte trepte sau Un abecedar al intelepciunii":

"Integritatea e cea care genereaza increderea, si ea sta la temelia celorlalte depuneri.Lipsa de integritate poate submina aproape orice alt efort de a face conturi de incredere.Poti face eforturi de intelegere,gesturi marunte de afectiune,iti poti indeplini fagaduielile,clarifica si realiza asteptarile- si totusi esua in investitiile tale de incredere,daca in sinea ta ramai duplicitar.
Integritatea presupune onestitate, dar o si depaseste.A fi onest inseamna a spune adevarul- adica a acorda spusele noastre cu realitatea.Integritatea inseamna a acorda realitatea cu spusele noastre.Cu alte cuvinte, a respecta promisiunile facute, a indeplini asteptarile.Aceasta cere un caracter integru, o unire, o armonizare a eului cu sine insusi si cu viata.(...)
Integritatea nu inseamna altceva decat a trata pe toata lumea conform acelorasi principii."

OK, vorbim de calitatile (psihologice) ale liderilor, dar nu stim ce este un lider. Nu ne opreste nimeni sa inventam o definitie, aici in thread-ul asta. Acum insa nu imi vine nici o idee. Dar am o tema de meditatie pentru urmatoarele zile si m-am gandit deja ce trebuie sa caut: un gen (clasa cea mai generala de obiecte din care face parte liderul) si una sau mai multe diferente specifice.

Mai exista si "fata intunecata a ledership-ului": Hitler & Co. Pe astia nu i-as numi integri si nu prea au loc in definitia de mai sus.

Cred ca-i cea mai scurta si completa definitie posibila.

Am incercat sa vad daca Hitler, Napoleon, Stalin sau altii s-ar incadra in definitia de mai sus, si surpriza mare, se cam incadreaza. Persoane integre nu stiu daca au fost. Sa zicem ca au fost 50% si nu cred ca exista lideri care sa nu aibe ei un viciu sau ceva ce le-ar putea pata integritatea. Persoane care creau motivatie si inspiratie, au fost cu siguranta. De aratat drumul si facilitarea proceselor de grup, la fel pot spune ca au fost. Atunci cum se face ca erau niste lideri care in ziua de azi sunt considerate niste persoane obscure? Cred ca singura diferenta este scopul pentru care actioneaza acesti lideri, adica pozitiv sau negativ. Ce ziceti, mai adaugam si asta la definitia data? Ar suna cam asa:

Liderul este o persoana integra, care este urmata de altii, care reuseste sa creeze motivatie si inspiratie, care arata drumul si faciliteaza procesele de grup scopul fiind unul pozitiv si nu negativ.

Cu partea asta nu sunt de acord, e o situatie ideala, nu reflecta realitatea. Nu se pliaza pe definitie.

To lead=a conduce, de aici nu rezulta ca numai la bine. Majoritatea liderilor se incadreaza mai bine la a manipula, decat la a fi un exemplu de probitate fara tagada. Parerea mea.

Sau aici functioneaza principiul : scopul scuza mijloacele?

Dupa mine, acesti lideri nu sunt lideri adevarati deoarece se folosesc de echipa ca sa ajunga la o anumita tinta. Ideea e sa convinga toata echipa ca atingerea scopului va aduce beneficii pentru toti si nu numai pentru ei insisi. Adica ei toti sa formeze un singur suflet. Ideal ar fi ca echipa sa fie aleasa de la inceput pe principiul asta si nu sa sa formeze pe parcurs. Deci exclud manipularea, ca o unealta de conducere.

Leaderii ar trebui sa se remarce prinintegritate. La noi maimult decat oriunde poate leaderii nu se remarca prin integritate ci prin smecherie. La noi sefii se descurca cel mai abitir. Cu totii ne descurcam, dar cei care ajung sefi si care reusesc sa ramana sefi pentru o perioada cat mai lunga de timp, ei bine aceia se descurca cel mai bine dintre toti.

Vorbeam de leader si nu de sef!!

Sa nu ii incurcam. Seful se primeste prin decizie de sus. Alegi daca il urmezi sau nu. Poti sa te prefaci ca il ajuti si ca raspunzi la comanda, dar in acelasi timp sa il sabotezi, sunt varii metode.

Leaderul in schimb este acela pe care il urmezi, in care crezi. O faci pentru ca ai decis sa o faci si nu pentru ca ti se impune. O faci desi stii ca este total lipsit de integritate (are amanta, si a facut smecherii in afaceri, etc), o faci pentru ca esti convins ca urmind pe acea persoana vei avea succes, vei cistiga.

Daca ai noroc ca seful sa aibe astfel de calitati, de leader, te-ai scos!