Cineva mi-a spus acum cativa ani ca marea problema a romanilor este lipsa de comunicare.
Desi toata lumea vorbeste, prea putini comunica. O societate exista si se mentine prin transmitere, prin comunicare.
Este mai mult decat o legatura verbala intre cuvinte precum comun, comunitate, comunicare. Oamenii traiesc in comunitate pentru ca au elemente comune, se supun acelorasi legi si norme, iar comunicarea este modalitatea prin care ei ajung sa deţina in comun aceste lucruri.
Comunicarea se realizează pe trei niveluri:
1. Logic
2. Paraverbal
3. Nonverbal

Nivelul logic (cel al cuvintelor) reprezinta doar 7% din totalul actului de comunicare; 38% are loc la nivel paraverbal (ton, volum, viteza de rostire...) si 55% la nivelul nonverbal (mimica gestica, pozitia, miscarea, vestimentatia etc.).
Daca intre aceste niveluri exista concordanta, comunicarea isi atinge scopurile( de a trnasmite informatii, atitudini, emotii)
Comunicarea influenţeaza major personalitatea umana; individul se defineste in functie de ceilalţi, iar comportamentul reprezinta o constructie a persoanei in interactiunea cu ceilalti. Interacţiunea atrage concomitent comunicare.
Arta de a comunica nu este un dat natural, ci un proces ce incepe din prima zi de viata. Noi învatam sa comunicam.Orice comunicare implica creatie si schimb de întelesuri. Aceste întelesuri sunt reprezentate prin "semne" si "coduri" care permit
convietuirea oamenilor .
Diferentele culturale, ideologice, economice, pot constitui bariere in realizarea comunicariii eficiente intre oameni, fapt
care genereaza neintelegeri, rupturi, conflicte.

Cum pot fi ele depasite? In primul rand trebuie sa existe suficiente cunostinte despre " celalat' pe baza carora sa se construiasca mijloacele de comunicare. Empatia, imaginatia, creativitatea si persuasiunea sunt alte mijloace eficiente pentru realizarea unei comunicari reale .
Credeti ca reusiti intodeauna sa comunicati cu ceilalti?
Care au fost cele mai mari bariere de comunicare pe care le-ati intalnit pana acum? In ce contexte?
Cum procedati atunci cand nu gasiti o 'cale comuna' cu cei din jur?

Sunt o persoana comunicativa, deschisa, stiu deasemenea sa ascult si sa-mi privesc interlocutorul.
A venit la noi la serviciu o firma de instruire si recrutare personal si am fost supusi cu totii unor testari la care eu am obtinut cel mai mare punctaj.M-a ajutat foarte mult in viata de zi cu zi si in cariera faptul ca sunt o persoana comunicativa.
In societate, fiecare dintre noi este un "produs", care in functie de cat de bine stie sa se vanda obtine rezultate bune sau mai putin bune.
Bariere in comunicare se ivesc tot timpul, de obicei sunt legate de dispozitia interlocutorului, de educatia si gradul lui de cultura, de prejudecati, , de momentul ales pt. o discutie, de abianta in care discutia se poarta, etc.
Sunt foarte directa, in schimb, lucru pe care multi nu-l apreciaza. Eu lucrez momentan pentru doua firme si am avut cu superiorii mei( cu ambii) destul de multe discutii, de obicei legate de grila de salarizare. Daca n-as fi atat de buna in ceea ce fac probabil m-ar fi inlocuit demult. I-am spus la un moment dat sefului din DE ca ar fi bine sa-si dea seama ca daca eu imi iau lucrurile si plec acasa azi, filiala firmei lui din RO este dead and burried for good. L-am intrebat deasemenea daca el ar veni la munca o luna intreaga pentru banii pe care mi-i da mie, a spus ca nu.
Mi-ar placea sa plec si sa lucrez in DE, si poate ca intr-o zi voi reusi si lucrul acesta, va trebui sa-mi gasesc un inlocuitor aici...

Faptul ca esti directa denota onestitate, dar asa cum ai spus si tu uneori nu toti apreciaza.
Conteaza mult si felul in care spui lucrurilor pe nume. Se considera ca formularile sententioase nu sunt o buna
cale de comunicare. Introducerea unei nuante, gen sugestie -" Eu cred ca...", "Ar fi mai bine sa..." elimina tensiunile
intre indivizi.

In comunicare se aplica regula "nu este adevarat ce spui ci e adevarat ce aude celalalt". Eu pot sa spun ONESTITATE, dar celalat poate auzi ATAC. Si reactioneaza in functie de ce aude. In ziua de azi nu se prea mai aplica teoria clasica a comunicarii in care emitatorul putea fi analizat separat de receptor.

Tocmai de aceea am subliniat imporanta cunoasterii( macar la nivel minim) a celuilalt, a sistemului sau de
valori, atitudini, interese.

O pagina excelenta despre comunicarea umana. Schulz von Thun, unul din autorii mei preferati.

http://www.schulz-von-thun.de/mod.html

Pagina de mai sus e in limba germana. Poate fi tradusa acceptabil de Babelfish (AltaVista).

Se introduce linkul de mai sus aici: http://babelfish.altavista.com/ si se navigheaza normal pe site-ul tradus in engleza sau franceza.

Cred ca este foarte important in comunicare si cum se pune accentul pe cuvinte.
De ex.:
1. Eu imi doresc sa avem o relatie de afaceri placuta impreuna.
A se citi: numai ce imi doresc eu conteaza.

2.Eu imi doresc sa avem o relatie de afaceri placuta impreuna.
A se citi : este important ceea ce eu imi doresc de la aceasta relatie de afaceri.

3.Eu imi doresc sa avem o relatie de afaceri placuta impreuna.
A se citi: astept ca pe viitor acest lucru sa se concretizeze.

4.Eu imi doresc sa avem o relatie de afaceri placuta impreuna.
A se citi: imi doresc o relatie de afaceri, nu relatii personale sau de amicitie.

5.Eu imi doresc sa avem o relatie de afaceri placuta impreuna.
A se citi: astept de la relatia aceasta de afaceri satisfactii, nu un potential factor de stress.

6.Eu imi doresc sa avem o relatie de afaceri placuta impreuna.
A se citi: urmaresc binele nostru al amandurora prin incheierea acestei relatii de afaceri.

Cred ca in cazul unui dialog fata in fata de multe ori nu esti prea atent la ce spune celalalt ci la cum spune. Nu retii chiar totul ( ai si gandurile tale, lumea din jur...). Aici, pe Han poti analiza frazele pe indelete, iar zambaretii transmit partea non-verbala. Si modul de exprimare uneori poate fi agresiv. Pe niste topicuri parca-i vad pe "combatanti"...

Eu vad comunicarea ca o forma de control.

Folosim cuvintele in asa fel incit sa avem the upper hand, sa avem ultimul cuvint, sa ne afirmam, sa aratam cine e mai destept, mai filozof, mai intelept... Fiecare are motive proprii, dar totul in ochii mei, se reduce la control, la cine detine puterea dominanta.

Urmaresc multe discutii dintre prieteni... live, (si pe han) si pur si simplu nu pot spune ca asist la conversatii cuminti in care interlocutorii se asculta reciproc inainte de a raspunde. Se intrerup, se contrazic, se ataca (mai politicos sau mai putin) aduc in discutie detalii stufoase off-topic, numai sa aiba ultimul cuvint.

Eu nu prea vorbesc mult. Imi aleg cu grija interlocutorii. Refuz sa fiu tirita in unele conversatii. Las de la mine numai sa inchei atunci cind conversatia devine obositoare, nu tin sa dovedesc nimic, nu tin sa am ultimul cuvint.... and this is not a sign of weakness, ca de altfel am o persoanlitate puternica.
Am realizat dea lungul anilor ca vorba multa-i saracia sufletului...


La unul din cursurile de psiholigie, profesoara ne dadea tot felul de citate si proverbe despre comunicatie. Imi amintesc numai un proverb chinezesc care spune asa:

"It is an absolut luxury to be understood."

I could not agree more.

Da LigiaB, marile batalii in comunicare se dau pe relatii: cine-i sef, cine-i mai puternic, cine-i mai destept, cine-i mai tare, cine-i mai frumos, cine are voie sa ..., cine are dreptate, etc.

Nu vreau sa scriu sabloane. Stiu ca pe tema comunicarii s-a batut atata apa in piua incat nu cred ca o sa pot spune ceva foarte diferit de ce s-a spus pana acum (si nu ma refer aici la Han). Toata lume vorbeste despre comnunicare si toata lumea are impresia ca asta rezolva toate problemele in relatiile interumane.

Eu vad comunicarea ca pe un soi de echilibru, sau de cautare a echilibrului. Incerci sa comunici pentru ca incerci sa te armonizezi cu cel sau cu cea cu care comunici. Vrei sa ajungi la ehilibru si la "numitor comun". Nu poti comunica daca nu ai un echilibru interior insa. Si nu poti comunica daca nu ti-ai gasit acel echilibru si daca nu reusesti sa vrei sa comunici. Parerea mea...

PS imi place foarte mult postul lui flower! Excelenta observatia si excelent scris

In cadrul comunicarii si corpul intreg are limbajul sau, care uneori spune mai mult decat cuvintele insele.

O axioma a unui grup de cercetatori americani, cunoscuti sub numele de "Scoala de la Palo Alto", suna asa:
Nu se poate sa nu comunici (btw, ei au studiat fenomenul comunicarii din perspectiva relatiilor interumane)

Ideea este ca totul comunica. Tacerea unei persoane, gesturile, stilul arhitectonic al unei cladiri, etc. Dupa cum s-a explicat si in primul mesaj, exista mai multe moduri de a cominica. Din punctul meu de vedere, problema nu este "de ce nu comunicam?", ci de ce nu ne "intelegem". Pana in prezent nu s-a ajuns sa se opereze cu un sistem de simboluri (verbale si nonverbale) care sa fie unanim acceptat si recunoscut. De aceea, in momentul in care se emite un mesaj trebuie ca emitatorul sa aiba in vedere factorul acesta. Cuvintele, imaginile, gesturile capata sensul pe care li-l atribuie cei care comunica - eu vreau sa transmit ceva, dar receptorul percepe altfel informatia si o filtreaza prin "cutia lui neagra", rezultatul fiind deseori altul decat cel asteptat.

YoyoMan

Amenophis, ce amestec are Orange in toata povestea? Tot ce am spus sunt lucruri pe care le-am citit si invatat si de care se tine cont atunci cand se pune la punct o strategie de marketing, de exemplu. Am discutat suficient si cu profesorii pe tema asta. Tie nu iti "spune" nimic o cladire pe care o vezi? O prima impresie se creeaza automat si asta inseamna ca toate acele caracteristici ale ei pe care tu le-ai observat ti-au comunicat anumite informatii care au fost filtrate si au dus la conturarea unei pareri. La genul asta de comunicare ma refer. Ai emitator - codificarea mesajului - mesajul in mediul prin care este transmis - decodificarea lui de catre receptor - feed-back. Cred ca asta e schema cea mai simpla a comunicarii. Nu este obligatoriu sa percepi mesajul pe care a vrut sa il transmita arhitectul, asa cum spui tu, dar iti formezi propria opinie si asta inseamna ca ai absorbit o serie de informatii care ti-au fost intr-o anumita masura comunicate.

Totul comunica, da, dar nu toti recepteaza mesajul. O cladire care mie imi transmite ceva poate sa nu aiba
nci un efect asupra altcuiva.

Sa ma fac inteleasa Ai vazut, ai analizat (poate chiar inconstient) ceea ce ai vazut si ai ajuns la concluzia ca iti place sau ca iti este absolut indiferenta acea cladire (uf, mai bine gaseam alt exemplu, ne tot legam de biata cladire). Prin urmare ai absorbit niste semnale care te-au ajutat sa iei o hotarare in aceasta privinta. Concluzia pe care ai formulat-o in gand este rezultatul unui proces de analiza a unor date venite din afara.

@ Onix

Da, amenophis, stiu ca este "veche", dar isi gaseste aplicabilitatea in multe domenii si in prezent. Astept si eu sa vad la ce duc cercetarile actuale pentru ca ma intereseaza subiectul, dar pana atunci nu poti spune ca nu a stat la baza formularii unor strategii de succes.

Ciocolata veche?? Never.

PS: Ce-i cu "brrr"?

Serios acum, din punctul tau de vedere, ei au ceva de spus in domeniu? Nu ca n-as fi de acord cu "brrr".

reply la edit [] - vad ca esti foarte pornit sa demonstrezi ca nu se aplica, dar eu ma gandeam la cu totul alte domenii decat cel mentionat de tine si cele adiacente lui. Faceam referire la marketing, tehnici - exact ce spuneam mai sus de profesori si la strategiile bazate pe comunicare, ele fiind necesare si la nivel organizatoric al firmei, de exemplu.

edit nr. doi: nu numai ca am primit, am si raspuns.

Onix, daca nu ai primit PM, am mai scris ceva in timp ce tu raspundeai .

Eu am mai spus ca nu ii despartim. De ce spui ca teoria clasica ii separa?
Referitor la departamentele aflate in razboi - sunt prea multe firme care mai au destule de invatat despre relatiile interne. Practic spre situatia in care ele comunica armonios si cu mediul extern si cu cel intern se tinde. Cand am spus de strategii care sunt necesare la nivel organizatoric, exact la cazul de fata ma refeream.

edit: bag de seama ca noi cam suntem de acord aici. Atunci de ce ne mai contrazicem?

In primul rand, imi cer scuze ca nu am sters intrebarea cu pricina din raspunsul meu, te-as fi scutit de scrierea acestei explicatii lungi. Ce s-a intamplat de fapt? Eu raspundeam la mesajul tau de la ora 04:32 PM unde inca nu oferisei o explicatie pentru separarea lor. Dupa ce am vazut ce a urmat am pus acel edit, dar nu am mai taiat si intrebarea, ea fiind astfel interpretata la modul la care ai facut-o. Nu ceream cu insistenta lamurirea, am inteles-o apoi, dar am uitat sa sterg.

In al doilea rand, chiar sunt de acord cu ce ai spus si stiam toata teoria pe care ai expus-o. Problema este alta: modelul pe care l-am prezentat eu nu este cel al lui Shannon. Stiu ca acela este limitat, dat fiind mediul pentru care a fost realizat. Modelul lui Shannon suna asa:

Sursa de informare - (Mesaj) - Emitator - (Semnal emis) - Canal cu sursa de zgomot aferenta - (Semnal receptionat) - Receptor - (Mesaj) - Destinatar

Aici se face deosebirea intre sursa si emitator si intre destinatar si receptor, fiecare fiind tratat ca o entitate distincta in cadrul procesului de comunicare (tocmai pentru ca aplicarea era in telecomunicatii). Plus ca nu include feedback-ul.

Modelul meu suna altfel, desi asemanator, si este al lui Philip Kotler, fiind considerat si cel mai complet. Eu nu l-am expus pe tot atunci, ci doar partile care (,) reprezinta nucleul (lipseau zgomotul si raspunsul, dar acesta din urma se subintelegea). In el este clar explicat ca emitatorul si receptorul sunt componentele de baza ale oricarui act de comunicare. Acum intelegi de ce iti ceream sa imi spui de ce le separa modelul? Pentru ca cel pe care il luam eu in calcul nu o face.

Genial Kotler asta. El zice ce au zis altii. M-am uitat acum in celebra carte, unde se gaseste celebra schema, à la Shannon.
I-am zis odata unuia care ma freca la creier cu o asigurare de viata sa-mi vanda un vis si m-a zis ca nu se ocupa cu asa ceva. O fi citit cartea .

Asadar, ne mai contrazicem au ba?

PS: Sa iti spun cum ne-a explicat noua un profesor "stiinta" scrierii unei carti originale si de succes. Daca te apuci si copiezi o carte intreaga a altcuiva se cheama plagiat, daca selectezi pasaje (maaaari ) din doua sau cateva carti se cheama ca ai spus si tu cam ce spun altii si cartea este mediocra. In schimb, daca iei bucati mai mici sau mai mari din multe, cat mai multe carti (de preferabil unele care sa aiba si habar ce spun), atunci ai dat lovitura.
Cat despre Kotler care zice ce zic altii, nu stiu daca e chiar asa, este considerat a fi parintele marketingului si ii sunt recunoscute si atribuite multe "inovatii" in domeniile inrudite cu acesta.

Taaaare de tot? Hmmm, nu ma face sa caut cartea si sa incep cu teorie sanatoasa (nu-i bai, imi plac disputele "organizate" si sustinute cu argumente logice + ca esti ca partener de discutie)

Cu visul? Daca omul ar fi apucat sa citeasca macar o carte de Kotler, iti vindea si visul si te facea sa cumperi si cosmarul cu zambetul pe buze.

Browser-ul merge foarte bine la birou, acasa nu am apucat sa il instalez inca Ma exaspera de-a dreptul IE.

Onix, degeaba citesti o carte daca nu sti cum sa folosesti informatiile din ea .
Si eu am intalnit agenti de asigurari care isi debitau lectia, ignorand ca in fata lor sta o persoana nu un recipient ce trebuie umplut pana la refuz cu date si argumente. Aci intervin desigur si caracteristicile "victimei"- o persoana credula si superficiala va cumpara si un ciob, daca ii este prezentat ca diamant .
Rolul teoriei este de a-ti oferi o baza de la care sa pornesti, dar depinde de tine cum o intelegi si mai ales cum o aplici.
In comunicare , se stie ca un rol important il au si factorii de bruiaj, ori rareori teoria iti ofera solutii eficiente in practica pentru depasirea lor. Experienta de viata, de comunicare cu oamenii e cel mai bun " profesor".