Face minuni si dupa moarte
Monseniorul Ghika va fi printre primii romani declarati sfinti de Papa de la Roma
Ieri a fost dezvelita in Bucuresti, linga Biserica Franceza, statuia printului Vladimir Ghika
In viata a savirsit vindecari miraculoase. La fel si dupa moartea petrecuta acum 50 de ani, in temnitele comuniste. "A trait si a murit ca un sfint", au spus colegii de temnita si apropiatii "printului arhiereu" Vladimir Ghika. Dintre ei, citiva aveau sa fie "victimele" fericite ale miracolelor sale, minuni cercetate acum la Vatican. Cauza beatificarii lui e foarte avansata, iar Monseniorul Ghika va fi printre primii romani declarati sfinti de Papa de la Roma. Statuia sa, turnata in bronz, a fost dezvelita ieri linga Biserica Sacre Coeur unde a slujit in ultimii sai ani (Biserica Franceza).
Cit a fost in viata, printul Ghika a facut minuni: convertiri miraculoase si, mai ales, vindecari miraculoase. Una tulburatoare, descrisa de Elisabeth de Miribel, in cartea lansata ieri, "Memoria tacerilor". Unei calugarite catolice, Marie Louise, ii explodeaza un vas cu apa clocotita in fata. "Carnea de la barbie , de la buze, de la pleope este smulsa. Sora se prabuseste urlind(...) Marie Louise nu mai poate deschide ochii, pleoapele sfisiate sint lipite una de alta. Buzele atirna zdrentuite". Doctorul chemat isi marturiseste neputinta, ii face o injectie calmanta si ii bandajeaza toata fata. Descrierea continua: "In timp ce doctorul pleca, este anuntat parintele. Este foarte impresionat de starea ranitei si ia parte la suferintele ei. Se roaga, iar aceasta rugaciune este atit de intensa incit trasaturile fetei devin ca de piatra. Apoi isi revine, intredeschide ochii si, calm, ridica mina deasupra pacientei pentru a o binecuvinta. In fine, pleaca". A doua zi, medicul "constata uluit ca tesuturile s-au intarit, ochii se pot deschide, iar ploapele s-au dezumflat. Trei zile mai tirziu, Marie-Louise este complet vindecata si i se scot bandajele". "Parintele" era Monseniorul Ghika.
Beneficiarul unei interventii similare, de data aceasta petrecuta dupa moartea printului Ghika, este si un preot greco-catolic din Cluj care isi zdrobise mina la Canal. Nu putini sint cei care pot de marturie de aparitiile printului Ghika dupa moartea sa, binecuvintati de cel pe care Papa Pius XI l-a numit "marele vagabond apostolic".
Statuia dezvelita ieri este "Carturarul" lui Gheorghe Anghel, sculptorul care a facut parte din rezistenta culturala in fata comunismului. "Este o replica a uneia din capodoperele lui Gheorghe Anghel", spune Andrei Brezianu, unul din discipolii Monseniorului. "Il tin minte de cind eram mic, parca-l vad mergind pe acolo, traversind de la biserica pe trotuarul de vis-a-vis, e o prezenta familiara, care revine acum turnata in bronz". Monseniorul Ghika a lasat in urma multi fii spirituali: Andrei Brezianu, Tertulian Langa, Matei Boila, Horia Cosmovici sau Oana Seceleanu. Dar ce mesaj mai transmite astazi viata Monseniorului Ghika? Andrei Brezianu admite ca "este paradoxal astazi sa ai in fata un asemenea model. Inscriptia de pe soclu va explica oricarui trecator cite ceva despre un om care si-a jerfit viata pentru cei sarmani si a ramas cu nimic din tot ce ar fi putut sa aiba pe pamint".
Iar Vladimir Ghika a avut la ce sa renunte. A fost nepotul ultimului domnitor al Moldovei dinaintea lui Cuza, Grigore Ghika. Tatal sau, Ioan Ghika, a fost ambasadorul care a inminat la Constantinopol declaratia de independenta a Romaniei in 1877. Vladimir s-a convertit la catolicism impotriva vointei mamei, pe care o diviniza. Alexandrina Ghika, o credincioasa ortodoxa ferventa, s-a dus chiar in audienta la Pius al X-lea si i-a cerut Papei sa nu admita ca fiul ei, printul, sa devina preot catolic. Familia Ghika era in pericol de a se stinge, din lipsa de urmasi. Atunci s-ar fi cazut de acord ca Vladimir Ghika sa fie doar un misionar laic al Bisericii Catolice. S-a ingrijit de leprosii si saracii lumii, la Paris, la Bucuresti, la Iasi, in Japonia sau India. A devenit preot abia la 50 de ani, dupa ce fratele sau s-a casatorit si a avut un copil.
"Este exact contrariul ahtierii dupa bunuri materiale fara de sfirsit", spune Andrei Brezianu, fost sef al sectiei in limba romana a Vocii Americii. "El a dat totul la saraci, iar in final s-a ales cu puscaria si cu moartea, el, care vizita puscariile. Arghezi a scris o tableta admirabila, "Un print arhiereu". Fusese impresionat ca Monseniorul venea la Vacaresti sau la Jilava, se dadea alarma aeriana, incepeau bombardamentele, iar el statea acolo de vorba cu detinutii, sa ii consoleze. Dupa aceea a fost rasplatit cu puscarie si chiar cu moarte de martir. A dat un sens si o valoare suferintei, un lucru foarte important pentru ca de suferinta nu scapa nimeni".
"Apostolul saracilor si intelectualilor"
Printul Ghika a fost prieten sau a jucat un rol important in convertirea unor mari intelectuali ai secolului trecut - Jacques Maritain, Etienne Gilson, Henri Bergson, Paul Claudel, Francis Jammes. De altfel, discipolii si biografii sai - intre care Elisabeth de Miribel, secretara generalului de Gaulle -, au fost fascinati de usurinta cu care printul trecea din saloanele intelectualilor francezi in leprozerii, in spitale, printre bolnavii de holera sau in baracile celor mai rau famate suburbii pariziene, sa ofere mingiiere sarmanilor. Nu degeaba era numit "apostolul saracilor si intelectualilor".
Medicul Yves Cernea, unul dintre fiii spirituali ai Monseniorului, a stat de vorba cu Vladimir Ghika pe 16 noiembrie 1952, cu doua zile inaintea arestarii acestuia: "Era si genial, si sfint", spune Yves Cernea. "In 1933, printul Ghika a ajuns si in Japonia, ca trimis al Sfintului Scaun, sa instaleze acolo un ordin calugaresc. A fost primit la imparatul Japoniei. Si imparatul i-a spus ca este foarte trist, ca este pentru prima data ca Fiul Soarelui nu are urmas si dinastia se va stinge. Si atunci Monseniorul Ghika i-a spus: "O sa ma rog pentru dumneavoastra si o sa va binecuvintez". Si a intins mina ca sa-i faca semnul crucii pe frunte. Garzile au pus mina pe sabii. Li s-a parut straniu ca un preot strain sa ridice mina deasupra imparatului. Imparatul i-a linistit. Dupa aceea, la circa noua luni, sotia imparatului a nascut un fiu, actualul imparat al Japoniei. Iar asta o stiu direct de la Monseniorul Ghika", spune Yves Cernea.
Printul Ghika stia ca urma sa fie arestat, dar nu a incercat sa fuga. Securitatea il urmarea atit pentru legaturile sale cu strainatatea, cit si pentru ca il considera un intermediar intre Biserica Catolica si ierarhi ortodocsi apropiati de catolicism.
Vladimir Ghika a murit in 1954, la doi ani de la arestare, in inchisoarea Jilava. Inaintea mortii, le-a spus colegilor de suferinta: "Inchisoarea aceasta este sfinta, si noi nici nu banuim".
Sursa: Evenimentul Zilei