Astazi lumea nu se mai preocupa sa afle, sa scoata la iveala ceea ce a fost o data, persoane, evenimente care au marcat cursul istoriei.

Astfel, in ziua de azi se fac multe greseli, confuzii si toate datorita lipsei de interes pentru trecut.

Sa va dau un exemplu. Banuiesc ca putini dintre voi ati auzit de Gheorghe Botezatu (1883-1940), cunoscut ca Georges de Bothezat. Vreau sa va spun ca acest om cu o minte geniala a construit cel mai perfectionat elicopter de atunci. A fost un pionier in domeniul constructiei de elicoptere. Tot el a mai efectuat cercetari privitoare la deplasarea in spatiul cosmic. Se pare ca cei de la Nasa s-au folosit de calculele sale. Gheorghe Botezatu si-a petrecut o mare parte din viata in SUA. Ce m-a socat pe mine in mod foarte neplacut este ca in rezultatele cautarilor mele pe internet legate de acest inginer, am gasit peste tot (bineinteles ca nu in site-uri de la noi din tara, unde nu prea apare) ca el ar fi rus. Iata cum din cauza dezinteresului total, se fac asemenea greseli rusinoase.

Cine-si uita trecutul nu are viitor.


Astept sa vad si voi ce credeti despre acest lucru.

Bine ai venit la Han, Idril!

Bine v-am gasit!

Circula tot felul de povesti. Daca ar fi sa le credem pe toate, noi romanii am inventat avionul, racheta cosmica ce mai, aproape jumatate din inovatiile tehnologice ale secolului XX. Un prieten imi spune ca base-ball-ul a fost introdus in america de romani.

Nu contest autenticitatea meritelor celui numit de tine, dar din moment ce si-a 'strainizat' numele, a plecat in alta tara si descoperirile le-a facut acolo, noi romanii de ce ne mandrim?

GHEORGHE BOTEZATU
1883-1940

Om de ştiinţă şi inventator, a elaborat bazele teoretice ale elicopterului şi ale traseelor spre Lună

S-a născut la Iaşi în 1883, într-o familie de intelectuali. După absolvirea Liceului Internat din oraşil natal a plecat, în 1907, să studieze în Rusia, la Petrograd. Acolo a urmat în paralel Facultatea de Matematică şi Ştiinţele Tehnice, obţinând atât titlul de licenţiat în matematică, precum şi cel de inginer mecanic.
Pentru a înţelege opera lui ştiinţifică, trebuie să apelăm la momentul de referinţă pentru omenire şi în special pentru aviaţie, Montesson, 18 martie 1906, când Traian Vuia a reuşit să ridice aparatul construit de el, mai greu decât aerul, cu mijloacele proprii de bord pe care le-a inventat şi să zboare. Până la acest moment se consideră că numai baloanele dirijabile pot să cucerească spaţiul aerian, avionul fiind considerat o himeră.
După terminarea studiilor univbersitare, tânărul inginer se înscrie la doctorat la Universitatea Sorbona, sub numele de Georges de Bothezat, cu care se va face cunoscut în lumea specialiştilor în construcţii de aeronave de pe întregul glob.
Ca îndrumător pentru doctorat l-a avut pe renumitul profesor Paul Painleve(1863-1933), cunoscut om de ştiinţă, prin studiile sale în domeniul mecanicii clasice şi al teoriei relativităţii. Georges de Bothezat a abordat un subiect pentru teza de doctorat din aeronautică: « Etude de la stabilite de l’aeroplane », pe care a prezentat-o cu succes răsunător în 1911.
Intors la Iaşi cu titlul de doctor inginer, a obţinut un post de profesor la Universitatea din Iaşi.
Pasionat de domeniul aviaţiei, a efectuat o serie de cercetări fundamentale care i-au adus celebritatea: a elaborat teoria generală a elicei propulsive, bazată pe calcule originale efectuate de el şi a dezvoltat teoria elicopterului. Preocupările lui s-au îndreptat şi spre aerodinamică. Universitatea din Dayton, statul Ohio din SUA, i-a oferit o catedră şi postul de director al Laboratorului de aeronave. Având la dispoziţie posibilităţile de experimentare şi fondurile necesare, tentat de condiţiile oferite, pleacă în anul 1920 la Dayton, unde va rămâne pentru tot restul vieţii.
Intre anii 1921-1922 Georges de Bothezat a construi un elicopter proiectat după o concepţie originală.
Ianintea lui, Traian Vuia a adus de asemenea contribuţii esenţiale la progresul zborurilor verticale.
Aparatul realizat de inventatorul Georges de Bothezat avea patru elice portante, cu câte şase pale de incidenţă portantă, montate pe un şasiu cruciform de aluminiu. Elicele erau acţionate de un motor rotativ Gnome-Rhone, de 170 CP. Greutatea aparatului era de 1650 kg. Primul zbor al acestui elicopter s-a efectuat la 12 octombrie 1922, Dayton. Al doilea zbor a avut loc după aproximativ o lună, la 19 ianuarie 1923, cu două persoane la bord.
Deşi rezultatele au fost consemnate de presa mondială ca foarte bune, din lipsă de fonduri, experienţele au fost sistate.
Totuşi, inventatorul Georges de Bothezat a mai construit un elicopter, al cărui indicativ a fost GB5, care după cum apare consemnat în volumul « Istoria aeronauticii », publicat la Paris în 1932, era « cel mai perfecţionat elicopter din epocă ». În toate tratatele de specialitate, aportul de pionierat al celor doi români, Vuia şi Bothezat, în domeniul construcţiilor de elicoptere, este apreciat cum se cuvine.
Prof. dr. ing. Georges de Bothezat a mai efectuat o serie de cercetări teoretice privind mai multe trasee pentru un vehicul cosmic, care s-ar deplasa pe ruta Terra-Lună. Aceste calcule au fost utilizate de specialiştii de la NASA care au pregătit programele de cercetare pentru spaţiul cosmic.
Ilustrul inventator s-a stins din viaţă la Dayton în anul 1940, unde este considerat ca o personalitate de valoare mondială, care a onorat universitatea locală prin prezenţa sa.

(acest text ii apartine domnului Mihai Olteneanu)

helicopter history

dead-cat, ai gasit si tu vad...numai ca nu este de ras.

Clarence, nu am zis ca au fost numai ei pionierii aviatiei, dar au fost printre pionieri.

Ca fapt divers depre Traian Vuia.

Pacat ca se aude prea putin despre ei. In cele mai multe reportaje despre aviatie (nu romanesti) tot despre fratii Wright se pomeneste, despre ai nostri DELOC, in occident lumea habar n-are de ei

Nici la noi in tara lumea nu a auzit de multi...de abia de cativa ani s-a inceput o campanie pentru gasirea petecelor lipsa. Eu personal am fost surprinsa sa aflu despre o groaza de romani si realizarile lor.
Problema tarii noastre este lipsa de interes si superficialitatea...si asta cred ca e valabila pentru diverse domenii. Sunt tari care isi mediatizeaza toate figurile importante, au grija sa le faca cunoscute tuturora. Sa speram ca pe viitor si la noi se va proceda la fel.
Si pentru ca tot vorbim despre trecut, o sa mai aduc informatii referitoare la unii dintre acesti romani. Cred ca o sa le gasiti si tu si altii interesante!
Noapte buna!

@Carmi

Am promis ca mai aduc informatii! Astazi despre Ion St. Basgan!

ION ŞT. BASGAN
1902-1981

Inventatorul forajului rotativ percutant cu care a revoluţionat cercetarea şi extracţia petrolului


În luna august 1925, tânărul absolvent de la Leoben, întors în ţară, conform contractului s-a angajat ca inginer de foraj la Societatea "Steaua română", urmând să lucreze în zona Moreni-Gura Ocniţei. Urmărind săparea sondelor pentru explorarea şi exploatarea petrolului, observă că forajele se executau empiric şi că nu exista o bază teoretică ştiinţifică a acestor lucrări şi se dedică cercetărilor în vederea stabilirii unor principii privind efectuarea găurilor de sondă cu ajutorul instalaţiilor de foraj.
După mai mulţi ani de observaţii şi măsurători, reuşeşte să stabilească o relaţie între principiul lui Arhimede şi acţiunea prăjinilor de foraj, aducând în acest "caz particular" o contribuţie la cunoscutul principiu al învăţatului grec Arhimede din Siracuza (287-212 î.H.).

În studiile sale, observând aplicarea principiului lui Arhimede şi a principiului sonicităţii elaborat de ilustrul savant român Gogu Constantinescu (1881-1965), stabileşte în 1932 efectul Basgan. Rezultatele studiilor sale le comunică la Academia Română în 1933 şi sunt publicate în Analele Academiei Române.

În 1933 Ion Basgan îşi susţine doctoratul la Leoben.

În 1934 a înregistrat primul său brevet de invenţie în România cu titlul "Forajul cu prăjini grele, proporţionale şi forajul sonic cu aplicarea efectului Basgan", sub nr. 22.789/18 mai. Prin această invenţie, în epocă, a revoluţionat tehnica forajului. Aplicând noile metode de foraj în şantierele petroliere din ţară a reuşit performanţe deosebite. Astfel, a mărit viteza de penetrare a sapei, respectiv randamentul forajului, a obţinut puţuri verticale, a evitat ruperea garniturilor care avea ca efect reducerea volumului de instrumentări, acestea având ca efect economic reducerea preţului pe metrul forat cu 30%. Subliniem că prin săparea sondelor după metodele anterioare, garniturile de foraj deviau de la verticală cu până la 45o.
Dar cea mai importantă realizare a acestei invenţii a fost creşterea adâncimii de foraj de la maximum 2000 m la 3000 m până la 5000 m.

Din 1936, sovieticii au folosit invenţia Basgan în câmpurile petroliere de la Baku, prin furt de tehnologie, fără să recunoască drepturile de proprietate intelectuală ale autorului.
În anul 1937, în SUA a fost eliberat brevetul de invenţie nr. 2103137/21 decembrie, privind "Forajul cu prăjini grele Basgan, forajul sonic aplicând efectul Basgan şi transmiterea energiei sonice prin garniturile de foraj". Această invenţie a fost aplicată în SUA de marile companii petroliere, care din cauze conjuncturale nu au achitat nici până în prezent datoriile ce le revin prin legile de protecţie a proprietăţii intelectuale şi utilizarea invenţiilor, care se practică în SUA.

Metoda a fost preluată de toate ţările producătoare de petrol şi în prezent se forează după aceste principii.
În momentul când s-au creat condiţiile de aplicare a invenţiei a izbucnit cel de al doilea război mondial. România a declarat război Statelor Unite, astfel devenind ţară beligerantă inamică. În această situaţie, guvernul american a procedat la sechestrarea proprietăţilor străine ale cetăţenilor din ţările inamice. Invenţiile brevetate în SUA ale ing. Ion Basgan au urmat acelaşi curs. Invenţia fiind consideratăsecretă, ordinul de sechestrare nu a fost publicat în Monitorul Oficial al SUA, având menţiunea că se încadrează în grupa invenţiilor care afectează interesele naţionale.
După încheierea Tratatului de Pace de la Paris din 1948, prin care s-au restituit proprietăţile sechestrate în 1940, brevetul Basgan a fost omis cu bună ştiinţă.

În 1966, printr-un ordin al preşedintelui SUA Johnson, procurorul general a emis un ordin de desechestrare şi restituire a brevetului, fără a limita perioada de recuperare a drepturilor de proprietate intelectuală.
În anul 1966, un grup de experţi din Germania au estimat datoriile utilizatorilor invenţiei – marile companii americane de petrol – la opt miliarde de dolari. Cu ajutorul statului român, familia, ca moştenitoare a acestor drepturi, a acţionat pentru recuperarea sumelor iniţiale şi a dobânzilor aferente. Familia a exprimat dorinţa inventatorului, conform căreia din aceste sume, care se ridică în prezent la 18 miliarde dolari, dacă vor fi recuperate, 90% să fie puse la dispoziţia organismelor naţionale şi internaţionale spre binele omului şi progresul ştiinţei.
Fundaţia "Ion Şt. Basgan", înfiinţată în anul 1997 de către fiul său, ing. Ion Basgan Jr., militează pentru recuperarea de la utilizatori a sumelor datorate familiei şi statului român şi îndeplinirea idealurilor marelui om de ştiinţă inventator privind mediatizarea ştiinţei şi tehnicii româneşti şi ajutorarea personalităţilor aflate în situaţii grele.

După încheierea războiului mondial, inginerul Ion Şt. Basgan lucrează cu pasiune la noi invenţii în domeniul forajului. În anul 1947 înregistrează invenţia "Foraj prin Ciocan Rotary", nr. 37743/30.01.
Din anul 1954 până în 1966, Ion Basgan a lucrat în cadrul Ministerului Agriculturii şi la Comitetul de Stat al Apelor ca proiectant de foraje hidrogeologice pentru aprovizionarea cu apă a populaţiei. În acelaşi timp a fost preşedinte al Comisiei de coordonare a forajelor de apă din ţară.

În 1967, la 29 mai, a depus la o firmă specializată în obţinerea de brevete, "Dominicis" din Italia, brevetul "Forajul sonic la 15.000 m adâncime", care a fost înregistrat în Italia, Franţa, SUA şi Portugalia. Italia a autentificat invenţia eliberând brevetul cu nr. 796419/1.12.1967, Franţa brevetul 15227495/22.04.1968, Portugalia brevetul nr. 48356/8.05.1969.
Tot în 1967 a înregistrat la Oficiul de Invenţii din Bucureşti cererea cu nr. 50615/24.11 pentru obţinerea brevetului intitulat "Forajul sonic".

În 1970, în SUA a fost eliberat patentul 3507341/21.04.1970 pentru "Forajul la 16 km adâncime".
Teoretic, forajul la adâncimea de 15 km, după studiile efectuate de Ion Şt. Basgan, se poate realiza. Nici o companie nu s-a arătat dispusă să execute un foraj la o adâncime atât de mare, atât pentru costul foarte ridicat al unei astfel de lucrări, ca şi pentru faptul că nu prezintă încă interes economic.
Oamenii au aspirat spre cucerirea spaţiului cosmic, dar este posibil ca într-un viitor nu prea îndepărtat ei să îşi îndrepte cercetările spre interiorul pământului şi atunci descoperirile şi invenţiile lui Ion Şt. Basgan vor fi valorificate.

A fost autorul a peste 50 de lucrări, publicate în ţară şi străinătate, unele premiate de Academia Română. A reprezentat ţara la congresele internaţionale ale petrolului.
Viaţa şi opera savantului inventator au fost evocate şi de actualul AGIR şi în "Univers ingineresc". Dr. ing. Gabriel I. Năstase a publicat o documentată monografie intitulată "Un inventator de geniu", Ed. Rapana 1997, tradusă în limba engleză sub titlul "Ion Basgan, a Romanian Inventor", Ed. AGIR, 2000, prezentată la Expoziţia de la Hanovra.

Putem fi mândri că un român a revoluţionat tehnica forajului, prin invenţiile sale aducând o contribuţie valoroasă în domeniul cercetării şi extracţiei petroliere. El a dat posibilitatea specialiştilor din ţările producătoare să caute ţiţeiul la adâncimi din ce în ce mai mari, să îl scoată la suprafaţă mărind potenţialul energetic al omenirii. Acest inventator s-a format la şcoala românească, recunoscută în toată lumea. Invenţiile sale în domeniul forajului au fost utilizate şi pentru extragerea apei potabile şi industriale, atât de necesară oamenilor.
Misterul acestui fapt senzaţional este că ţării noastre natura i-a dăruit petrol şi mulţi oameni pricepuţi, care prin invenţiile lor şi-au înscris numele în panteonul civilizaţiei moderne.

Sursa: Ingineri Mari Personalitati, autor Mihai Olteneanu

Zorro
Da ai mare dreptate! Daca ai informatii interesante te rog sa le impartasesti si cu noi! Asta e valabil pentru toti!

IDRIL, sa stii ca primul care a facut shita unui elicopter pornind de la un studiu de libelula, a fost Leonardo da Vinci.

@contraste
Da, ai dreptate! Leonardo da Vinci a fost un vizionar:).
La aceasta adresa se gasesc mai multe informatii: Leonardo da Vinci

un umanist perfect