Versiune completa:Ratiune Vs Simtire
HanuAncutei.com - ARTA de a conversa > Odaia Dezbaterilor: Stiinta si Cultura > Odăi in Dialog - Dezbaterile Hanului > Psihologie - Teorii si Aplicatii. Dezvoltare personala
Este evident ca in societatea de astazi, cel mai mare succes il au cei care elimina pe cat putinta sentimentele si se bazeaza pe ratiune. Dar mai pot rezista si cei care se bazeaza pe simtire sau ei sunt exclusi din start? Dintre cele doua, ce ati alege si, mai ales, de ce?
Nu stiu daca as putea alege intre cele doua. Am nevoie de ambele. Nu, nu pot fi separate. Chiar si pe plan profesional am nevoie de sentimente.....
Societatea eticheteaza emotiile ca pozitive sau negative, potrivite sau nepotrivite. In functie de asta si pe noi: tari sau slabi. Societatea a lasat putin loc pentru exprimarea lor in voie, de exemplu la un film indian 
. Dar cand iti exprimi emotiile adecvat in public ce mai zice societatea ? Zice ca esti descurcaret. Nu mi se pare ca face o deosebire intre un comportament moral sau imoral, "descurcaret" poate avea si conotatii negative. Cu toate astea nu le-as alege decat pe amandoua. Ratiunea imi foloseste sa fac calcule la piata cand cumpar rosii si castraveti. Ce-ar fi sa ma apuc sa fac o lista cu avantaje si dezavantaje cand ma indragostesc ?
. Dar cand iti exprimi emotiile adecvat in public ce mai zice societatea ? Zice ca esti descurcaret. Nu mi se pare ca face o deosebire intre un comportament moral sau imoral, "descurcaret" poate avea si conotatii negative. Cu toate astea nu le-as alege decat pe amandoua. Ratiunea imi foloseste sa fac calcule la piata cand cumpar rosii si castraveti. Ce-ar fi sa ma apuc sa fac o lista cu avantaje si dezavantaje cand ma indragostesc ?
Normal ar fi ca cele doua sa nu se excluda. Important este echilibrul dintre ratiune si simtire, sunt momente cand trebuie sa primeze ratiunea si momente cand sentimentele trebuie sa se faca simtite. Ratiunea nu inseamna reprimarea sentimentelor; chiar si intr-un mediu prin excelenta calculat, un "insensibil" face nota discordanta. Dar sensibilitatea este uneori obligata sa tina cont si de ratiune. Aici intervine autocontrolul.
Dihotomia este falsa. Sigur ca uneori ratiunea este de o parte a baricadei si simtirea de cealalta, insa aceasta situatie este departe de a fi generala. La fel de bine se intampla ca o ratiune sa fie in conflict cu o alta (sau o simtire cu o alta), insa nu ne punem atunci problema ca ratiunea este in conflict cu ratiunea (sau simtirea cu simtirea).
Nu cred ca societatea a impus inhibarea sentimentelor. Aceasta poate fi productiva in afaceri eventual, dar nu in societate in sensul cel mai general. Societatea apreciaza oamenii care stiu sa fie si rationali si sensibili. Sigur ca societatea va formula si diverse judecati, insa acestor judecati se supun si ratiunea, si simtirea si inca multe altele. Si "rational", si "sensibil" sunt cuvinte care pot fi rostite atat in sensul bun cat si cu o conotatie negativa. Insa cand cineva este etichetat drept "rational si sensibil", nu prea poate fi ceva "rau". Asta ar trebui sa ne spuna ceva.
Cazurile particulare in care chiar exista un conflict ar trebui tratate ca niste cazuri particulare. Uneori sentimentele sunt distructive si calea ratiunii este cea mai indicata, fara sa presupuna o raceala a celui care face o asemenea alegere. Alteori primeaza ratiunea de a face ceea ce simti. Uneori e foarte greu de distins cazul in care ne aflam. Concluzia e ca - pur si simplu - depinde.
Nu cred ca societatea a impus inhibarea sentimentelor. Aceasta poate fi productiva in afaceri eventual, dar nu in societate in sensul cel mai general. Societatea apreciaza oamenii care stiu sa fie si rationali si sensibili. Sigur ca societatea va formula si diverse judecati, insa acestor judecati se supun si ratiunea, si simtirea si inca multe altele. Si "rational", si "sensibil" sunt cuvinte care pot fi rostite atat in sensul bun cat si cu o conotatie negativa. Insa cand cineva este etichetat drept "rational si sensibil", nu prea poate fi ceva "rau". Asta ar trebui sa ne spuna ceva
.Cazurile particulare in care chiar exista un conflict ar trebui tratate ca niste cazuri particulare. Uneori sentimentele sunt distructive si calea ratiunii este cea mai indicata, fara sa presupuna o raceala a celui care face o asemenea alegere. Alteori primeaza ratiunea de a face ceea ce simti. Uneori e foarte greu de distins cazul in care ne aflam. Concluzia e ca - pur si simplu - depinde.
Ba, dimpotrivă, cu permisiunea voastră eu aş īndrăzni să lansez afirmaţia că cele 2 - sentiment şi raţiune - se exclud reciproc, se opun una alteia. Treaba asta se vede cel mai bine cīnd avem extremele (100% sentiment sau 100% raţiune), cum ar fi, de exemplu pasiunea amoroasă toridă, īn primul caz şi omul extrem de calculat, care nu are altceva īn cap decīt interesul lui material (financiar), de cealaltă parte.
Intervine, cum spunea cineva mai sus, autocontrolul, care echilibrează procentele şi care ne face viaţa cīt de cīt normală şi... suportabilă!
Intervine, cum spunea cineva mai sus, autocontrolul, care echilibrează procentele şi care ne face viaţa cīt de cīt normală şi... suportabilă!
@caa
Sa intelegem ca un parinte care isi iubeste copilul va fi intotdeauna irational in ceea ce il priveste pe acesta?
Sa intelegem ca un parinte care isi iubeste copilul va fi intotdeauna irational in ceea ce il priveste pe acesta?
Īmi pare rău Colecţionaro, nu īnţeleg ce vrei să spui...
Oamenii care au darul rugăciunii - considerată de ei cea mai importantă activitate spirituală pe care o poate face cineva - au īn descrierea "tehnicilor" rugăciunii, deseori, exprimarea "a coborī cu mintea īn inimă" (atunci cīnd te rogi) adică a uni raţiunea (mintea) cu simţirea (inima) subordonīnd uşurel prima faţă de a doua pt. a te īnălţa către Dumnezeu. Şi de aici se poate vedea că raţiune şi simţirea sīnt deosebite (chiar localizate diferit!) şi că trebuie armonizate īn funcţie de ce scop ai de atins...
Oamenii care au darul rugăciunii - considerată de ei cea mai importantă activitate spirituală pe care o poate face cineva - au īn descrierea "tehnicilor" rugăciunii, deseori, exprimarea "a coborī cu mintea īn inimă" (atunci cīnd te rogi) adică a uni raţiunea (mintea) cu simţirea (inima) subordonīnd uşurel prima faţă de a doua pt. a te īnălţa către Dumnezeu. Şi de aici se poate vedea că raţiune şi simţirea sīnt deosebite (chiar localizate diferit!) şi că trebuie armonizate īn funcţie de ce scop ai de atins...
| QUOTE (caa @ 25 May 2004, 02:14 PM) |
| a coborī cu mintea īn inimă |
Imi place asta, o s-o tin minte.
| QUOTE (caa @ 25 May 2004, 02:14 PM) |
| raţiune şi simţirea sīnt deosebite (chiar localizate diferit!) şi că trebuie armonizate īn funcţie de ce scop ai de atins... |
Oops, te duci la biserica si te invata anatomie, neurofiziologie si principii moderne de educatie.
Si asta imi place foarte mult.| QUOTE (caa @ 25 May 2004, 02:14 PM) |
| subordonīnd uşurel prima faţă de a doua |
Chestia cu cine este seful e stabilita deja: emotiile. Copiii stiu asta, nu trebuie sa-i invete nimeni. Adultii insa uita si trebuie sa invete din nou.
@caa
In primul post ai spus ca:
In primul post ai spus ca:
| QUOTE |
| Ba, dimpotrivă, cu permisiunea voastră eu aş īndrăzni să lansez afirmaţia că cele 2 - sentiment şi raţiune - se exclud reciproc, se opun una alteia. |
Cu asta nu am fost de acord.
In al doilea post ai spus ca:
| QUOTE |
| Şi de aici se poate vedea că raţiune şi simţirea sīnt deosebite (chiar localizate diferit!) şi că trebuie armonizate īn funcţie de ce scop ai de atins... |
Sunt de acord ca sunt diferite, este chiar evident. Asta insa nu inseamna ca se exclud reciproc. Ba, dupa cum tu insuti spui, pot coopera. Ceea ce chiar inseamna ca nu se exclud reciproc.
Of, of, că greu se mai īnţeleg oamenii īntre ei īn ziua de azi 
Am zis că se exclud īn sensul că se opun, că sīnt cam cum e uleiul şi apa puse īn acelaşi pahar. Cooperează că n-au īncotro, aşa sīntem noi făcuţi...Pot, de asemenea coexista, normal, dar trebuie "īnghesuită" una dacă ai nevoie de celaltă. Cam aşa ceva, nu mai ştiu ce să mai spun...
Dar cu părinţii şi copiii ce-ai vrut să zici?
Am zis că se exclud īn sensul că se opun, că sīnt cam cum e uleiul şi apa puse īn acelaşi pahar. Cooperează că n-au īncotro, aşa sīntem noi făcuţi...Pot, de asemenea coexista, normal, dar trebuie "īnghesuită" una dacă ai nevoie de celaltă. Cam aşa ceva, nu mai ştiu ce să mai spun...
Dar cu părinţii şi copiii ce-ai vrut să zici?
Am vrut sa spun ca un parinte poate sa isi iubeasca odrasla si in acelasi timp sa fie rational in comportamentul fata de aceasta, fara sa trebuiasca sa "inghesuie" nimic.
Dă palma aici că am īnceput să ne īnţelegem chiar dacă fiecare rămīne "pe-a lui" 
Părintele ăla de care pomeneşti, dacă nu "īnghesuie" īntr-adevăr nimic, e un om cu calităţi deosebite şi eu īmi scot pălăria
!
Părintele ăla de care pomeneşti, dacă nu "īnghesuie" īntr-adevăr nimic, e un om cu calităţi deosebite şi eu īmi scot pălăria
!
| QUOTE (Rose @ 24 May 2004, 02:07 AM) |
| mai pot rezista si cei care se bazeaza pe simtire sau ei sunt exclusi din start? |
Conceptele astea doua sunt puse de tine un loc pe plan prea larg.
Totusi, nu cred ca sunt exclusi cei care pun accent pe simtire. Lumea in care traim nuprea are timp si bani pentru simtire... Cred ca de aici pleaca problema. Deci problema e mai mult din punct de vedere profesiuonal si al ierarhiei.
Dar in restul relatiilor interumane mai e loc de sentimente si de simtire. Mie asa mi se pare.
Deci e clar din ceea ce am spus ce si cand as alege dintre cele doua
Vreau sa va spun, ca eu reusesc sa le imbin pe amindoua perfect. Mintea si emotiile mele coopereaza impreuna...am reusit sa creez o balanta, in asa fel incit sa nu cad in extreme, sa nu fiu nici prea rationala si nici prea fleasca din cauza emotiilor. E greu de crezut ce spun aici, stiu, dar prietenii care ma cunosc f bine, observa aceasta si mi-o spun tot timpul. Din acest motiv, sint extrem de obiectiva.
E greu de crezut ce spun aici, stiu, dar prietenii care ma cunosc f bine, observa aceasta si mi-o spun tot timpul. Din acest motiv, sint extrem de obiectiva.
Eu zic ca rationez , dar cred ca simtasc !! 
| QUOTE (LigiaB @ 29 May 2004, 01:05 AM) |
| Vreau sa va spun ca eu reusesc sa le imbin pe amindoua perfect. |
Bineīnţeles că e greu de crezut aşa ceva. Nu ştiu cum reuşim să sucim noi, oamenii, lucrurile şi noţiunile īn aşa fel īncīt normalitatea descrisă de tine să ne apară ca ceva greu de crezut...!
Caa, grozav imi placi! 
Uite ti-am raspuns, dar datorita naturii postului, am sters....
Daca citesti cu atentie raspunsul meu initial, vei intelege de ce am scris ce am scris...(hint...am prieteni multi si buni)
Uite ti-am raspuns, dar datorita naturii postului, am sters....
Daca citesti cu atentie raspunsul meu initial, vei intelege de ce am scris ce am scris...(hint...am prieteni multi si buni)
Relativ off-topic: Dar Ligia, pentru fiinta umana si actiunile sale putem folosi adjectivul 'perfect' la un nivel absolut? Omul tinde catre perfectiune, dar ajunge vreodata sa fie perfect in vreun domeniu, pe orice plan s-ar manifesta el?
Intreb asta pentru ca m-au uimit doua atribute prezentate de tine, anume cel de comuniune perfecta si cel de obiectivitate extrema. Pot ele (co)exista intr-o lume dominata de sentimente?
Intreb asta pentru ca m-au uimit doua atribute prezentate de tine, anume cel de comuniune perfecta si cel de obiectivitate extrema. Pot ele (co)exista intr-o lume dominata de sentimente?
Mihai nu sint off topic, daca eram imi stergeai postul. 
Uite iti scriu ceea ce i-am scris la Caa privat.
Eu ma rog. Zilnic. In timp ce meditez si vorbesc cu D-zeu, ma linistesc. Prin rugaciune gindurile mele se aliniaza cu gindurile lui D-zeu. Stiu care sint bune, stiu care trebuiesc eliminate. Emotiile care initial ar vrea sa o ia razna (si citeodata pe drept cuvint [hint ] isi pierd din intensitate, ratiunea si ea la faza asta kicks in si se creaza echilibrul de care vorbeam.
Repet, reusesc asta numai ptr faptul ca ma rog si ca am cerut aceasta.
Logic nu se poate, ai dreptate, dar spune-mi si mie ce nu se poate cu D-zeu? Practic, eu cer intelepciune! Solomon a avut-o, a stiut ce sa ceara... Eu cer ca el. Intelepciunea este un dar perfect de la D-zeu, zic eu.
Oare o sa imi zici iar ca sint off topic? Sau ca raspunsul meu e prea "religios"?
Acum serios....Off-topic, ptr mine nu inseamna cind deviez putin de la subiectul initial sa explic unui forumist modul meu de gindire cu privire la cea ce am scris. Datorita perceptiilor diferite e f greu sa vezi un anumit lucru la fel ca cel de linga tine, optica difera Mihai... e imposibil trebuie sa recunosti.
Te rog observa totusi, ca am incercat sa nu fiu offtopic, de-asta i-am raspuns la Caa lapidar pe forum si am continuat privat. : ) Eu respect regulile forumului.
Daca tu crezi ca totusi sint off topic, te rog sa stergi. Din fericire esti boss'ul si ai the upper hand.
Uite iti scriu ceea ce i-am scris la Caa privat.
Eu ma rog. Zilnic. In timp ce meditez si vorbesc cu D-zeu, ma linistesc. Prin rugaciune gindurile mele se aliniaza cu gindurile lui D-zeu. Stiu care sint bune, stiu care trebuiesc eliminate. Emotiile care initial ar vrea sa o ia razna (si citeodata pe drept cuvint [hint
] isi pierd din intensitate, ratiunea si ea la faza asta kicks in si se creaza echilibrul de care vorbeam. Repet, reusesc asta numai ptr faptul ca ma rog si ca am cerut aceasta.
Logic nu se poate, ai dreptate, dar spune-mi si mie ce nu se poate cu D-zeu?
Practic, eu cer intelepciune! Solomon a avut-o, a stiut ce sa ceara... Eu cer ca el. Intelepciunea este un dar perfect de la D-zeu, zic eu. Oare o sa imi zici iar ca sint off topic? Sau ca raspunsul meu e prea "religios"?
Acum serios....Off-topic, ptr mine nu inseamna cind deviez putin de la subiectul initial sa explic unui forumist modul meu de gindire cu privire la cea ce am scris. Datorita perceptiilor diferite e f greu sa vezi un anumit lucru la fel ca cel de linga tine, optica difera Mihai... e imposibil trebuie sa recunosti.
Te rog observa totusi, ca am incercat sa nu fiu offtopic, de-asta i-am raspuns la Caa lapidar pe forum si am continuat privat. : ) Eu respect regulile forumului.
Daca tu crezi ca totusi sint off topic, te rog sa stergi.
Din fericire esti boss'ul si ai the upper hand.
| QUOTE |
| Mihai nu sint off topic, daca eram imi stergeai postul. |
Nu chiar toate mesajele off-topic sunt sterse, in functie de continutul acestora.
Revenind la mesajul tau, eu am pornit de la observatia ta, potrivit careia reusesti sa imbini perfect ratiunea si simtirea.
Iar afirmatiile tale vin tocmai sa demonstreze faptul ca acest lucru nu este posibil. Numai in timpul meditatiei tinzi spre aceasta perfectiune. Dar nici atunci nu reusesti sa le imbini perfect. Pentru ca un singur Om a reusit asta Ligia, si o stii ca bun crestin.
Asadar, singurele momente, dupa cum spui, in care tinzi spre aceasta desavarsire sunt cele de meditatie. Si repet, doar incerci sa te indepartezi de cele lumesti. Dar la un nivel inalt reusesc acest lucru doar teocentricii. Tu tinzi cel mult sa diminuezi egocentrismul. Emotiile "isi pierd din intensitate", dar nu se anuleaza.
| QUOTE |
| Intelepciunea este un dar perfect de la D-zeu, zic eu. |
Ei vezi, tinzi tu sa folosesti acest 'perfect'...
Ligia, orice dar de la Dumnezeu este desavarsit. Este gresit in a spune ca ceva anume este perfect la Dumnezeu, din moment ce Dumnezeu este Desavarsirea la cel mai inalt nivel.
| QUOTE |
| spune-mi si mie ce nu se poate cu D-zeu? |
| QUOTE |
| Datorita perceptiilor diferite e f greu sa vezi un anumit lucru la fel ca cel de linga tine, optica difera Mihai... e imposibil trebuie sa recunosti. |
E foarte greu ori imposibil?
Deci exista ori nu exista imposibilul? Ei bine, nu recunosc faptul ca e imposibil, ba chiar te contrazic, tocmai cu ceea ce ai spus mai inainte. | QUOTE |
| Te rog observa totusi, ca am incercat sa nu fiu offtopic, de-asta i-am raspuns la Caa lapidar pe forum si am continuat privat. |
Foarte bine, este recomandat ca problemele personale sa le discutam pe PM.
Mihai ce placere sa discut cu tine. 
Bine mi-ai disecat mesajul, ai talent, ce mai...
M-a surprins placut postul tau cind am citit si printre rinduri.
Revenind on topic, cind eu am spus ca imbin ratiunea si emotiile perfect, m-am referit la faptul, ca ma descurc f bine in momente critice si importante, sa tin o cale de mijloc, sa nu bufnesc si nici sa rationalizez pina obosesc psihic/fizic . Ma focusez pe ce e important si elimin detaliile stufoase care, fura atentia atit de usor. Eu pot vedea miezul problemei cu usurinta. (Mihai, la asta m-am referit cind am spus ce am scris in bold, asta-i defintia declaratiei facute de mine, e important sa retii, sa intelegi ce tot spun eu aici
)
Crede-ma ca se poate, eu una ma incapatinez sa nu cad victima emotiilor mele sau ratiunii (extreme) care te poate duce prin coclauri daca o lasi... Cind altii fac crize si pierd sensul, eu sint calma. Poate ma indoi ca o trestie, dar de rupt, nimic nu ma rupe. Stiu pe CE ma reazam. (aici, daca nu ai inteles 'definita' de mai sus, poti spune ca sint off-topic, dar nu sint)
Mihai
Bine mi-ai disecat mesajul, ai talent, ce mai...
M-a surprins placut postul tau cind am citit si printre rinduri.
Revenind on topic, cind eu am spus ca imbin ratiunea si emotiile perfect, m-am referit la faptul, ca ma descurc f bine in momente critice si importante, sa tin o cale de mijloc, sa nu bufnesc si nici sa rationalizez pina obosesc psihic/fizic . Ma focusez pe ce e important si elimin detaliile stufoase care, fura atentia atit de usor. Eu pot vedea miezul problemei cu usurinta. (Mihai, la asta m-am referit cind am spus ce am scris in bold, asta-i defintia declaratiei facute de mine, e important sa retii, sa intelegi ce tot spun eu aici
)Crede-ma ca se poate, eu una ma incapatinez sa nu cad victima emotiilor mele sau ratiunii (extreme) care te poate duce prin coclauri daca o lasi...
Cind altii fac crize si pierd sensul, eu sint calma. Poate ma indoi ca o trestie, dar de rupt, nimic nu ma rupe. Stiu pe CE ma reazam. (aici, daca nu ai inteles 'definita' de mai sus, poti spune ca sint off-topic, dar nu sint)Mihai
| QUOTE |
| Asadar, singurele momente, dupa cum spui, in care tinzi spre aceasta desavarsire sunt cele de meditatie. Si repet, doar incerci sa te indepartezi de cele lumesti |
Aici eu observ ca tu lasi loc ptr eroare. Spui ca in afara momentelor de rugaciune, omul poate reactiona oricum. Pai eu zic ca de-asta ne rugam, ca sa fim diferiti (vezi in bold
) dupa ce terminam rugaciunea. Apoi, cind eu am spus ca ma rog, asta inseamna ca ma rog muuult. MULT. Iar cind vin momentele critice esti in garda... Apoi rugaciunea are efecte... (lasting efects)
Intelepciunea asta de care zic eu, Mihai, prin rugaciune se poate chiar adincii...eu cred ca noi incercind sa rationalizam si sa o definim/explicam elegant, nu facem altceva decit ne pierdem in detalii.
Nu se poate sa fii perfect, f adevarat, un singur Om a fost asa. Dar poti actiona/trai exemplar, poti exercita self-control si iti poti infrina pornirile (temperamentul), minia...poti arata bunatate si ingaduinta...Cind D-zeu vede ca iti dai silintele si faci tot ce depinde de tine, atunci El iti ia partea, El te intelepteste....
Mihai, tu chiar nu ai intilnit niciodata oameni care sint calculati, blinzi, binevoitori si relaxati, oameni care emana pace si in jurul carora te linistesti, oameni care atunci cind vorbesc te insufletesc?
Bunicul meu a fost unul...si in ziua de azi lumea il pomeneste. Pe omul asta nu il puteai enerva, supara, el imbina emotiile si ratiunea f bine. (am evitat cuvintul cu pricina
)Apoi la biserica (americana) am intilnit o femeie. In ziua cind i-a murit singura fata (chiar terminase medical school), s-a sculat in picioare si calm fara sa plinga, a anuntat cind va fi mormintarea, si a adaugat ca...ea nu intelege de ce D-zeu a ingaduit asa ceva, dar ea, are pace...tot ea spunea ca aceasta moarte, nu e decit o despartire de ceva timp, si ca ea isi va revedea fata in rai. Avusese si un vis ca ii va muri fata.
Femeia asta se ruga ptr tine si te vindecai, era deosebita, si era om. Mihai, nu o pot uita, nivelul la care a ajuns femeia asta in umblarea ei cu D-zeu e extraordinar..
Ultim lucru...
LigiaB
| QUOTE |
| Datorita perceptiilor diferite e f greu sa vezi un anumit lucru la fel ca cel de linga tine, optica difera Mihai... e imposibil trebuie sa recunosti. |
Aici incercam sa impusc 2 iepuri odata, voiam sa spun ca unora de linga tine le e f greu sa inteleaga ce spui, iar altora le e imposibil.
Mihai multam fain ptr discutie, mi-a facut placere. : )
| QUOTE |
| imbin ratiunea si emotiile perfect, m-am referit la faptul, ca ma descurc f bine in momente critice si importante |
Asadar, nu le imbini perfect, ci 'foarte bine'. Ma bucura faptul ca ai ajuns la aceasta concluzie, pentru ca e o diferenta destul de mare intre a face un lucru perfect si a-l face face 'foarte bine'.
| QUOTE |
| Mihai, la asta m-am referit cind am spus ce am scris in bold, asta-i defintia declaratiei facute de mine, e important sa retii, sa intelegi ce tot spun eu aici |
In majoritatea cazurilor in care cineva explica clar si nu lasa loc ambiguitatilor, reusesc sa-l inteleg.
| QUOTE |
| Aici eu observ ca tu lasi loc ptr eroare. Spui ca in afara momentelor de rugaciune, omul poate reactiona oricum. Pai eu zic ca de-asta ne rugam, ca sa fim diferiti dupa ce terminam rugaciunea. |
Eroarea a pornit de la o afirmatie de-a ta:
| QUOTE |
| In timp ce meditez si vorbesc cu D-zeu, ma linistesc. |
Experienta din timpul rugaciunii este mult mai profunda decat cea de dupa rugaciune.
| QUOTE |
| Apoi, cind eu am spus ca ma rog, asta inseamna ca ma rog muuult. MULT. |
Ma bucura sa aud asta!
Insa cred ca e mai bine ca timpul in care tu te rogi si ce anume te rogi sa fie micul tau secret cu Dumnezeu.
| QUOTE |
| Dar poti actiona/trai exemplar, poti exercita self-control si iti poti infrina pornirile (temperamentul), minia...poti arata bunatate si ingaduinta...Cind D-zeu vede ca iti dai silintele si faci tot ce depinde de tine, atunci El iti ia partea, El te intelepteste.... |
| QUOTE |
| Mihai, tu chiar nu ai intilnit niciodata oameni care sint calculati, blinzi, binevoitori si relaxati, oameni care emana pace si in jurul carora te linistesti, oameni care atunci cind vorbesc te insufletesc? |
Ba da, sunt intru-totul de acord ca exista persoane ce au ajuns la un echilibru spiritual. Ma deranja insa acel 'perfect', dar acum l-ai corectat si totul este ok.
Că mult v-a mai trebuit să ajungeţi la o concluzie. 
Din fericire nu există nici raţiune perfectă, nici simţire perfectă. Că, altfel, ce ne-ar mai rămīne de făcut, ne-am prosti "făcīnd pluta" īntr-un ocean de perfecţiune !
Din fericire nu există nici raţiune perfectă, nici simţire perfectă. Că, altfel, ce ne-ar mai rămīne de făcut, ne-am prosti "făcīnd pluta" īntr-un ocean de perfecţiune !
Nu cred ca ratiunea ar trebui sa fie VERSUS simtire, ci sa formeze un tot armonios impreuna cu trupul. Spiritele, gandurile si trupurile noastre trebuie sa realizeze o impreuna-lucrare pentru ca noi sa putem intra in Imparatia Tatalui.
Redau mai jos un fragment din "CARTEA ESENIANA A MAESTRULUI VIRTUTII", in care Mantuitorul Iisus Hristos se adreseaza multimilor:
Redau mai jos un fragment din "CARTEA ESENIANA A MAESTRULUI VIRTUTII", in care Mantuitorul Iisus Hristos se adreseaza multimilor:
| QUOTE |
| Binecuvintat este Copilul Luminii/ Al carui spirit e inte- lept! Caci el va creea cerul./ Spiritul celui intelept e un cimp bine lucrat,/ In recolte abundente./ Daca aratam omului intelept/ Un pumn de graunte,/ El isi va imagina imediat/ Un cimp de grine aurite./ Daca aratam unui prost/ Un pumn de graunte,/ El nu va vedea decit grauntele inaintea sa/ Si le va trata ca pe niste pietricele fara valoare./ Cimpul inteleptului/ Produce mari re- colte,/ Cimpul celui prost/ Da o recolta de pietre./ Astfel se intimpla cu gindurile noastre./ La fel cum lanul de griu aurit/ Exista, ascuns in graunte,/ La fel imparatia cerurilor/ e ascunsa in gindurile voastre./ Daca puterea, dragostea si intelepciunea/ Ingerilor Tatalui Ceresc le locuiesc,/ Ele ne vor duce/ Pina la malul oceanului cosmic./ Dar daca ele sint minjite/ De corup- tie, ura si ignoranta,/ Ne vor inlantui picioarele/ De stilpii durerii si suferintei./ Nimeni nu poate sluji la doi stapini/ Si un spirit umplut de lumina Legii/ Nu poate rabda nici un gind rau./ Cel care a gasit pacea spiritului/ A invatat sa se ridice dincolo/ De imparatia Ingerilor./ Fie ca spiritul vostru sa cunoasca aceasta pace/ Inima voastra s-o doreasca,/ Si corpul vostru s-o realizeze! |
Mi-am permis sa bolduiesc partea de final, pe care Hristos o repeta cu obstinatie, ca pe o mantra, in majoritatea predicilor tinute in perioada sa eseniana. In ultimele cuvinte cred ca sta atitudinea pe care ar trebui sa o avem, de fiecare data cand incercam sa manifestam Puterea, Slava si Marirea Tatalui Ceresc...
Va invit ca substratul religios sa il tratam in cadrul subforumului 'Universul Credintei', nu in cadrul celui dedicat Psihologiei Umane.
Multumesc pentru intelegere.
Multumesc pentru intelegere.
| QUOTE (YoyoMan @ 28 May 2004, 03:45 PM) | ||
Conceptele astea doua sunt puse de tine un loc pe plan prea larg. Totusi, nu cred ca sunt exclusi cei care pun accent pe simtire. |
Nu cred sa fi vazut un caz in care cei mai sensibili(nu stiu daca e chiar cel mai potrivit cuvant) sa nu fie marginalizati, in care sa nu se faca mai multe glume pe seama lor si sa fie catalogati din start cu mai putine sanse de reusita in viata. De cand ma stiu mi s-a spus sa fiu calma, sa nu ma las coplesita de emotii. Cand iei o decizie ti se recomanda sa fii lucid si rational. Este foarte posibil sa ma insel cand spun ca unui om care mai mult gandeste decat simte ii va merge mai bine. Si, totodata, poate ca varsta ma face sa consider maturitatea ca acea perioada din viata in care sentimentele trec pe planul doi. Dar deocamdata existenta unui echilibru intre cele doua laturi mi se pare ceva imposibil.
as vrea sa pun daca se poate un citat din filmul "The dead poets society" care este foarte potrivit cred eu:
John Keating: We don't read and write poetry because it's cute. We read and write poetry because we are members of the human race. And the human race is filled with passion. And medicine, law, business, engineering, these are noble pursuits and necessary to sustain life. But poetry, beauty, romance, love, these are what we stay alive for. To quote from Whitman, "O me! O life!... of the questions of these recurring; of the endless trains of the faithless... of cities filled with the foolish; what good amid these, O me, O life? Answer. That you are here - that life exists, and identity; that the powerful play goes on and you may contribute a verse." That the powerful play goes on and you may contribute a verse. What will your verse be?
John Keating: We don't read and write poetry because it's cute. We read and write poetry because we are members of the human race. And the human race is filled with passion. And medicine, law, business, engineering, these are noble pursuits and necessary to sustain life. But poetry, beauty, romance, love, these are what we stay alive for. To quote from Whitman, "O me! O life!... of the questions of these recurring; of the endless trains of the faithless... of cities filled with the foolish; what good amid these, O me, O life? Answer. That you are here - that life exists, and identity; that the powerful play goes on and you may contribute a verse." That the powerful play goes on and you may contribute a verse. What will your verse be?
ComicDiva, o traducere, chiar aproximativa, ar fi fost indicata !
Rose si eu am observat de mult timp ca persoanele care isi arata cu usurinta emotiile sunt marginalizate, supuse glumelor de tot soiul. Reactia mea a fosta atunci sa evit sa ma exteriorizez de fata cu oricine. Partial am reusit. Insa... in timp atitudinea asta devine obositoare. Plus ca este frustrant sa disimulezi de fiecare data cand te afecteza ceva. Asa ca am optat pentru calea de mijloc: imi manifest emotiile, dar incerc sa le tin totusi sub control. Si, aproape niciodata, sa nu te lasi dominata de ele la scoala/munca, pentru ca automat vei fi taxata pe viitor. 
N-am gasit un loc mai bun unde sa postez ceea ce urmeaza. Tocmai le-am primit printr-un e-mail si ma grabesc sa vi le pun si voua la dispozitie. Mie mi-au placut!
A fost odata un baiat cu un caracter foarte urat. Tatal lui i-a dat intr-o zi un saculet cu cuie si i-a spus sa bata cate un cui in usa gradinii de fiecare data cand isi pierde cumpatul si/sau se cearta cu cineva.
In prima zi a batut 37 de cuie in usa. Saptamanile ce au urmat a invatat sa se controleze si numarul cuielor batute in usa s-a micsorat de la o zi la alta. Descoperise ca este mult mai usor sa te controlezi decat sa bati cuie intr-o usa.
In sfarsit a sosit ziua in care baiatul nu a mai batut nici un cui in usa. S-a dus prin urmare la tatal sau sa ii spuna ca nu a mai batut nici un cui in aceasta zi.
Tatal lui i-a spus atunci sa scoata un cui din usa pentru fiecare zi care trece in care nu isi pierde rabdarea. Zilele au trecut si in sfarsit baiatul a putut sa-i spuna tatalui ca a scos toate cuiele din usa.
Tatal l-a condus pe baiat pana in fata usii si s-a spus: « Fiule, te-ai purtat foarte bine dar priveste cate gauri sunt in usa ! »
Nu va mai fi niciodata ca inainte. Cand te certi cu cineva si cand ii spui lucruri urate ii lasi o rana ca aceasta.
Poti infige un cutit intr-un om si sa il scoti imediat dar rana va ramane pentru totdeauna. Nu are importanta de cate ori te vei scuza, rana va ramane. O rana verbala face la fel de rau ca si una fizica. PRIETENII sunt bijuterii rare, te fac sa zambesti si te incurajeaza. Sunt gata sa te asculte atunci cand ai nevoie, te sustin si isi deschid in fata ta inima. Arata prietenilor tai cat de mult ii iubesti.
..
« Una din fericirile prieteniei este de a sti cui sa ii impartasesti un secret. » (Alessandro Manzoni)
Da oamenilor mai mult decat se asteapta si fa-o cu gust.
Atunci cand spui « TE IUBESC ! » spune-o serios
Atunci cand spui « imi pare rau », priveste-l pe celalalt in ochi.
Nu ii judeca pe ceilalti dupa reprosurile lor. Poti sa suferi dar este singura modalitate de a trai viata.
Daca cineva iti pune o intrebare la care nu doresti sa ii raspunzi, zambeste si intreaba-l « De ce vrei sa stii? »
Aminteste-ti ca cea mai mare dragoste si cele mai mari succese pot avea riscuri majore
Cand pierzi, nu pierde si lectia.
Aminteste-ti cei 3 "R":
Respectul fata de tine insusi ,
Respectul celorlalti,
Responsabilitatea actiunilor tale.
Aminteste-ti ca, sa NU obtii ce iti doresti si cand iti doresti, este din cand in cand o mare sansa.
A fost odata un baiat cu un caracter foarte urat. Tatal lui i-a dat intr-o zi un saculet cu cuie si i-a spus sa bata cate un cui in usa gradinii de fiecare data cand isi pierde cumpatul si/sau se cearta cu cineva.
In prima zi a batut 37 de cuie in usa. Saptamanile ce au urmat a invatat sa se controleze si numarul cuielor batute in usa s-a micsorat de la o zi la alta. Descoperise ca este mult mai usor sa te controlezi decat sa bati cuie intr-o usa.
In sfarsit a sosit ziua in care baiatul nu a mai batut nici un cui in usa. S-a dus prin urmare la tatal sau sa ii spuna ca nu a mai batut nici un cui in aceasta zi.
Tatal lui i-a spus atunci sa scoata un cui din usa pentru fiecare zi care trece in care nu isi pierde rabdarea. Zilele au trecut si in sfarsit baiatul a putut sa-i spuna tatalui ca a scos toate cuiele din usa.
Tatal l-a condus pe baiat pana in fata usii si s-a spus: « Fiule, te-ai purtat foarte bine dar priveste cate gauri sunt in usa ! »
Nu va mai fi niciodata ca inainte. Cand te certi cu cineva si cand ii spui lucruri urate ii lasi o rana ca aceasta.
Poti infige un cutit intr-un om si sa il scoti imediat dar rana va ramane pentru totdeauna. Nu are importanta de cate ori te vei scuza, rana va ramane. O rana verbala face la fel de rau ca si una fizica. PRIETENII sunt bijuterii rare, te fac sa zambesti si te incurajeaza. Sunt gata sa te asculte atunci cand ai nevoie, te sustin si isi deschid in fata ta inima. Arata prietenilor tai cat de mult ii iubesti.
..
« Una din fericirile prieteniei este de a sti cui sa ii impartasesti un secret. » (Alessandro Manzoni)
Da oamenilor mai mult decat se asteapta si fa-o cu gust.
Atunci cand spui « TE IUBESC ! » spune-o serios
Atunci cand spui « imi pare rau », priveste-l pe celalalt in ochi.
Nu ii judeca pe ceilalti dupa reprosurile lor. Poti sa suferi dar este singura modalitate de a trai viata.
Daca cineva iti pune o intrebare la care nu doresti sa ii raspunzi, zambeste si intreaba-l « De ce vrei sa stii? »
Aminteste-ti ca cea mai mare dragoste si cele mai mari succese pot avea riscuri majore
Cand pierzi, nu pierde si lectia.
Aminteste-ti cei 3 "R":
Respectul fata de tine insusi ,
Respectul celorlalti,
Responsabilitatea actiunilor tale.
Aminteste-ti ca, sa NU obtii ce iti doresti si cand iti doresti, este din cand in cand o mare sansa.
OMU'BUN tocmai mi-ai dat o idee super pentru cand va mai creste fetita mea. Mi-a placut povestioara cu cuiele. Daca ma gandesc bine as putea sa o pun chiar eu in practica. Multumesc.
Sunt un sentimentalist! Dar ratiunea nu omoara sentimentul. Eu mi-am folosit ratiunea pentru a crea noi sentimente, pentru a le spori intensitatea. Ratiunea m-a mai ajutat sa inteleg adevaratele sentimente, sa nu caut acolo unde gasesc surogate ieftine.
Ratiunea te face sa constientizezi ca traiesti, sentimentul te face sa simti ca traiesti.
In societatea de azi trebuie sa fii evident un clasic, dar numai acolo. Numai acolo unde lumea iti pune tot felul de etichete, acolo unde mori d.p.d.v. fizic daca traiesti ca un romantic. Astfel sunt un om rational, dar traiesc atat in interior cat si in exterior (lucru pe care un clasic nu-l va reusi niciodata) prin sentiment.
Ratiunea poate sa insele, sa dezamageasca. Ratiunea a creat razboaie, suferinta, a negat tot ce este sau poate fi frumos in mintea unui om ori in univers. Dar tot datorita ei ne aflam unde suntem, datorita ei navigam pe internet la "han", datorita ei ne intelegem, datorita ei intelegem sentimentele!
Sa-ti folosesti ratiunea pentru a trai!
Pot fi chiar mai indraznet si pot spune: sa-ti folosesti ratiune pentru a te forma! Apoi totul vine de la sine.
Legat de persoana perfecta care stim noi care este...sunt sigur ca a fost un sentimentalist absolut. Ce rost mai are ratiunea cand stii adevarul? (Si nu, nu cred in crestinism)
Ratiunea te face sa constientizezi ca traiesti, sentimentul te face sa simti ca traiesti.
In societatea de azi trebuie sa fii evident un clasic, dar numai acolo. Numai acolo unde lumea iti pune tot felul de etichete, acolo unde mori d.p.d.v. fizic daca traiesti ca un romantic. Astfel sunt un om rational, dar traiesc atat in interior cat si in exterior (lucru pe care un clasic nu-l va reusi niciodata) prin sentiment.
Ratiunea poate sa insele, sa dezamageasca. Ratiunea a creat razboaie, suferinta, a negat tot ce este sau poate fi frumos in mintea unui om ori in univers. Dar tot datorita ei ne aflam unde suntem, datorita ei navigam pe internet la "han", datorita ei ne intelegem, datorita ei intelegem sentimentele!
Sa-ti folosesti ratiunea pentru a trai!
Pot fi chiar mai indraznet si pot spune: sa-ti folosesti ratiune pentru a te forma! Apoi totul vine de la sine.
Legat de persoana perfecta care stim noi care este...sunt sigur ca a fost un sentimentalist absolut. Ce rost mai are ratiunea cand stii adevarul? (Si nu, nu cred in crestinism)
Stimata lansatoare de subiect, aici este vorba despre idealism si, atunci sa stii ca Falangsterul de la Scaieni a dat faliment. Pragmaticii, rationeaza si realizeaza.
Eu, am fost o absolventa ideala a " cursului" de la Scaieni. Dar, prin loviturile primite in viata, si vazand ca intre mine si ele nu aveam drept scut decat o privire mioritica, am dat-o pe pragmatism, subit si dintr-o data, adica am apelat si eu la acel ceva ce ridica omul deasupra celorlalte specii: ratiunea... De atunci am plans doar in amintire....
Unii initiati denumest asta "inteligenta speculativa" - eu doar nevoia de a razbi in jungla vietii.......
Eu, am fost o absolventa ideala a " cursului" de la Scaieni. Dar, prin loviturile primite in viata, si vazand ca intre mine si ele nu aveam drept scut decat o privire mioritica, am dat-o pe pragmatism, subit si dintr-o data, adica am apelat si eu la acel ceva ce ridica omul deasupra celorlalte specii: ratiunea... De atunci am plans doar in amintire....
Unii initiati denumest asta "inteligenta speculativa" - eu doar nevoia de a razbi in jungla vietii.......
Fiecare dintre noi īnţelege cīt şi cum poate. Aşa şi eu:
1. Povestea cu cuiele a lui Omu'Bun, nu'ş de ce, da' are ceva trist īn final, vizavi de urmele alea lăsate pe uşă. Şi nu-mi place tristeţea asta. Da, chiar dacă rămīn urme, ele se cicatrizează, "uşa" se poate reīnnoi, se poate revopsi, ce are a face dacă nu mai e chiar ca la īnceput. Vom avea o "uşă" mai matură, mai călită, care... ştie ce-i aia să-ţi bată cineva cuie īn tine (mie mi-a rămas īn minte uşa mai mult decīt cel care a bătut cuiele, asta e...). Nu ştiu de ce, dar īmi pare şi Omu'Bun un fel de "uşă" de asta, să nu se supere pe mine de supoziţia asta...
2. Raţiunea, eu zic că a creat puşca-mitralieră dar nu războiul. Războiul nu este, după căp'şorul meu, o "creaţie"... raţională
3. Dacă sīnt de acord că raţiunea ne ridică deasupra celorlalte specii, nu sīnt la fel de convins că ne ridică şi calitativ mai sus de celelalte specii (vezi, de ex., chestiunea cu războiul). Asta e, nu sīnt convins! De altfel "jungla vieţii" dă "apă la moară" acestor idei ale mele...
4. "Eu mi-am folosit ratiunea pentru a crea noi sentimente, pentru a le spori intensitatea."
Pentru mine, nepriceputul, īnţelesul acestor cuvinte īnseamnă o enigmă a Terrei. Deci, īn plină intensitate sentimentală se inserează o anumită doză de raţiune pt. a o spori pe ea, intensitatea. Īmi cer scuze pt. lipsa mea de īnţelegere...
1. Povestea cu cuiele a lui Omu'Bun, nu'ş de ce, da' are ceva trist īn final, vizavi de urmele alea lăsate pe uşă. Şi nu-mi place tristeţea asta. Da, chiar dacă rămīn urme, ele se cicatrizează, "uşa" se poate reīnnoi, se poate revopsi, ce are a face dacă nu mai e chiar ca la īnceput. Vom avea o "uşă" mai matură, mai călită, care... ştie ce-i aia să-ţi bată cineva cuie īn tine (mie mi-a rămas īn minte uşa mai mult decīt cel care a bătut cuiele, asta e...). Nu ştiu de ce, dar īmi pare şi Omu'Bun un fel de "uşă" de asta, să nu se supere pe mine de supoziţia asta...
2. Raţiunea, eu zic că a creat puşca-mitralieră dar nu războiul. Războiul nu este, după căp'şorul meu, o "creaţie"... raţională
3. Dacă sīnt de acord că raţiunea ne ridică deasupra celorlalte specii, nu sīnt la fel de convins că ne ridică şi calitativ mai sus de celelalte specii (vezi, de ex., chestiunea cu războiul). Asta e, nu sīnt convins! De altfel "jungla vieţii" dă "apă la moară" acestor idei ale mele...
4. "Eu mi-am folosit ratiunea pentru a crea noi sentimente, pentru a le spori intensitatea."
Pentru mine, nepriceputul, īnţelesul acestor cuvinte īnseamnă o enigmă a Terrei. Deci, īn plină intensitate sentimentală se inserează o anumită doză de raţiune pt. a o spori pe ea, intensitatea. Īmi cer scuze pt. lipsa mea de īnţelegere...
| QUOTE (contraste @ 25 Jun 2004, 03:27 PM) |
| Stimata lansatoare de subiect, aici este vorba despre idealism |
Poate sunt eu si prea obosita si de-asta nu inteleg...ce vrei sa spui prin asta? Nu cred ca pana acum am emis vreo parere clara, deci unde apare idealismul?
Da, sunt de acord cu ce-a zis Pit-a-Pat si asta inseamna ca incerc sa ma ghidez pe cat posibil in viata pe unele din principiile enumerate de el. Nu spun ca reusesc intotdeauna, dar uneori merge. Spui ca "pragmaticii rationeaza si realizeaza". Eu cred asta pana la punct. Macar pe ideea ca e greu sa mergi drept pe un singur drum.
| QUOTE (caa @ 25 Jun 2004, 04:15 PM) |
| Ratiunea, eu zic ca a creat pusca-mitraliera dar nu razboiul. Razboiul nu este, dupa cap'sorul meu, o "creatie"... rationala |
Atunci razboiul este o creatie a sentimentelor?
| QUOTE (caa @ 25 Jun 2004, 04:15 PM) |
| "Eu mi-am folosit ratiunea pentru a crea noi sentimente, pentru a le spori intensitatea." Pentru mine, nepriceputul, īn?elesul acestor cuvinte īnseamn? o enigm? a Terrei. Deci, īn plin? intensitate sentimental? se insereaz? o anumit? doz? de ra?iune pt. a o spori pe ea, intensitatea. Īmi cer scuze pt. lipsa mea de īn?elegere... |
Nu stiu daca ironia isi avea rostul
Poate se referea la faptul ca si-a "educat" ratiunea astfel incat sa nu exista un conflict intre ea si sentimente...dar probabil bat eu campii
@caa
| QUOTE |
| Raţiunea, eu zic că a creat puşca-mitralieră dar nu războiul. Războiul nu este, după căp'şorul meu, o "creaţie"... raţională |
Nu. Ratiunea este cauza razboiului. Pot sa-ti dau multe exemple: - omul de neanderthal a fost gasit numai in Germania si este o specie separata fata de cea gasita in Franta (am uitat cum ii spune). Cu putin ajutor din partea ratiunii se ajunge la rasa superioara, la arieni etc. Nici nu mai conteaza rolul evreilor. Specia superioara va invinge....
- de uniunea sivietica ce sa mai zic? Un sistem ideal care ratiunea l-a creat, ce trebuia sa fie doar pe hartie. Dar suntem deasupra maimutelor si facem totul. Nu vreau sa mai continui...
| QUOTE |
| 4. "Eu mi-am folosit ratiunea pentru a crea noi sentimente, pentru a le spori intensitatea." Pentru mine, nepriceputul, īnţelesul acestor cuvinte īnseamnă o enigmă a Terrei. Deci, īn plină intensitate sentimentală se inserează o anumită doză de raţiune pt. a o spori pe ea, intensitatea. Īmi cer scuze pt. lipsa mea de īnţelegere... |
Nu se insereaza nimic. Ratiunea ma ajuta sa inteleg anumite fenomene si sa gasesc noi forme de manifestare, teritorii prin care sentimentul nu razbate singur. Desigur ca poate fi o iluzie (ratiunea greseste). Ti-am dat un exemplu. Iti mai pot da. Dar incearca sa nu intelegi enigma asta a Terrei. Incearca sa o traiesti!
| QUOTE (PIT-a-PAT @ 26 Jun 2004, 01:15 AM) |
| Ratiunea este cauza razboiului. Pot sa-ti dau multe exemple: - omul de neanderthal a fost gasit numai in Germania si este o specie separata fata de cea gasita in Franta (am uitat cum ii spune). Cu putin ajutor din partea ratiunii se ajunge la rasa superioara, la arieni etc. Nici nu mai conteaza rolul evreilor. Specia superioara va invinge.... |
PIT-a-PAT, foarte ciudata ipoteza asta a ta. Daca Omul de Neanderthal a fost gasit numai in Germania nu inseamna ca nu a trait si in alte parti.
| QUOTE |
| Specia superioara va invinge.... |
Dictatorii, de exemplu, se folosesc de emotii ca sa manipuleze masele, ca sa creeze razboi etc. (Vezi discursurile lui Hitler & Co.) De unde toata povestea cu ratiunea cauza razboiului
? Lipsa empatiei iti permite sa faci rau altuia, nu prezenta ratiunii. Frica te indeamna sa lupti sau sa fugi.@contraste
| QUOTE |
| De atunci am plans doar in amintire.... |
Emotiile inhibate, negate, blocate, etc. pot exploda oricand. Si nici ratiunea nu o sa mai inteleaga de la ce se trage de fapt. Pe de alta parte exprimarea ta este extrem de emotionala si plina de tristete. Crezi ca ratiunea te ajuta de fapt sa supravietuiesti ?
| QUOTE |
| Daca Omul de Neanderthal a fost gasit numai in Germania nu inseamna ca nu a trait si in alte parti. |
Incercam sa fac "o ratiune". Ai dreptate. Totusi pe teritoriul frantei era alt stramos. Oricum vroiam sa demonstrez altceva, nu superioritatea nemtilor.
| QUOTE |
| Lipsa empatiei iti permite sa faci rau altuia |
Asa e.Dar nu e numai asta. M-am cam grabit...
Si asta ma duce la concluzia ca razboaiele nu sunt declansate doar din ratiune, ci si atunci cand iti pui ratiunea in slujba unui sentiment "urat" (ura, frustrare etc.). Ziceam eu bine in primul post: Ratiunea m-a mai ajutat sa inteleg adevaratele sentimente . Plus ca nu vroiam sa denigrez ratiunea. Si tot spun ca fara ratiune nu ar fi razboi.
| QUOTE |
| Dictatorii, de exemplu, se folosesc de emotii ca sa manipuleze masele |
Da, dar nu vad legatura. Ei pot "rationa" in acele momente. (putin machiavelli aplicat).
Ce inseamna <Ei pot "rationa" in acele momente > ?
Masele, armatele se conduc si se controleaza cu emotii si nu cu logica. Mai stiu pe unu' care tipa de zor de la un balcon prin anii 90 "Fac apel la ratiune ...".
Masele, armatele se conduc si se controleaza cu emotii si nu cu logica. Mai stiu pe unu' care tipa de zor de la un balcon prin anii 90 "Fac apel la ratiune ...".
| QUOTE |
| Da, dar nu vad legatura. |
Cred ca nici eu nu am vazut legatura si din cauza asta nu o vezi nici tu pe cea facuta de mine.
Adica isi supun emotia in slujba logicii.
Vrei sa spui ca atunci cand Hitler venea sa vorbeasca unei mase de oameni nu stia ce face? Se ducea dus de emotii? El se ducea acolo cu un scop diabolic si se chinuia sa gaseasca nemultumirile oamenilor pentru a le pune in forma emotiei in discursul sau. E posibil (chiar foarte probabil) sa se fi lasat dus de val si uita de ce a venit acolo, dar scopul si-l atingea.
Vrei sa spui ca atunci cand Hitler venea sa vorbeasca unei mase de oameni nu stia ce face? Se ducea dus de emotii? El se ducea acolo cu un scop diabolic si se chinuia sa gaseasca nemultumirile oamenilor pentru a le pune in forma emotiei in discursul sau. E posibil (chiar foarte probabil) sa se fi lasat dus de val si uita de ce a venit acolo, dar scopul si-l atingea.
| QUOTE (PIT-a-PAT @ 26 Jun 2004, 02:26 AM) |
| Se ducea dus de emotii ? |
Poate stia ce face, dar de dus acolo il duceau emotiile. "Emotie" vine din latinescul "motere", care din cate stiu inseamna "a misca". Emotiile ne fac sa ne miscam, ratiunea poate face doar socoteli.
Nu se putea duce teleghidat numai de emotii. Daca ar fi fost vorba numai de o exteriorizare a sentimentului, cred ca s-ar fi dus si ar fi omorat primul evreu care l-ar fi intalnit in cale. Ori ratiunea l-a facut sa "vada" consecintele, sa inteleaga ca nu are nici un rost sa faca asta; mai bine sa convinga o masa de oameni si asa mai departe.
Am īnţeles punctul de vedere al lui PIT-a-PAT şi a lui Rose, deşi īmi menţin părerea mea că războiul nu este ceva logic şi raţional, nici măcar la originile lui. Pentru mine este absurditatea prin definiţie...
N-am vrut "să mă dau şmecher" Rose, ironia de care pomeneai a fost involuntară. Īmi cer scuze!
N-am vrut "să mă dau şmecher" Rose, ironia de care pomeneai a fost involuntară. Īmi cer scuze!
Unii sunt predispusi sa ajunga candva sa regrete ca si-au urmat ratiunea (inainte sa fi disparut simtirea), altii sunt predispusi sa ajunga sa regrete ca s-au complacut intr-o slabiciune a sentimentelor (cand puteau sa le tina in frau si sa evolueze). E posibil sa nu faci parte din nici una din categoriile de mai sus, ceea ce voiam sa spun e ca e bine sa detectezi ce fel de om esti si sa faci astfel incat sa eviti regretele ulterioare.
Apropo de ratiune vs. simtire. Doar ce-am scris un mesaj pe inteligenta artificiala, care se leaga cumva de subiectul asta.
Aceasta este o versiune "Text-Only" a continutului acestui forum. Pentru a vizualiza versiunea completa, cu mai multe informatii, formatari si imagini,click aici.