Oauuu! Cartile? Dar nu sunt cartile cei mai teribili consilieri de imagine? Le frunzarim. Le citim pe nerasuflate. Ne lasam vrajiti sau, dimpotriva, ne revoltam. Ah, cartile! Dar cum vorbim cu acesti magicieni ai Imaginii? Cum intelegem mesajele lor ne-scrise? Ce se ascunde dincolo de structurile narative si descriptive pe care scriitorii le manuiesc in fel si chip punand la cale noptile noastre albe? Cum ne construim Imaginea citindu-l pe Kant? Dar cum ne Imaginam citind-o pe Colette? Dar cum reactionam cand ne intalnim cu Patapievici? Dar cum ne surprinde Borges? Dar Eminescu? L-am inteles oare pe Eminescu? Dar ce ziceti de cartile filozofilor? Uf,mare bataie de cap! Dar, dar cartile, inghesuite in bibliotecile sufletului nu incep ele oare sa prinda viata? Nu ne sfatuiesc ele? Imaginea noastra? Imaginea Lumii? Ce trebuie sa intelegem din carti? Le lecturam pur si simplu sau le traim cu nesat? Ne pune pe jar Buklgakov? Dar Celine? Dar Preda? Dar poetii? Ce e cartea daca nu un consilier pervers sau, dimpotriva, un eliberator? Ce visam dupa ce sfarsim o carte? Ce ramane, ce se intampla cu Imaginea noastra? Cartile schimba lumea pentru ca ii schimba pe oameni. Sa fie adevarat?