Si iacata`ma`s ajunsa pe plai ardelenesc…cu marea`n suflet si cu scoica mea…
Statistic vorbind, am parcurs 1600 km, am schimbat 10 trenuri, am poposit in 6 gari, vreo` 10 km pe jos…
Prima oprire demna de mentionat: vineri-costinesti. Lume destul de putina, terase in constructie, bere la pret de cluj. O mica escapada la white horse, topos intesat de profunde si inefabile semnificatii din tulburea`mi tinerete…aici lume extrem de putina, se pare ca manelele de la terasele din jur au alungat “lumea buna” in vama…
De mentionat ca eram “novice” intr`ale vamii, tot ce stiam despre acest loc era din vorbele batranilor intelepti sau din cantecele celor de la “vama veche”…
Aici…lume pestrita, plete in vant, tricouri din cele mai suparate, niscaiva dom`soare ratacite pe tocuri, tufe insuficiente pentru cei ce n`aveau 5000 de dat la toilet…
Peisajul parea extrem de promitator intr`ale distractiei, si totusi ochii mei cautau disperati plaja idilica
, casutele de stuf, amorezii ce contempla rasaritul soarelui…cautau focuri pe plaja, sunetul chitarelor…
M`am trezit repede din reverie, in parte din ratiuni practice(berea se lasase cam mult asteptata
), dar mai ales din cauza unui punkist beat ce m`a intampinat cu vesnica replica…”n`ai sa`mi dai si mie o tigara…”
Am plantat in graba corturile, si am poposit pe o terasa pe plaja sa inauguram berea din vama… aici stupoare…halba la douas`cinci de mii!!! Blasfemie!!!
Ne`am pastrat uzul ratiunii, si la cateva terase mai incolo am gasit un loc binecuvantat ce servea bere la cinspe mii.
Salvarea noastra insa au fost cele 3 kile de tuica…deh…maramu` nu se dezminte
detalii prea multe despre prima noapte in vama vom afla la developarea filmelor…
A doua zi ne`am procopsit cu o gloata de punkisti pe langa corturi, au fost destul de amabili sa ne scape de vr`o doo conserve…
Adevaru` e ca sunt o “specie” interesanta. Anarhista din mine tindea sa`i simpatizeze, slava dom`lui mi`a trecut repede, mai ales ca mi`au furat furculita…
Din pacate m`am stat la plaja, si nici vorba de baie, am avut un “noroc” teribil sa ma aleg cu o raceala…
Sambata seara mi`am luat in primire rolul de observator si psiholog de ocazie…lumea privita din exterior e teriiiiiiiiiiiiibil de interesanta
)
Iubareti de ocazie si de pahar, incinsi de prea multe licori ce`au uitat sa se retraga in locuri mai putin expuse pentru a`si cerceta….trupurile
, capete sparte , truse de prim ajutor, mame cu copii(!!!)
Paradisul oamenilor beti, o stare de euforie generala, un frig de`ti inghetau ciolanele…dar deh…
Era chiar sa ma aleg cu pereche…gresita!!! Nus` ce m`a impiedicat….faptul ca era din galati…sau ca era student la educatie fizica si sport…?! I think too much
)))
Concluzie:
Distractie de nota….8.5. ghinionul meu a fost ca ma asteptam la altceva. Mai putina lume, mai multa liniste…nu am termen de comparatie, nu stiu cum era vama veche mai demult…per ansamblu m`am simtit foarte bine, avand in vedere ca alternativa era un mic si`o bere pe vr`un deal din apropiere.
Mi`am promis sa revin…inca nu mi`am regasit “marea mea”, e undeva acolo, o simt, dar am nevoie de liniste ca sa o caut.