Cadrul didactic nu are doar rolul de a transmite informatii si
a verifica gradul in care au fost acumulate.Adresandu-se unor
oameni in formare, el trebuie sa reprezinte mai mult decat o
sursa de informare.
Credeti ca se mai poate spune despre profesorii din R ca sunt modele de viata
pentru elevi?

pentru cine are nevoie de modele ... oricine este model
evident ca fiecare atunci cand intram in social cu fizicul putem fi luatzi drept model
intrebarea corecta ar fi ce fel de model

aic se pleaca de la premiza profesorului model pozitiv ... ceea ce e departe / de realitate

e o prostie cat ursa mare .. de mare ... ideea de a lua model un om ...
e drept ca profesorii in marea lor majoritate au shtiut sa pastreze aparentzele ... dar asta nu e o calitate ... ci o masca ipocrita

parerea mea : trebuie sfarmata statuia zeificata a profesorului ... trebuie facuta tzandari ideea ca profesorul e un model ... e nevoie de a-shi cauta singur identitatea shi de a nu umbla dupa modele ... mulajul (de a face un om dupa chipul shi asemanarea sa) nu i-a reushit nici lui dumnezeu ...daramiteri omului !

Am gasit candva un quote:"The mediocre teacher tells. The good teacher explains. The superior teacher demonstrates. The great teacher inspires."(William Arthur Ward) si mi s-a parut extrem de interesanta.Profesorul ca model...rar sa intalnesti asa ceva,practic imposibil...si totusi am un profesor de genul asta.Anul asta in a12a ne-a schimbat profesorul de modelaj,un capcaun,cu un tanar plin de initiativa si idei.Am invatat de la el ce n-am invatat noi in 3 ani de modelaj.E genul de om putin nepasator,foarte inteligent,un adevarat artist caruia arta i-a schimbat gandirea,a avut asupra lui efectul pe care trebuie sa-l aiba arta in general.E placut la vorba si mai arata si foarte bine pe deasupra...Daca nu as fi fost chiulangoaica si mai mica, cred ca m-as fi lasat inspirata de omul asta si mi-as fi dorit f tare sa gandesc ca el,poate as fi pictat mai mult,poate as fi dat la Pictura...insa in mintea mea erau deja implementate bazaconii,prea adanc inradacinate ca sa mai ma pot lasa usor in voia schimbarii.Sper, sincer,sa profite cei ce-l vor/il au ca profesor si sa traga ceva bun din contactul cu el,pt ca rar dai peste oameni de genul.

Nu stiu daca este chiar o prostie sa ai ca model un profesor...
A pretinde ca atunci cand iti iei ca model un profesor iti alterezi personalitatea este ca si cum ai spune ca parintele pentru copilul sau este un personaj malefic... Probabil sunt celebre cazurile cand mai ales in gimnaziu unii profesori au reusit sa modeleze personalitatea unor copii in mod pozitiv, in felul asta devenind in linii mari "modele".

Citesc posturile care apar la "Invatamant". Altcineva, probabil, ar ramane cu impresia ca profesorii sunt ultimii oameni. In fine, am fost si eu eleva, studenta, eram tanara si rebela, dar n-am afirmat niciodata ceea ce citesc aici. Chiar n-am avut motive sa judec cu atata patima, sau sa judec de dragul de a judeca.

@yuanescu:

Nu trebuie neaparat sa judecam.Insa nici nu trebuie sa pastram
anumite iluzii in ceea ce priveste sistemul actual de invatamant.
Asa cum s-a spus, cel putin in primii ani de scoala cadrul
didactic este un model, incepand de la modul de comportare
si terminand cu cel de predare.
Am intalnit elevi pt care ce spunea "doamna/domnul" era sfant
lucru ce ducea la unele conflicte cu parintii.Un dascal daruit meseriei
poate face multe din ceea de parintii nu reusesc.
In liceu am prins o perioada ciudata.Profesorii parca erau prinsi
intr-o cursa si nici ei nu pea stiau cum sa se mai poarte.Unii ne tratau
ca pe viitori colegi, cu respect dar si cu obiectvitate, altii ca pe niste
recipiente in care trebuia sa toarne tot ce invatasera.Si de la fiecare
am invatat ceva.Aceeasi situatie a fost si in faculta.Nu pot spune ca
am intalnit profesori care sa-mi fie model in tot ce intreprind, dar in unele
lucruri, da.Si am intalnit si antimodele la care ma raportez in anumite situatii.

Sunt profi si profi..De exemplu, exista o profa la noi la faculta..sunt convins ca, 8 ore de cursuri cu ea si tot nu ne-am plictisi, pur si simplu reuseste sa-ti mentina atentia ceva nemaipomenit> pe cand la altii, 2 ore trec de parca nu se mai sfarsesc.faza e , ca unii dintre ei, chiar nu isi pun problema, sau pur si simplu nu ii intereseaza daca sunt plictisitori sau nu. se mai si intreaba de ce nu suntem atenti, si ne acuza de rea vointza si dezinteres fatza de scoala..

Asta, pentru ca unii uita ca a fi profesor
nu e similar cu lucra la benzinarie:faci "plinul"
si gata.Daca un profesor nu are tact pedagogic
si vocatie degeaba preda.De aceea sunt necesare
testari psihologice si nu numai in randul cadrelor
didactice.

Nu profesor ca model. Un profesor ar trebui sa te atraga spre ceva, nu sa vina sa-ti spuna verzi si uscate, tu sa tocesti ( ) si apoi sa redai ca un papagal. Un profesor bun trebuie sa te faca sa vrei mai mult, sa vrei sa cunosti, sa te apropii de filozofie, civilizatie, fizica, geniu etc, uneori indifirent de obiectul care il preda. Drept urmare el nici nu trebuie sa fie un model, in unele cazuri nici nu cred ca este bine.

Am avut un singur profesor asa. Din pacate eram in gimnaziu. Si dupa orele lui chiar veneam acasa cu gandul sa invat cate ceva in plus, sa citesc o carte despre cutarescu etc. Dar era doar gimnaziu . De atunci...nimic.
Oricum am reusit singur sa vreau sa stiu mai multe...totul incepand din ambitie daca va puteti inchipui. Si apoi am observat la unii din profesorii mei ca pot face ce ar trebui. Dar n-o fac!

Ma intreb de ce? Singura vina ce am gasit-o este sistemul, cu toate ca este foarte discutabil.
In final, profesorul nu trebuie sa fie model, ci o rampa spre adevaratele modele.

Da, are si sistemul partea lui( majora) de vina.
Dar sistemul poate fi schimbat, prin solidaritate si vointa.
Daca vom arunca intotdeauna vina pe sistem va fi mai comod
oarecum sa ne scuzam si ratarea, si esecurile.
E adevarat, trebuie sa ai o anumita doza de idealism pentru
asta, dar la fel de adevarat este si ca, daca te resemnezi
te transformi in complicele sistemului.

Deocamdata nu te poti bate cu sistemul. E prea inradacinat si comun. Tot ce fac este sa-l ocolesc. De aceea cand ma lovesc de el imi fac o multime de cucuie. Nu cred ca greseala e ca-l critic.

Vremurile in care profesorii puteau modele s-au cam dus. Acum avem o invazie de "modele" si profesorii - atat de banali si plictisitori - raman cei din urma. Si cum sa nu ramana, cand putem alege sa avem ca modele pe Adrian Copilu Minune, Costi Ionita, Matricsi, Stapani ai inelelor, Harry Potteri si zeci de supermeni, spidermani, rambo-i. A! Era sa-l uit pe Vadim! My mistake.

Poate ca profesorul inca nu si-a pierdut calitatea de model atunci cand incercam sa privim lucrurile din punctul de vedere al celui care isi cauta un model, un sprijin in procesul educational. Nu este neaparat nevoie ca odata ales un astfel de model celelalte tipuri de modele sa nu mai existe. Exista diverse modele si fiecare dintre noi are de unde alege...

Mi-as dori, macar pentru o luna, ca toti profesorii sa fie elevi, iar elevii profesori.
Pe urma sa se posteze iar la acest thread

Cred ca m-as razbuna pe unii profesori.

Hm, am predat si eu in practica la o clasa de a X-a. Simpatici
pustii, n-am avut probleme decat cu unul, care vorbea incontinuu
in ideea ca e la clasa de real si nu ii trebuie psihologia .
Asa ca l-am invitat sa imi ia locul si sa predea el .
Din momentul ala, a devenit si atent, si cooperant.
Dupa ora, am avut o scurta discutie cu profa lor si mi-a retinut
atentia urmatoare propozitie: "Catalogul este instrumentul prin care
profesorul isi castiga respectul".No comment.

Salut prieteni

Un sfat prietenesc pt. cei ce in viitor au sa fie " nevoiti " sa stea dupa catedra!!

Prima ora in fata clasei noi e cea mai importanta atat pt. tine ca prof. cat si pt. elevi. Cea ce se v-a intampla atunci o sa va urmareasca pana in ultimul moment al elevilor in liceu. Ai cazut de fraier, asa ai sa ramai tot timpul in fata lor...ai stiut sa te impui, poate n toti au sa te iubeasca dar au sa te respecte. Daca reusesti sa-i convingi ca pt. tine insuti materia predata de tine e cea mai importanta din lume, asa au s-o vada si ei. Daca simt cea mai mica ezitare in conportamentul tau esti pierdut pt. 4 ani.

Prima lectie e un fel de lupta unde sansele sunt unu la patruzeci...adica tu singur contra 40 de pustani care abia asteapta sa-ti puna o piedica...e o lupta a mintilor. E cea mai importanta aceasta ora.

Iar daca vreti sa fiti respectati, niciodata sa nu va permiteti ceva care nu le e permis elevilor. Ca exemplu, eu nu permit intarzierile la lectii dar niciodata nu am intarziat. Nu permit sa se fumeze langa mine nici in afara liceului, dar niciodata n-am fumat fata de elevi..mai sunt exemple dar cred ca am fost inteles...

Sorin.

Cred ca trebuie bine definita notiunea de profesor. Ce inseamna sa fii profesor, si ce trebuie sa astepti de la un profesor?
Parerea mea este ca nu oricine poate fi profesor. Aaa... ca sunt unii angajati ca profesor este altceva. Dar nu postul face pe om profesor.
Acum, am observat si eu ca exista o oarecare "lupta" intre elevi si profesori. Si ma intreb de ce? De ce elevii vor sa faca misto de profesori? De aceea vin ei la scoala? Sa faca misto? Aici este o parte a problemei: elevii nu sunt constienti de ce vin la scoala. Ei cred ca vin acolo din obligatie. Este o corvoada pe care trebuie sa o suporte. Si eu am fost elev si stiu cum gandam eu si colegii mei. Este adevarat ca atunci, orice chiul, orice ora libera, orice problema a profesorului, era un motiv de bucurie, si chiar cautam sa provocam asemenea momente. Dar acum, uneori simt, lipsa interesului pe care-l dadeam atunci. Daca atunci invatam unele lucruri, acum eram avantajat mult, si la bani si la timp.
Pe de alta parte profesorii (unii dintre ei), nu sunt ce ar trebui sa fie. Ei vin la serviciu, si nu-si dau interesul, si ce este mai grav, unii dintre ei habar nu au de materia pe care o predau. Sunt cazuri in care elevii stiu mai multe decat profesorii... si atunci cine pe cine invata?!
Dar acum am sa va spun direct opinia mea, si ma adresez celor care sunt inca elevi si constientizeaza de ce sunt elevi.
Deci, cateva sfaturi (imi permit sa spun sfaturi pentru ca am trecut prin multe scoli...) pentru cine vrea sa le primeasca:
- in primul rand elevul trebuie sa constientizeze ce inseamna sa fii elev. Sa inteleaga ca acum e momentul sa invete cat mai mult si cat mai diversificat. Dupa scoala, nu mai ai timp sa inveti, informatiile care acum iti veneau gratis, dupa aceea dai bani grei sa le ai. De cele mai multe ori nici nu mai gasesti pe cineva care sa-ti raspunda la intrebari. Vei fi in mare incurcatura. Va rog sa ma credeti ca stiu ce spun.
- puneti intrebari. Acesta este un lucru de baza. Acum, in scoala trebuie sa va fixati raspunsurile la cat mai multe intrebari posibile. De ce? Ce am spus mai sus: acum aveti si timpul, si aveti si pe cine intreba. Mai tarziu nu aveti nici pe cine si nici timp, si daca sunteti obligati sa gasiti totusi un raspuns, acesta in cel mai bun caz va va costa (bani). Si mai e ceva: un elev care pune intrebari este ceva normal, ii da o imagine buna in fata profesorului. Un om matur care pune aceleasi intrebari (pentru ca nu le-a pus cand era elev), face o impresie proasta, si nimeni nu-l va considera bun de ceva...
- considerati scoala ca un atrenament, pentru ca exact asta este. Cu cat te antrenezi mai bine, cu atat la campionat vei face fata cu brio, esti aclamat si poate iei si podiumul. Daca la antrenament tragi chiulul, si te duci la campionat, atunci sa vezi ce mistouri si suturi in fund vei lua. Evident ca acest campionat este inevitabil....
- nu luati in ras profesorii, chiar daca nu sunt bine pregatiti sau sunt mai moi. Ei sunt sansa voastra. Logic daca aveti un profesor nu tocmai bine pregatit ar trebui sa va supere, nu sa va bucure ca scapati mai usor. Trebuie sa cautati profesorii buni care sa fie capabili sa va raspunda bine si complet la intrebarile voastre. Respectati profesorii, pentru ca sunt oameni, in primul rand, dar si ca ei sunt antrenorii care va antreneaza pentru reusita in viata, sunt cei mai buni prieteni ai vostrii pentru ca sunt de partea voastra.
- cu cat realizati mai devreme ceea ce am spus eu mai sus, cu atat veti fi mai castigati. Eu m-am trezit cam tarziu, recunosc, abia in anul I de facultate, dar totusi nu foarte tarziu, am mai avut timp sa recuperez ceva. Tarziu e atunci cand termini antrenamentul si trebuie sa arati ce poti. Atunci cand adversarul e langa tine, degeaba mai primesti sfaturi de pe margine, esti un om terminat...

Cine vrea sa inteleaga, intelege, cine considera ca ce am spus este apa de ploaie, ii doresc mult noroc, pentru ca o sa aiba nevoie de el din plin.

La intrebarea din topic, parerea mea este ca un profesor nu este tocmai un model, in adevaratul sens al cuvantului. Dar profesorul trebuie inteles, si pastrat de la el, acele informatii si obiceiuri pe care le consideram folositoare pentru noi. Fiecare are personalitatea lui, si nu cred ca e bine sa ne-o substituim cu a altora, fie ea si cu cea a celui mai bun profesor.
Succes tuturor...

Likuri

Era doar un exemplu.Am predat un an si , logic nu puteam aplica la
infinit metoda . Cu elevii mei , aveam mai multe strategii, printre care
cea mai eficienta era jocul. Transformam lectiile care se pretau, in jocuri,
concursuri,etc, pentru a-i atrage. Bine, ei erau un pic deosebiti, in sensul
ca proveneau din familii dezorganizate si a fost greu sa-i invat sa respecte
anumite reguli, sa se respecte si sa ii respecte pe ceilalti.
Si inca ceva: copilul te simte. Daca te prinde o data pe picior gresit , sau iti
cunoaste o anume slabiciune toata munca de pana atunci e in zadar.
( tot ei imi spuneau ca predecesoarea mea venea in clasa cu mult dupa
terminarea pauzei si de obicei povesteau despre filmele si emisiunile
de la tv).
Catalogul, da este o arma, dar cu doua taisuri.Cu totii stim de cazurile in care
elevi talentati in arta plastografiei au sustras cataloage pt a-si modifica notele.
@Sorin
Ceea ce spui tu tine tot de modul in care viitoarele cadre didactice sunt pregatite.
Daca cel care are aceasta sarcina nu exemplifica personal ceea ce preda , cursantii
nu vor acorda atentie si valoare informatiei si regulilor, confirmandu-se astfel puterea
de contagiune a exemplului.

@clopotel: amandoi spunem, in esenta, acelasi lucru. Educatia este un drept. Ca e necesara este evident.
@mogaldeata: copiii simt, intr-adevar. Si nu iarta, desi sunt mai des iertati
Daca pauza e de 5 min nu apuci nici sa duci catalogul si sa iei altul, asa ca intarzierile sunt uneori scuzabile. Sa nu uitam ca exista program de iarna, cu ore de 40-45 min si pauza de 5 min, scoli unde sunt 3 schimburi sau scoli cu nr de sali de clase insuficient, iar clasele au fiecare ora in alte sali (cum era in lic. de Mecanica Fina acum cativa ani).
Modificarea notelor de catre elevi...hmm treaba foarte rara. Atrage nu numai sanctionarea elevilor dar si a profesorului. Catalogul este o arma cu doua taisuri, bine spus.
In cazul in care dispare un catalog, directiunea scolii este demisa, restul primesc sanctiuni.
Referitor la strategii...sunt multiple si se aplica in functie de tipul lectiei.
Profesorul din invatamantul preuniversitar joaca rolul profesorului, asistentului, laborantului din invatamantul universitar.
E foarte usor sa gasesti defecte unui profesor, din lipsa necunoasterii profesiei lui, a ceea ce presupune.

In alta ordine de idei...stiti ca exista studenti la Fac. de Mecanica si habar nu au sa deseneze un filet? Pare incredibil, dar exista...Poate ca desenul tehnic la facultatea de mecanica ar trebui sa fie optional (era ironie, nu-mi sariti in cap).

Nu ma refeream la cazurile in care intarzii 5 minute, dar asta tine
de constiinat fiecaruia , precum si de atitudinea directorului.
Desigur ca, elevii( indiferent de varsta) vor gasi mereu ceva
de comentat despre un profesor, la fel cum exista si profesori
care nu au rabdare cu toti elevii din varii motive.

Elevii au dreptate. Nu toata scoala, dar o mare parte e o pierdere de timp. In primul rind, elevii trebuie sa invete tot felul de lucruri inutile (de exemplu, daca m-am facut traducatoare, mai bine as fi invatat o limba in plus) sau pe care le uita (nu-mi aduc aminte care e capitala Zambiei, si dealtfel, daca ar trebui sa aflu, as putea sa ma uit intr-o carte sau sa gasesc asta pe Internet fara sa-mi pierd timpul la scoala). Ca sa fie interesati elevii, ar trebui sa poata sa aleaga ce le convine sa invete, si mai ales sa nu fie obligati sa se duca la scoala decit pina fac 3-4 clase. Mai departe, ar trebui ca scoala sa fie un privilegiu, chit ca unii ramin pe dinafara. Multi chiar ar vrea sa se duca la scoala, daca e un privilegiu. Elevii ar trebui sa il evalueze pe fiecare profesor, in scris si anonim, cum se face in unele institutii din Canada si in Statele Unite.

Daca ma gindesc bine, am avut si profesori pe care ii respect si acum, dar cind ma gindesc la unii dintre mascaricii de la catedra, imi pare rau ca am fost nevoita sa le ascult balivernele, mai ales daca nu ma interesa subiectul.

faptul ca nu am avut parte de profesori pe care sa`i pot privi ca pe niste modele este o latura a problemei. am trecut prin liceu, ma zbat prin facultate, am invatat sa ignor si sa ma conving ca autodidactica e cea mai buna solutie. te scuteste de nervi, si in caz de esec ma gasesc singura vinovata:)
dar as vrea sa ridic o alta problema, cea a viitorului invatamantului. cine mai alege azi o facutate de pe bancile careia va ajunge dascal? poate ma veti contrazice, dar am observat din proprie experienta ca doar elevii slabi si mediocri au ales aceasta solutie. un absolvent de geografie de exemplu, va alege profesia de dascal doar ca ultima alternativa. si atunci ridic retoric intrebarea...pe mainle cui imi voi lasa copiii??? pe mainile acelora care s`au tarat prin liceu si facultate in schimbul a 400 de euro anual, si care din lipsa de oameni capabili si dedicati(pt 3 milioane...uit de orice vocatie si caut o slujba mai buna:)), vor ajunge sa`mi ghideze copiii?trist...

Aici cam ai dreptate.Foate rar se indreapta spre meseria de dascal cei
bine pregatiti.Exceptia o constituie cei care au o chemare speciala si care
nu se plafoneaza dupa 2-3 ani de predare. In ei este speranta.Poate prin
pasiune si perseverenta vor reusi sa schimbe mentalitatea actuala a majoritatii
dascalilor " la inspectie sa iasa bine, ca in rest..."

Nu mi-am ales niciodata modele in viata. Dar doi profesori mi-au marcat existenta.
Dl.prof. Silviu Chiburta , care mi-a fost profesor de Limba si Literatura Romana in scoala generala si dl. Prof. Univ. Ion Apetroaie , de la Catedra de Literatura Romana si Comparata a Facultatii de Litere din Iasi.
Dumnezeu sa ii odihneasca !
Prin eruditia lor, prin modul de a se comporta , prin felul lor de a fi, simplu si fara pretentii desi aveau toate motivele din lume , m-au facut sa ii respect si mi-au oferit,involuntar, modele.
Si acolo unde sint, le trimit gindurile mele de multumire. Nu am sa ii uit cit timp voi trai.
Pentru ca mi-au aratat ce inseamna valoarea.

Rara avis, dar se poate spera in mai bine.
Firesc ar fi sa existe un sistem motivant de recompense financiare,
in definitiv profesorul are rolul de a forma oameni, nu de a scoate produse
finite pe banda.

Cine si pe ce criterii ar acorda recompensele? Nu credeti ca asemenea recompense ar incuraja coruptia? De exemplu, profesorii care au pile ar primi recompense in loc sa le primeasca profesorii buni. Cred ca ar fi mai bine ca profesorii sa fie trasi la raspundere daca nu sint buni, nu rasplatiti pentru ca isi fac datoria.

Mai mult decat in prezent, ma indoiesc.
Gradatiile se acorda pe baza activitatii desfasurata la clasa, cat si pe baza
activitatii publicistice in cadrul revistelor de specialitate. Va recomand sa cititi,
de curiozitate Tribuna Invatamantului.
Si acum profii care au pile sunt recompensati, prinsi in diverse comisii, etc, basca
meditatiile de rigoare, pe care au inceput sa le faca tot datorita salariului "motivant", de
se ajunge in situatii absurde ca majoritatea elevilor dintr-o clasa sa mearga la pregatire
la profesorul care preda la acea clasa.
Nu cred ca, daca ar avea un salariu multumitor ar mai continua practica asta( exceptie facand
doar cei ahtiati dupa bani).
Din fericire, mai exista si profesori care fac meditatii dupa orele de curs, gratuit pentru cei
care doresc.

De ce sint in stare profesorii sa dea meditatii? In primul rind, pentru ca nivelul de studiu necesar pentru examene (si in unele cazuri, chiar si pentru promovare) este peste puterea elevului mediu care nu ia meditatii. Ma rog, ca poate elevul sa invete mult si singur, asta e alta treaba, dar nivelul e mult prea ridicat. In al doilea rind, profesorul poate sa dea note cam mici ca sa aiba candidati la corigenta. Cine si cum il controleaza ca sa vada daca are dreptate? In cazul notelor bazate pe ascultarea la oral, nici macar nu exista vreo dovada. Poate sa zica profesorul ca elevul n-a stiut materia cind l-a ascultat, eventualii martori fiind simpli elevi care nu pot sa judece nivelul de pregatire la fel de bine ca un profesor. Daca s-ar inlatura aceste lacune, profesorii nu ar mai fi in stare de asemenea smecherii.

Ferice de tine!
Sunt la antipozi.
Eu voi da doar doua exemple, in care veti vedea ce au facut profesorii
La biologie:
Eram la liceu, aveam un 9 si un 10 si nu mi se dadea decat daca stiam 0,50%, deci a treia nota.
Am fost ascultata la sfarsitul anului scolar, din toata materia, tot manualul si in plus lectura particulara, o ora intreaga, singura din toata clasa, si pentru ca nu mi-am putut aminti stadiul de metamorfoza cisticerc la viteza de dialog cu tir rapid, a zburat balonul si am ramas cu 9.
La sport, Dorneanu se numea, celeilalte i-am uitat numele, dar nu si fapta, de cate ori avea ea lectie deschisa, eu eram la demonstratie. Am avut unele probleme de sanatate, si, cu multe vitamine, multa pofta de mancare, clasa a XII-a, o ora de sport pe saptamana, eu greoaie, ca ma durea coloana fiindca am avut un accident neluat in seama, care in timp mi-a creat hernie de disc cu tasare, si nu am putut sa fac demonstratia care a vrut-o """PROFESOARA""". Ea dorea sa-si dea gradul, iar eu doream sa-mi pastrez coloana dreapta ca ma cocosa durerea. Si, uite-asa mi-a tras la note mici, de cred daca ar fi putut ar fi omorat-o si pe ma-sa numai sa ia gradul. Si au mai fost si altii, cu meschinarii si nedreptati. Poate ar trebui citati cu nume si fapte, dar asta a fost de mult. Acum oare cum se mai procedeaza in invatamant?

Eu am patit si mai rau. In prima ora de dupa vacanta de vara (deci, in alt an scolar), am luat un 3 la botanica la ora de zoologie (deci, la alta materie). Profesoara preda si la clasa a noua, si la clasa a zecea si mi-a pus niste intrebari despre niste familii de plante, cu toate ca noul curs nu era de botanica.

Eram la liceu nu mai tin minte clasa.
Ma intreba profesoara:
- Mai Daniel, tu ai invatat lectia pt. azi?
- Nu.
- Stai jos, 2!

De atunci urasc profesorii.

Nu e putin exagerata atitudinea ta? Profesoara respectiva e clar ca va trata ca pe
banda, si nu avea tact pedagogic, dar asta nu inseamna ca sunt toti la fel.
Profesorul trebuie sa fie un model( nu ma refer la modul ideal), dar el este cel
care transmite constient sau nu elevului notiunea de respect( fata de sine, si fata
de ceilalti). Se poate discuta mult pe tema cui apartine vina prezentei in invatamant,
a unor persoane care nu au aptitudinile necesare,dar un lucru ar trebui retinut de catre
cei ce doresc sa devina profesori: nu este o meserie usoara( conform prejudecatii 'stai
patru ore si pleci). Cere multa pasiune si perseverenta.Si poateasta ar trebui sa fie in
atentia ministerului de resort si nu schimbarea periodica a structurii anului scolar si a
programei de invatamant.

Hai ca eu am gustat gluma..

---
abis.. facem si noi haz de necaz

Pe vremea mea si daca nu invatai lectia, tot declarai ca ai invatat-o - iar in timpul raspunsului iti sopteau colegii la greu. Imi aduc aminte ca ne organizam asa de bine, incat fara sa fi invatat lectia absolut deloc, era posibil sa iei un 7 sau 8 doar din ce iti sopteau/aratau cei din jur...Ce vremuri, dom'le...

poate ca generatiei post-revolutionare i-a pierit spiritul de echipa...toti sunt individualisti si egoisti...sau ce naiba...A sopti celui care nu stie era o datorie de onoare...un cod nescris al colegialitatii...

Promovarea copiatului si soptitului este la fel cu promovarea coruptiei:

Elevii termina scoala si intra in viata cu ideea ca acela care inseala sistemul e cel mai tare, ca sistemul si regulile sunt niste lucruri ce pot fi ocolite, pacalite.

Mentalitatea copiatului nu-si mai are rostul, oamenii (romanii) trebuie sa invete ca sistemul sunt ei. Inainte de revolutie era ok, inselai sistemul, erai tare, dar azi nu mai e nevoie. Statul suntem noi (macar asa ar trebui).

Profesorii care tolereaza asta nu sunt buni de profesori.

"V-a prins cu lectia neinvatata si v-a ars. Nu ai o justificare daca n-ai fost la ora trecuta (motivat sau nemotivat?), lectia trebuia stiuta."

Stati putin. Elevul care de obicei invata risca sa aiba o medie foarte mica sau sa ramina corigent pentru ca nu a invatat odata. Daca nu are decit, sa zicem, trei note pe trimestru, nota aceea mica conteaza foarte mult. Ar trebui sa fie ca aici, in Canada. Notele importante se iau pe examenele anuntate si pe niste lucrari pregatite de elev, pe care trebuie sa le predea pina la o anumita data. In felul acesta, daca un elev chiar nu a putut sa invete intr-o zi in care nu e examen, ori nu este penalizat (daca are noroc sau daca nu se dau extemporale surpriza), ori pierde un numar mic de puncte in cazul in care se intimpla sa dea profesorul un extemporal surpriza (care se cheama "quiz", dar exista si unii profesori care nu dau asa ceva sau care il anunta dinainte). Unii profesori mai cumsecade chiar au un sistem de calcul care il favorizeaza pe elev. De exemplu, pot sa nu tina seama de cel mai prost extemporal, sa tina seama numai de cel mai bun sau sa calculeze media celor mai bune. In felul acesta, elevul nici nu sta cu frica in sin, nici nu e incurajat sa vina la scoala fara sa invete sau sa chiuleasca.