Draga
ActionQUOTE
Altfel putem sa il parafrazam foarte usor pe Clopotel: Deci un om care nu minte, nu poate spune:"Stiu sigur ca exista Dumnezeu". Iar daca minte, oricum afirmatia lui nu are valoare, asta lasand la o parte intelesul care rezulta din paradoxul mincinosului.
Daca tot dai citate de la mine, macar, te rog, da-le asa cum le-am scris eu, nu cum iti place tie....
Eu am zis asa:
QUOTE
Deci un om care nu minte, nu poate spune:"Stiu sigur ca nu exista Dumnezeu". Iar daca minte, oricum afirmatia lui nu are valoare, asta lasand la o parte intelesul care rezulta din paradoxul mincinosului.
( vezi postul 259 din pagina precedenta)
Apropo de acel post al meu, pe care vad ca l-ai citit... Nu ai avut nimic de replicat la el?! Sa inteleg ca esti de acord cu ce am afirmat acolo?!
QUOTE
Deci plecam de la premisa ca un credincios este sincer in ceea ce afirma el despre divinitate si anume faptul ca "exista zei", dar el nu isi poate baza certitudinea pe dovezi concrete ci pe simple marturisiri ale altor oameni, adica pe credinta.
Te inseli grav aici... Desi exista credinciosi care cred pe baza credintei altor oameni, ceea ce este foarte bine, exista si oameni care cred pe baza de dovezi concrete. Eu cand am spus ca am certitudinea existentei lui Dumnezeu, si nu doar banuiala, am spus ca fac aceasta afirmatie pe baza unor dovezi concrete, traite personal. Recunosc ca am fost Toma necredinciosul, dar ma bucur ca si asa am ajuns sa-l aflu pe Dumnezeu.
QUOTE
Chiar si textele religioase spun ca "daca nu crezi, nu vezi".
Eu nu-mi aduc aminte sa spuna undeva asta, dar cert este ca eu nu am crezut pana nu am vazut... Este marturia mea, daca o crezi bine, daca nu iar bine.
Insa pentru mine, care am trait, ce afirmi tu este pura speculatie, caci realitatea traita de mine este cu totul alta decat cum o expui tu.
QUOTE
Ioane, oricant incerci tu sa ne imbarligi, pana nu pleci de la premisa ca exista divinitate, nu poti ajunge la concluzia ca exista. Iar ca sa pleci de la acea premisa trebuie sa crezi. Ceea ce propui tu este sa ne autosugestionam ca exista... Ori nu e tocmai OK.
Nu este deloc autosugestionare. Prima data am crezut ca mi se pare, ca poate nu am fost eu atent, dar a doua si a treia oara, n-am mai avut ce sa fac. A trebuit sa recunosc adevarul. De ce sa se autosugestioneze cineva in legatura cu credinta? La ce ar ajuta asta?!
Draga
AbisQUOTE
Ateu m-am nascut, ateu am ramas... Si am ramas ateu pentru ca cei care au incercat sa ma converteasca au folosit argumente eronate.
Eu nu cred ca cineva serios a incercat sa te converteasca pe tine, sau pe orice ateu. Acest lucru nu se poate realiza cu argumente sau constructii verbale.
Faptul ca noi discutam aici cu tine, sau cu alti atei sau de alte religii, nu inseamna ca am dori sa te convertim, stiut fiind din start ca este imposibil asa ceva.
Noi discutam doar dogmatic aici. Pur teoretic. Dezbatem idei si principii. Credinta, din cate am constatat eu nu vine decat din traire efetiva. Altfel este doar filosofie...
E ca si cum doi oameni ar vorbi despre iubire, de ex., dar fara sa fii iubit niciunul dintre ei niciodata... Doar din discutii despre iubire, poate sfarsi cineva prin a iubi cu adevarat?! Imposibil zic eu.
QUOTE
Iar pe de alta parte, si cei care ii trimiteau pe rug pe eretici isi imaginau ca o fac pentru binele lor, caci focul rugului ii purifica de pacate si cu cat sufereau mai mult aici cu atat mai putin ar fi suferit "pe lumea cealalta"...
Asta este cu totul altceva... Se numeste manipulare... Au existat si exista mai multe feluri de manipulare care au ca pretext religia. Poate vom discuta despre acestea pe un alt topic daca intereseaza pe cineva.
QUOTE
care este de parere ca in cazul credintei nu este vorba despre o simpla opinie, ci despre a sti sigur...
Asa cum am mai spus, credinta este pe o scala de la 0 la 00. Cei cu credinta 0 sunt ateii. Imediat incep credinciosii. Acestia au un anumit grad credinta, mai mare sau mai mic, depinde de mai multi factori...