...gheata de pe geam si m am uitat in incapere. Am reusit sa vad criminalul cind tragea 2 gloante in capul victimei. Am inghetat de frica si nu m am miscat din fata geamului decit peste vreo 10 minute cind criminalul deja iesise din casa"
"Sinteti arestat!" zise inspectorul ...
De ce l aresteaza?
Versiune completa:E Frig Afara ...
Pai gheatza (ca si aburul) se formeaza pe partea dinautru a ferestrei, unde-i mai cald, nu? Deci martorul n-avea cum se stearga de afara gheatza formata inauntru.
`right:)
continui cu o intrebare.
de ce se aburesc geamurile cind in casa este cald si afara este rece?
de ce se aburesc geamurile cind in casa este cald si afara este rece?
Fiindca suprafata geamurilor este mai rece decit interiorul camerei. Ca atare, o parte din apa care este in stare de vapori in aerul din camera, pierde suficienta energie la contactul cu geamul incit se lichefiaza. Acest fenomen se numeste condens... il poti observa si cind fierbi apa intr-o oala cu capac si ridici capacul la un moment dat. O sa observi picaturi de apa pe capac, picaturi datorate diferentei de temperatura dintre interiorul oalei si exteriorul ei.
giii.. Cata, ai gasit explicatia... io unu zic sa o brevetezi 
@Cain, e corecta, dar foarte multi nu stiu asta.
Mai am si alte intrebari de genul asta.
De ex: De ce este situat congelatorul in partea de sus a frigiderului, si nu jos?
Daca si asta e simpla mai am una mai grea: De ce citeodata tramvaiul, in timp ce merge, scoate scintei intre cablul de inalta tensiune si conector? Scinteile se produc datorita arcului electric, lucru elementar de altfel, insa intrebarea cheie este de ce in timpul mersului?
Mai am si alte intrebari de genul asta.
De ex: De ce este situat congelatorul in partea de sus a frigiderului, si nu jos?
Daca si asta e simpla mai am una mai grea: De ce citeodata tramvaiul, in timp ce merge, scoate scintei intre cablul de inalta tensiune si conector? Scinteile se produc datorita arcului electric, lucru elementar de altfel, insa intrebarea cheie este de ce in timpul mersului?
La prima intrebare raspunsul e destul de limpede: congelatorul produce aer rece si acesta fiind mai greu decit aerul "normal" din frigider, are tendintza sa coboare.
Scanteile acelea nu se produc din cauza arcului electric.
Daca iei o baterie de masina (caracterizata printr-o tensiune la borne de doar 12 volti - distanta pentru producerea arcului electric este probabil de ordinul micronilor, si printr-o putere mare) si atingi cu un fir legat de una din borne cealalta borna, vei obtine niste scantei foarte puternice. Acele scantei se obtin deoarece la un moment dat contactul dintre fir si borna are sectiune mica, prin urmare are o rezistenta mare (dar nu infinita), si din cauza ca puterea debitata de baterie e mare, puterea transformata in caldura in acel loc de contact (foarte redus ca volum) face ca acel punct sa devina incandescent.
Aproximativ acelasi lucru se intampla si la tramvaie, pentru ca acea "inalta tensiune" este de sub 500 de volti: in timpul mersului suprafata de contact dintre conecto si cablu este variabila, catodata devenind foarte redusa
Daca iei o baterie de masina (caracterizata printr-o tensiune la borne de doar 12 volti - distanta pentru producerea arcului electric este probabil de ordinul micronilor, si printr-o putere mare) si atingi cu un fir legat de una din borne cealalta borna, vei obtine niste scantei foarte puternice. Acele scantei se obtin deoarece la un moment dat contactul dintre fir si borna are sectiune mica, prin urmare are o rezistenta mare (dar nu infinita), si din cauza ca puterea debitata de baterie e mare, puterea transformata in caldura in acel loc de contact (foarte redus ca volum) face ca acel punct sa devina incandescent.
Aproximativ acelasi lucru se intampla si la tramvaie, pentru ca acea "inalta tensiune" este de sub 500 de volti: in timpul mersului suprafata de contact dintre conecto si cablu este variabila, catodata devenind foarte redusa
@axel:
este practic acelasi lucru. arcul elecric se produce tot datorita rezistentei foarte mari a aerului dintre cele doua suprafete in contact, iar caldura foarte mare degajata duce la incandescenta metalului. acelasi lucru se petrece la locomotive, care au tensiuni foarte mari in liniile electrice. insa nu asta ma intereseaza pe mine.
cauza care produce scinteile/arcul electric e aceeasi: contactul imperfect dintre tramvai/locomotiva si linia de curent. ce ma intereseaza de fapt este fenomenul care duce la indepartearea tijei de contact (sau cum s-o numi) de linia de tensiune.
@calin, sa te vad si pe tine la problema asta cu locomotiva.
este practic acelasi lucru. arcul elecric se produce tot datorita rezistentei foarte mari a aerului dintre cele doua suprafete in contact, iar caldura foarte mare degajata duce la incandescenta metalului. acelasi lucru se petrece la locomotive, care au tensiuni foarte mari in liniile electrice. insa nu asta ma intereseaza pe mine.
cauza care produce scinteile/arcul electric e aceeasi: contactul imperfect dintre tramvai/locomotiva si linia de curent. ce ma intereseaza de fapt este fenomenul care duce la indepartearea tijei de contact (sau cum s-o numi) de linia de tensiune.
@calin, sa te vad si pe tine la problema asta cu locomotiva.
Nu cred ca ar fi bine sa deschid un nou topic pentru asta, ca se potriveste tare bine 
nu stiu care e faza cu tramvaiu, da am si eu o chestie fainutza si care nu e prea cunoscuta... nu o stiam nici eu pana nu am auzit-o de curand pe undeva...
Pe duratele de timp in care trenurile vireaza (i.e. sinele sunt curbate), rotile din partea stanga a trenului parcurg o distanta diferita de distanta parcursa de cele din partea dreapta, datorita faptului ca razele pe care se curbeaza sinele sunt diferite, si asadar lungimile arcelor descrise de sine, la acelasi unghi subinscris, sunt diferite. Cum se poate asa ceva?
Cineva ar putea raspunde ca rotile "aluneca putin" si e suficient pentru a justifica diferenta in distanta parcursa. Ei bine, nu e asa. Greutatea trenului, presiunea pe roti si asadar frecarea e prea mare ca asa ceva sa se intample in functionarea normala a trenului(doar la franele foarte bruste se intampla).
nu stiu care e faza cu tramvaiu, da am si eu o chestie fainutza si care nu e prea cunoscuta... nu o stiam nici eu pana nu am auzit-o de curand pe undeva...Pe duratele de timp in care trenurile vireaza (i.e. sinele sunt curbate), rotile din partea stanga a trenului parcurg o distanta diferita de distanta parcursa de cele din partea dreapta, datorita faptului ca razele pe care se curbeaza sinele sunt diferite, si asadar lungimile arcelor descrise de sine, la acelasi unghi subinscris, sunt diferite. Cum se poate asa ceva?
Cineva ar putea raspunde ca rotile "aluneca putin" si e suficient pentru a justifica diferenta in distanta parcursa. Ei bine, nu e asa. Greutatea trenului, presiunea pe roti si asadar frecarea e prea mare ca asa ceva sa se intample in functionarea normala a trenului(doar la franele foarte bruste se intampla).
Banui ca lungimea sinelor este totusi egala, din cauza ca terasamentul se inclina la curbe (interiorul curbei fiind mai jos decat exteriorul), in primul rand pentru a contracara forta centrifuga.
La masini in schimb se intampla cu totul altceva decat ce am descris mai sus: rotile care nu contribuie la tractiune se rotesc independent, iar rotile care contribuie au nu-stiu-ce diferential
Nu este exclus sa fie acelasi lucru si la trenuri totusi.
La masini in schimb se intampla cu totul altceva decat ce am descris mai sus: rotile care nu contribuie la tractiune se rotesc independent, iar rotile care contribuie au nu-stiu-ce diferential
Nu este exclus sa fie acelasi lucru si la trenuri totusi.
Sigur ca la masini exista mecanismul diferential dar la trenuri nu exista asa ceva, rotile si axul formeaza corp comun. Si nu, sinele nu au lungime egala, si nu intotdeauna se ridica la curbe (de cele mai multe ori forta centrifuga este neglijabila), doar in curbele mai bruste.
Banuiesc ca teoretic s-ar fi putut face calea ferata in asa fel incat sinele sa aiba aceeasi lungime, dar ar fi fost o solutie muuuult mai scumpa si mai complicata decat cea care se foloseste efectiv.
So... think further... i await answers
dar la trenuri nu exista asa ceva, rotile si axul formeaza corp comun. Si nu, sinele nu au lungime egala, si nu intotdeauna se ridica la curbe (de cele mai multe ori forta centrifuga este neglijabila), doar in curbele mai bruste.Banuiesc ca teoretic s-ar fi putut face calea ferata in asa fel incat sinele sa aiba aceeasi lungime, dar ar fi fost o solutie muuuult mai scumpa si mai complicata decat cea care se foloseste efectiv.
So... think further... i await answers
@EBE, stii ce cred eu? eu cred ca totusi rotile se freaca, insa nu de-a lungul sinei. la curba ansamblul rotilor (osia) se roteste putin cite putin in jurul unei axe verticale care trece prin mijloc. in plus, locomotiva cu toate ca nu are diferential, are cu siguranta un ambreiaj, care banuiesc eu ca la curbe decupleaza putin motorul, lasind astfel rotile mai libere. nu sint sigur daca rationametul meu e corect, insa asa banuiesc ca stau lucrurile.
de probelema mea cu tramvaiul ce ziceti?
de probelema mea cu tramvaiul ce ziceti?
| QUOTE (E.B.E. @ Nov 22 2003, 07:21 PM) |
| rotile si axul formeaza corp comun. |
Esti 100% sigur? Ar putea avea rulmenti...
@axel: 100% sigur nu sunt decat de moarte pe lumea asta dar sunt 99% sigur ca nu au rulmenti, desi nu stiu care este motivul tehnologic pentru care prezenta rulmentilor nu este fezabila - o fi unul bun, banuiesc. Formeaza corp comun...
@Zod: daca are ambreiaj sau nu, daca decupleaza rotile sau nu, nu conteaza, fiindca forta motoare nu intervine in problema. Este vorba pur si simplu de deplasare si forta de frecare, nu conteaza daca trenul merge pe panta in jos sau este tras de locomotiva.
Nu cunosc daca este permis jocul radial al rotilor (ca un corp comun) in jurul unei axe verticale, sunt sigur doar de jocul vertical, pentru a realiza amortizarea socurilor. Totusi, nu sunt sigur ca jocul radial ar rezolva problema; daca forta de frecare e destul de mare, rotile stanga/dreapta tot se invart pe aceeasi distanta liniara, oricum ar fi orientate fata de axa sinelor.
Ca sa vezi ca solutia e nula, gandeste-te la diferentialul de la masini. Solutia pe care ai propus-o este sinonima cu virarea rotilor, dar atat. Problema care intervine si pe care la masini o rezolva mecanismul diferential, la tren tot nu este rezolvata.
Tin sa subliniez ca nu sunt 100% sigur nici de solutia pe care o stiu eu, totusi ce am spus mai sus ramane valabil, si solutia pe care o cunosc mi se pare cea mai logica.
Oricum, ar fi timpul sa dau un
Indiciu:
Ecartamentul extrem al rotilor de tren este ceva mai mare decat ecartamentul extrem al sinelor.
dar sunt 99% sigur ca nu au rulmenti, desi nu stiu care este motivul tehnologic pentru care prezenta rulmentilor nu este fezabila - o fi unul bun, banuiesc. Formeaza corp comun...@Zod: daca are ambreiaj sau nu, daca decupleaza rotile sau nu, nu conteaza, fiindca forta motoare nu intervine in problema. Este vorba pur si simplu de deplasare si forta de frecare, nu conteaza daca trenul merge pe panta in jos sau este tras de locomotiva
.Nu cunosc daca este permis jocul radial al rotilor (ca un corp comun) in jurul unei axe verticale, sunt sigur doar de jocul vertical, pentru a realiza amortizarea socurilor. Totusi, nu sunt sigur ca jocul radial ar rezolva problema; daca forta de frecare e destul de mare, rotile stanga/dreapta tot se invart pe aceeasi distanta liniara, oricum ar fi orientate fata de axa sinelor.
Ca sa vezi ca solutia e nula, gandeste-te la diferentialul de la masini. Solutia pe care ai propus-o este sinonima cu virarea rotilor, dar atat. Problema care intervine si pe care la masini o rezolva mecanismul diferential, la tren tot nu este rezolvata.
Tin sa subliniez ca nu sunt 100% sigur nici de solutia pe care o stiu eu, totusi ce am spus mai sus ramane valabil, si solutia pe care o cunosc mi se pare cea mai logica.
Oricum, ar fi timpul sa dau un
Indiciu:
Ecartamentul extrem al rotilor de tren este ceva mai mare decat ecartamentul extrem al sinelor.
@EBE, da ai dreptate, rotitul rotilor in jurul axei centrale de fapt nu rezolva problema.
mai am o idee, apropo si de ce ai zis, legata de profilul sinei. sina e bombata putin pe mijloc, iar roata banuiesc, ca e putin tesita la exterior. asta duce ca in curbe punctul de contact dintre roata si sina sa se deplaseze spre interior la roata din interiorul curbei, iar la roata din exterior punctul de contact sa se deplaseze putin mai in afara. din cauza asta probabil curbele sint asa line.
mai am o idee, apropo si de ce ai zis, legata de profilul sinei. sina e bombata putin pe mijloc, iar roata banuiesc, ca e putin tesita la exterior. asta duce ca in curbe punctul de contact dintre roata si sina sa se deplaseze spre interior la roata din interiorul curbei, iar la roata din exterior punctul de contact sa se deplaseze putin mai in afara. din cauza asta probabil curbele sint asa line.
Ai intuit corect .
Intr-adevar, sinele sunt tesite, iar rotile nu sunt cilindrice, ci (mai mult sau mai putin) tronconice, astfel:
.Intr-adevar, sinele sunt tesite, iar rotile nu sunt cilindrice, ci (mai mult sau mai putin) tronconice, astfel:
| CODE |
| | |\ /| | | | | | |=============| | | | | | |/ \| |/^\ /^\| _| |___________| |_ |
iar ecartamentul extern al rotilor depaseste ecartamentul extern al liniei, in asa fel incat, spre exemplu, la curba stanga, axul cu roti cu tot se deplaseaza in stanga fata de axa caii ferate, raza cu care roata din stanga calca sina de cale ferata devine mai mica in timp ce raza cu care calca sina roata din dreapta devine mai mare, si in acest fel distantele parcurse de cele doua roti se egalizeaza.
O intrebare (simpluta... dintr-un episod din X-Files se trage )
De ce toate furtunile care se formeaza la nord de Ecuator se rotesc in sens trigonometric, iar cele de la sud de Ecuator invers?
)De ce toate furtunile care se formeaza la nord de Ecuator se rotesc in sens trigonometric, iar cele de la sud de Ecuator invers?
m-ai spart cu intrebarea asta! 
nu pot sa-mi explic de ce dar pot sa dau cu presupusu: sint influentate de pamint prin miscarea de rotatie sau de cimpul magnetic.
nu pot sa-mi explic de ce dar pot sa dau cu presupusu: sint influentate de pamint prin miscarea de rotatie sau de cimpul magnetic.
revin cu explicatia la problema cu locomotiva si cu scinteile care se produc in timpul mersului intre bratul de contact si linia de inalta tensiune.
scinteile (sau arcul electric) se produc, firesc, datorita contactului imperfect. asta inseamna ca in timpul mersului contactul se slabeste. intrebarea mea merge mai departe: de ce se slabeste contactul? pt a explica asta trebuie sa ne aducem aminte de la fizica de oscilatii. bratul apasa foarte puternic pe linia de contact, deformind-o putin. in timp ce merge, acea deformare produce oscilatii care se transmit de-a lungul cablului. acele oscilatii in mod normal au o viteza care depinde direct proportional cu tensiunea din cablu dar si de viteza locomotivei. tensiunea din cablu si viteza locomotivei sint astfel calculate astfel incit viteza a oscilatiilor sa fie mai mare decit viteza locomotivei, locomotiva ar depasi unda oscilatorie si contactele ar fi compromise. buuun, daca oscilatiile merg mai repede decit locomotiva, de ce se produc totusi scintei? raspunsul e foarte simplu: oscilatiile odata ajunse la capatul firului (firul are totusi un capat) se intorc inapoi, iar cind se reintilnesc cu locomotiva se produc acele scintei. la locomotive e mai greu de observat lucrul asta, insa eu am observat asta foarte des la tramvaie, mai ales cind accelereaza (se schimba viteza tramvaiului fata de viteza oscilatiilor).
a fost cam lunga, insa intrebarea mea acum este daca ati priceput-o? nu mai cunosc exact termenii fizici de aceea am explicat-o mai mult cu cuvintele mele.
daca ati priceput-o, mai am o intrebare simpatica, de data asta nu din fizica.
scinteile (sau arcul electric) se produc, firesc, datorita contactului imperfect. asta inseamna ca in timpul mersului contactul se slabeste. intrebarea mea merge mai departe: de ce se slabeste contactul? pt a explica asta trebuie sa ne aducem aminte de la fizica de oscilatii. bratul apasa foarte puternic pe linia de contact, deformind-o putin. in timp ce merge, acea deformare produce oscilatii care se transmit de-a lungul cablului. acele oscilatii in mod normal au o viteza care depinde direct proportional cu tensiunea din cablu dar si de viteza locomotivei. tensiunea din cablu si viteza locomotivei sint astfel calculate astfel incit viteza a oscilatiilor sa fie mai mare decit viteza locomotivei, locomotiva ar depasi unda oscilatorie si contactele ar fi compromise. buuun, daca oscilatiile merg mai repede decit locomotiva, de ce se produc totusi scintei? raspunsul e foarte simplu: oscilatiile odata ajunse la capatul firului (firul are totusi un capat) se intorc inapoi, iar cind se reintilnesc cu locomotiva se produc acele scintei. la locomotive e mai greu de observat lucrul asta, insa eu am observat asta foarte des la tramvaie, mai ales cind accelereaza (se schimba viteza tramvaiului fata de viteza oscilatiilor).
a fost cam lunga, insa intrebarea mea acum este daca ati priceput-o? nu mai cunosc exact termenii fizici de aceea am explicat-o mai mult cu cuvintele mele.
daca ati priceput-o, mai am o intrebare simpatica, de data asta nu din fizica.
Am priceput-o
In mod evident, are de-a face cu rotatia pamantului. Si cum asta nu era o "enigma" ci mai degraba o intrebare, am sa explic mai pe larg.
Efectul se cheama "efect Coriolis", forta care ii da nastere "forta Coriolis". Efectul ia nastere in toate sistemele de referinta aflate in rotatie. Astfel, presupunem ca o particula de aer din furtuna aia se afla in miscare pe directia nord-sud, in emisfera nordica. Din cauza rotatiei Pamantului, de la est la vest, apare o deviere inspre dreapta (sistemul de referinta se deplaseaza inspre stanga relativ la axa noastra de deplasare).
Exista o credinta destul de comuna conform caruia acest efect determina si felul in care de exemplu se roteste apa in chiuveta inainte de a se scurge. Adevarul este ca ordinul de marime al influentei efectului in apa din chiuveta este extrem de mic; ca sa se simta, ar trebui ca toate vitezele moleculelor din apa sa nu depaseasca viteza liniara corespunzatoare unei rotatii pe zi...
In mod evident, are de-a face cu rotatia pamantului. Si cum asta nu era o "enigma" ci mai degraba o intrebare, am sa explic mai pe larg.
Efectul se cheama "efect Coriolis", forta care ii da nastere "forta Coriolis". Efectul ia nastere in toate sistemele de referinta aflate in rotatie. Astfel, presupunem ca o particula de aer din furtuna aia se afla in miscare pe directia nord-sud, in emisfera nordica. Din cauza rotatiei Pamantului, de la est la vest, apare o deviere inspre dreapta (sistemul de referinta se deplaseaza inspre stanga relativ la axa noastra de deplasare).
Exista o credinta destul de comuna conform caruia acest efect determina si felul in care de exemplu se roteste apa in chiuveta inainte de a se scurge. Adevarul este ca ordinul de marime al influentei efectului in apa din chiuveta este extrem de mic; ca sa se simta, ar trebui ca toate vitezele moleculelor din apa sa nu depaseasca viteza liniara corespunzatoare unei rotatii pe zi...
Avand in vedere ca explicatia am citit-o pe un site acuma si nu am stiut-o eu din cultura mea generala (sau specifica ), nu stiu daca e corect sa pun aici problema. Dar, atata vreme cat cineva invata ceva, tot e bine...
Asa ca, intrebare:
De ce au mingile de golf indentarile acelea sub forma de calote sferice pe suprafata, si nu sunt perfect rotunde?
), nu stiu daca e corect sa pun aici problema. Dar, atata vreme cat cineva invata ceva, tot e bine...Asa ca, intrebare:
De ce au mingile de golf indentarile acelea sub forma de calote sferice pe suprafata, si nu sunt perfect rotunde?
Habar n-am ... pentru ca tot timpul sa se rostogoleasca pe iarba, si sa nu alunece?!? chiuar n-am idee ...
tztz nu intereseaza asa mult ce se intampla pe iarba cat ce se intampla in aer
nu intereseaza asa mult ce se intampla pe iarba cat ce se intampla in aer
La problema cu tornadele: cred ca este vorba de rotatia pamantului...
La problema cu mingiile de golf: Aici cred ca este vorba de aerodinamicitate: o minge perfect rotunda intampina o rezitenta din partea aerului mult mai mare decat una cu "gaurele", care lasa aerul sa circule mai usor pe langa ea (de fapt depinde de sistemul de referinta ales: se poate spune ca "circula mai usor prin aer"), astfel distantele cresc foarte mult la o lovire corecta... Deasemenea gaurelele din bile folosesc foarte mult si la obtinerea unor efecte sporite, mingea descriind niste parabole care par ca sfideaza legile fizicii...
La problema cu mingiile de golf: Aici cred ca este vorba de aerodinamicitate: o minge perfect rotunda intampina o rezitenta din partea aerului mult mai mare decat una cu "gaurele", care lasa aerul sa circule mai usor pe langa ea (de fapt depinde de sistemul de referinta ales: se poate spune ca "circula mai usor prin aer"), astfel distantele cresc foarte mult la o lovire corecta... Deasemenea gaurelele din bile folosesc foarte mult si la obtinerea unor efecte sporite, mingea descriind niste parabole care par ca sfideaza legile fizicii...
| QUOTE (E.B.E. @ Nov 25 2003, 06:34 PM) | ||
| Ai intuit corect . Intr-adevar, sinele sunt tesite, iar rotile nu sunt cilindrice, ci (mai mult sau mai putin) tronconice, astfel:
iar ecartamentul extern al rotilor depaseste ecartamentul extern al liniei, in asa fel incat, spre exemplu, la curba stanga, axul cu roti cu tot se deplaseaza in stanga fata de axa caii ferate, raza cu care roata din stanga calca sina de cale ferata devine mai mica in timp ce raza cu care calca sina roata din dreapta devine mai mare, si in acest fel distantele parcurse de cele doua roti se egalizeaza. |
nu este cumva ceva de genul asta?:
| CODE |
| | /| |\ | | | | | |===========| | | | | | \| |/ /^\| |/^\ _| |_____________| |_ |
Faza cu rotile de tren... Habar nu am daca garda este inauntru sau in afara, dar promit ca, cu prima ocazie cu care sunt intr-o gara o sa ma uit si apoi o sa postez . Totusi am impresia (nu stiu de ce) ca garda e in afara.
Revin cat de repede cu explicatia la mingea de golf. Oricum, ai dreptate.
. Totusi am impresia (nu stiu de ce) ca garda e in afara.Revin cat de repede cu explicatia la mingea de golf. Oricum, ai dreptate.
Revin cu explicatia pentru mingea de golf.
Principalul scop pentru care ele sunt construite este, desigur, sa calatoreasca o distanta cat mai mare prin aer. Fenomenul pe care se bazeaza se cheama efect Magnus, si porneste de la faptul ca mingea se roteste in aer. Astfel, viteza mingii relativ la aer este mai mare pe partea in care ea se roteste in sens opus curgerii aerului si mai mica pe cealalta. Curgerea aerului este turbulenta iar zona de turbulenta este mai larga pe partea in care viteza relativa este mai mare (partea de jos). Se creeaza astfel o diferenta de presiune dinamica, diferenta care se traduce intr-o forta ce actioneaza asupra mingii in sus, creand portanta.
De unde rezulta niste proprietati interesante ale traiectoriei mingii de golf. Ea nu este parabolica, ci are o portiune aproape rectilinie, lunga, dupa care se curbeaza brusc si cade aproape vertical inspre pamant ("impetus trajectory"). Pe portiunea rectilinie actioneaza efectul Magnus, iar uneori (daca mingea este lovita bine) se intampla sa existe chiar o curbura in sus, convexa, a traiectoriei pe portiunea initiala. Asa se face ca o minge de golf calatoreste mai mult prin aer decat ar face-o in vid, pentru anumite seturi de conditii initiale.
Bun, si atunci de ce suprafata cu gaurele? Apare urmatoarea problema: initial, curgerea in jurul mingii este laminara, iar apoi devine turbulenta. In zona de tranzitie, curgerea deasupra bilei este laminara, in timp ce dedesubt incepe sa devina turbulenta. Curgerea turbulenta poate urmari mult mai bine suprafata neregulata a mingii decat cea laminara, si liniile de curgere de deasupra mingii tind sa se indeparteze de suprafata mai repede, si ca atare diferenta de presiune dinamica este pozitiva de sus in jos, creand un efect Magnus negativ ce impinge mingea in jos. Suprafata neregulata ajuta la trecerea mult mai repede si intr-o perioada de timp mult mai scurta la curgerea turbulenta pe toata suprafata mingii, si efectul Magnus pozitiv este apoi liber sa isi exercite influenta, "tragand" mingea in sus.
Pentru cine vrea explicatia in original (probabil e mult mai clara decat traducerea/interpretarea mea), ea este aici.
Edit: A, Tresty, mi-am dat seama ca de fapt nu ai dreptate decat partial. Rezistenta intampinata din partea aerului este mai mare in cazul mingii cu gaurele, fiindca curgerea este mai turbulenta, dar efectul Magnus este mult sporit din aceeasi cauza si ca atare balanta generala este pozitiva, mingea ajungand mai departe.
Edit #2: Plus de asta, traiectoriile nu sunt parabole care "sfideaza legile fizicii", ci sunt niste curbe cu ecuatii mult mai complicate, dupa cum am explicat mai sus.
Aceste observatii nu sunt combative, ci sunt facute doar pentru o claritate mai mare. Daca tot am luat explicatia de pe site-ul ala profesional, apai atunci sa clarific si eu si sa explic calumea, ca daca nu m-am chinuit degeaba.
Apropos, hai sa deschidem un topic pe probleme interesante de fizica, care sa nu fie puse ca niste enigme Numa asa, pentru cei interesati.
Principalul scop pentru care ele sunt construite este, desigur, sa calatoreasca o distanta cat mai mare prin aer. Fenomenul pe care se bazeaza se cheama efect Magnus, si porneste de la faptul ca mingea se roteste in aer. Astfel, viteza mingii relativ la aer este mai mare pe partea in care ea se roteste in sens opus curgerii aerului si mai mica pe cealalta. Curgerea aerului este turbulenta iar zona de turbulenta este mai larga pe partea in care viteza relativa este mai mare (partea de jos). Se creeaza astfel o diferenta de presiune dinamica, diferenta care se traduce intr-o forta ce actioneaza asupra mingii in sus, creand portanta.
De unde rezulta niste proprietati interesante ale traiectoriei mingii de golf. Ea nu este parabolica, ci are o portiune aproape rectilinie, lunga, dupa care se curbeaza brusc si cade aproape vertical inspre pamant ("impetus trajectory"). Pe portiunea rectilinie actioneaza efectul Magnus, iar uneori (daca mingea este lovita bine) se intampla sa existe chiar o curbura in sus, convexa, a traiectoriei pe portiunea initiala. Asa se face ca o minge de golf calatoreste mai mult prin aer decat ar face-o in vid, pentru anumite seturi de conditii initiale.
Bun, si atunci de ce suprafata cu gaurele? Apare urmatoarea problema: initial, curgerea in jurul mingii este laminara, iar apoi devine turbulenta. In zona de tranzitie, curgerea deasupra bilei este laminara, in timp ce dedesubt incepe sa devina turbulenta. Curgerea turbulenta poate urmari mult mai bine suprafata neregulata a mingii decat cea laminara, si liniile de curgere de deasupra mingii tind sa se indeparteze de suprafata mai repede, si ca atare diferenta de presiune dinamica este pozitiva de sus in jos, creand un efect Magnus negativ ce impinge mingea in jos. Suprafata neregulata ajuta la trecerea mult mai repede si intr-o perioada de timp mult mai scurta la curgerea turbulenta pe toata suprafata mingii, si efectul Magnus pozitiv este apoi liber sa isi exercite influenta, "tragand" mingea in sus.
Pentru cine vrea explicatia in original (probabil e mult mai clara decat traducerea/interpretarea mea), ea este aici.
Edit: A, Tresty, mi-am dat seama ca de fapt nu ai dreptate decat partial. Rezistenta intampinata din partea aerului este mai mare in cazul mingii cu gaurele, fiindca curgerea este mai turbulenta, dar efectul Magnus este mult sporit din aceeasi cauza si ca atare balanta generala este pozitiva, mingea ajungand mai departe.
Edit #2: Plus de asta, traiectoriile nu sunt parabole care "sfideaza legile fizicii", ci sunt niste curbe cu ecuatii mult mai complicate, dupa cum am explicat mai sus.
Aceste observatii nu sunt combative, ci sunt facute doar pentru o claritate mai mare. Daca tot am luat explicatia de pe site-ul ala profesional, apai atunci sa clarific si eu si sa explic calumea, ca daca nu m-am chinuit degeaba.
Apropos, hai sa deschidem un topic pe probleme interesante de fizica, care sa nu fie puse ca niste enigme
Numa asa, pentru cei interesati.
Si sa ma scuze cine trebuie ca pun un post in plus, da chiar merita unul nou ca nu are nici o legatura cu ce am scris mai inainte.
Problema:
Se cunoaste vechea intrebare (habar nu am daca este zen sau nu...): Daca un copac cade in padure, undeva unde nu sunt animale, nici oameni, nimic care aiba organele necesare pentru a auzi, face copacul zgomot sau nu?.
Interpretarea mea este urmatoarea: Din punctul de vedere al fizicii actuale, face sau nu copacul zgomot? Pun problema la modul principial... ceea ce inseamna ca nu vorbesc neparat despre un copac
Evident, astept un anumit raspuns la intebarea asta... pe care daca nu va apare, il voi da eu... ca nu aveti de unde sti la ce ma gandesc eu cand pun intrebari stupide...
Problema:
Se cunoaste vechea intrebare (habar nu am daca este zen sau nu...): Daca un copac cade in padure, undeva unde nu sunt animale, nici oameni, nimic care aiba organele necesare pentru a auzi, face copacul zgomot sau nu?.
Interpretarea mea este urmatoarea: Din punctul de vedere al fizicii actuale, face sau nu copacul zgomot? Pun problema la modul principial... ceea ce inseamna ca nu vorbesc neparat despre un copac
Evident, astept un anumit raspuns la intebarea asta... pe care daca nu va apare, il voi da eu...
ca nu aveti de unde sti la ce ma gandesc eu cand pun intrebari stupide...
| QUOTE (E.B.E. @ Dec 17 2003, 02:04 AM) |
| Si sa ma scuze cine trebuie ca pun un post in plus, da chiar merita unul nou ca nu are nici o legatura cu ce am scris mai inainte. Problema: Se cunoaste vechea intrebare (habar nu am daca este zen sau nu...): Daca un copac cade in padure, undeva unde nu sunt animale, nici oameni, nimic care aiba organele necesare pentru a auzi, face copacul zgomot sau nu?. Interpretarea mea este urmatoarea: Din punctul de vedere al fizicii actuale, face sau nu copacul zgomot? Pun problema la modul principial... ceea ce inseamna ca nu vorbesc neparat despre un copac Evident, astept un anumit raspuns la intebarea asta... pe care daca nu va apare, il voi da eu... ca nu aveti de unde sti la ce ma gandesc eu cand pun intrebari stupide... |
daca exista surzi nu inseamna ca sunetele ar trebui sa dispara
faptul ca sunetele nu sunt receptzionate senzorial nu scimba legile fizice ale producerii sunetelor
pe calea aceasta gandind...copacul face zgomot
vetzi spune ca nu...trebuie sa avetzi un argument interesant
"Din punctul de vedere al fizicii actuale, face sau nu copacul zgomot?"
Ce rau imi pare ca nu stiu toata fizica actuala ...
In lipsa, voi "abera" pe tema "zgomotului"
Hm, "face ... zgomot ?". Care e definitia "zgomotului" de la care pornim ?
Conform psiho-acusticii, oamenii percep "zgomotele" prin intermediul variatiei presiunii aerului care e convertita de ureche, apoi transmisa la centrii nervosi auditivi, care o interpreteaza. Variatia presiunii aerului trebuie sa corespunda unor "vibratii" din spectrul audibil pentru a putea fi percepute de sistemul psiho-acustic. Gama de frecvente sonore percepute variaza de la om la om. Un om obisnuit aude frecvente de la cateva zeci de Hz pana la peste 15 kHz.
Caderea unui copac, de exemplu, produce de obicei vibratii si in spectrul zeci Hz ... zeci kHz. Daca un om sau o alta fiinta inzestrata cu auz e in preajma, va auzi "zgomotul". Dar se poate vorbi de "zgomot" in lipsa unei fiinte sau a unui aparat care sa "perceapa" vibratiile si sa le "interpreteze" ca fiind "zgomot" ?
Desigur, cand cade un copac exista vibratii in spectrul audibil, si daca definim "zgomotul" ca astfel de vibratii tragem concluzia ca exista "zgomot".
Astept raspunsul corect cu curiozitate.
Ce rau imi pare ca nu stiu toata fizica actuala ...
In lipsa, voi "abera" pe tema "zgomotului"
Hm, "face ... zgomot ?". Care e definitia "zgomotului" de la care pornim ?
Conform psiho-acusticii, oamenii percep "zgomotele" prin intermediul variatiei presiunii aerului care e convertita de ureche, apoi transmisa la centrii nervosi auditivi, care o interpreteaza. Variatia presiunii aerului trebuie sa corespunda unor "vibratii" din spectrul audibil pentru a putea fi percepute de sistemul psiho-acustic. Gama de frecvente sonore percepute variaza de la om la om. Un om obisnuit aude frecvente de la cateva zeci de Hz pana la peste 15 kHz.
Caderea unui copac, de exemplu, produce de obicei vibratii si in spectrul zeci Hz ... zeci kHz. Daca un om sau o alta fiinta inzestrata cu auz e in preajma, va auzi "zgomotul". Dar se poate vorbi de "zgomot" in lipsa unei fiinte sau a unui aparat care sa "perceapa" vibratiile si sa le "interpreteze" ca fiind "zgomot" ?
Desigur, cand cade un copac exista vibratii in spectrul audibil, si daca definim "zgomotul" ca astfel de vibratii tragem concluzia ca exista "zgomot".
Astept raspunsul corect cu curiozitate.
Nu exista raspuns corect in afara de cel dat de tine
| QUOTE |
| Ce rau imi pare ca nu stiu toata fizica actuala ... |
Am inteles si apreciat ironia
ai dreptate...Raspunsul meu "corect" este mai mult de principiu si are de-a face cu mecanica cuantica... Astfel, conform principiului de incertitudine al lui Heisenberg,
dp* dx >= h_ unde "_" este "barat", iar d este delta si semnifica incertitudinea in determinarea respectivelor marimi: impuls si pozitie. Astfel, atunci cand cunoastem cu precizie arbitrara p, nu putem cunoaste deloc x, si invers, si toate nuantele dintre aceste cazuri extreme.
Acum, "incertitudinea" asta nu inseamna ca acele marimi nu pot fi masurate, cu aparatele noastre de acum, sau cu orice aparate care se vor naste vreodata. Ea inseamna pur si simplu ca acele marimi sunt nedefinite intre acele limite, ele nu exista (asta, desigur, cf. interpetarii Copenhaga a mecanicii cuantice - dar asta este alta poveste...)
Acum, ce inseamna ca pozitia este nedeterminata. Pai orice particula are o functie de unda data de Schrodinger, iar in momentele in care particula nu este observata, functia aceasta de unda se intinde in tot Universul (desigur de la o anumita distanta amplitudinea este atat de aproape de 0 incat devine neglijabila). In momentul in care i se examineaza pozitia, functia de unda se spune ca virgula "colapseaza", fixand pozitia particulei. Deci, pana in acel moment, in care noi am examinat pozitia, particula nu era in locul respectiv. Noi, uitandu-ne, am fortat-o sa isi precizeze pozitia.
Asadar, particula (oricat ar parea de incredibil dpdv al lumii de toate zilele) nu este acolo atunci cand nu ne uitam sa vedem daca este sau nu acolo. De unde raspunsul meu "corect": Copacul nu face zgomot daca nu il aude nimeni
@E.B.E. Mii de scuze pentru eventuala ironie ! Culmea e ca imi pare "efectiv" rau ca nu stiu "toata" fizica. In special "toata" fizica cuantica. Am pierdut destul timp pe Internet cautand mai intai pentru a intelege care sunt sursele cele mai competente, apoi cautand diferite teorii, citindu-le si incercand sa inteleg care e "state of art"-ul in domeniu.
Concluzia de atunci a fost o diversitate incredibila (ca volum dar si calitativ) de ipoteze si de noi teorii care pleaca de la teoriile (ca nu mi s-a parut a exista O Teorie) initiale. Cat priveste nenumaratele interpretari ale unor principii precum cel al incertitudinii (cu paradoxurile aferente) ... Si cel mai interesant mi s-a parut sa citesc o ipoteza/teorie incitanta, pentru ca apoi sa caut si sa citesc articole care combateau acea teorie. In final, desi cu capul "varza", am tras concluzia ca e un domeniu fascinant, care poate constitui in viitor "veriga lipsa" intre stiintele exacte si cele umane, intre stiinta si religie/misticism, etc. Parerea mea, desigur.
Asa ca, a fost si auto-ironie (haz de necaz), in acel.
__________________
Cat priveste explicatia ta finala ... imi pare rau ca nu mi-am bookmark-at linkul catre articole "desfiinteaza" incredibil de frumos demonstratii de genul asta. Si "desfiintarea" nu consta in negare completa ! Ci doar "demonstreaza" ca e posibil ca "zgomotul" sa fie acolo sau nu. De aici si "frumusetea" demonstratiei respective
"Aberatia" mea pe tema zgomotului a incercat sa evite, asadar, teoriile cuantice. Intr-un fel si concluzia mea e ca poate sau nu sa fie zgomot, dar la mine "incertitudinea" provine din cum definesti "zgomotul". Depinde de ... "perspectiva" din care privesti problema. Asta e, incerc sa testez / exemplific teoria conform careia orice raspuns depinde de o "perspectiva".
Concluzia de atunci a fost o diversitate incredibila (ca volum dar si calitativ) de ipoteze si de noi teorii care pleaca de la teoriile (ca nu mi s-a parut a exista O Teorie) initiale. Cat priveste nenumaratele interpretari ale unor principii precum cel al incertitudinii (cu paradoxurile aferente) ... Si cel mai interesant mi s-a parut sa citesc o ipoteza/teorie incitanta, pentru ca apoi sa caut si sa citesc articole care combateau acea teorie. In final, desi cu capul "varza"
, am tras concluzia ca e un domeniu fascinant, care poate constitui in viitor "veriga lipsa" intre stiintele exacte si cele umane, intre stiinta si religie/misticism, etc. Parerea mea, desigur.Asa ca, a fost si auto-ironie (haz de necaz), in acel
.__________________
Cat priveste explicatia ta finala ... imi pare rau ca nu mi-am bookmark-at linkul catre articole "desfiinteaza" incredibil de frumos demonstratii de genul asta. Si "desfiintarea" nu consta in negare completa ! Ci doar "demonstreaza" ca e posibil ca "zgomotul" sa fie acolo sau nu. De aici si "frumusetea" demonstratiei respective
"Aberatia" mea pe tema zgomotului a incercat sa evite, asadar, teoriile cuantice. Intr-un fel si concluzia mea e ca poate sau nu sa fie zgomot, dar la mine "incertitudinea" provine din cum definesti "zgomotul". Depinde de ... "perspectiva" din care privesti problema. Asta e, incerc sa testez / exemplific teoria conform careia orice raspuns depinde de o "perspectiva".
Pai de ce scuze? Ca daca nu a fost o ironie, am creat-o eu generand astfel o auto-ironie... Ceea ce, fiind constructiv, e un lucru bun...
Sigur ca ce am scris acolo nu e adevarul absolut, si nu neaga orice nu se potriveste Mai multa lume imi face observatii de genul asta (si nu te sesiza din nou cu "observatia" ca e implicita nu explicita ). Poate ar trebui sa imi pun in semnatura... "Tot ce spun eu aici este o posibilitate/optiune/parere dintre atatea altele" sau ceva de genul asta...
Si sunt perfect constient ca lucrurile pe care le-am scris nu depasesc dpdv stiintific un articol de popularizare de mana a 2a (3a? ) Dar oricum, ideea e interesanta... Poate foloseste la introducerea unui mod de gandire nou... Care sa accepte "paradoxurile" si "imposibilitatile" (a se observa ghilimelele) mecanicii cuantice...
Edit: Si chiar as vrea linkurile alea... Ca nu am vreme de cautat, da de citit poate ca mi-as face o juma de ora
Sigur ca ce am scris acolo nu e adevarul absolut, si nu neaga orice nu se potriveste
Mai multa lume imi face observatii de genul asta (si nu te sesiza din nou cu "observatia" ca e implicita nu explicita ). Poate ar trebui sa imi pun in semnatura... "Tot ce spun eu aici este o posibilitate/optiune/parere dintre atatea altele" sau ceva de genul asta...Si sunt perfect constient ca lucrurile pe care le-am scris nu depasesc dpdv stiintific un articol de popularizare de mana a 2a (3a?
) Dar oricum, ideea e interesanta... Poate foloseste la introducerea unui mod de gandire nou... Care sa accepte "paradoxurile" si "imposibilitatile" (a se observa ghilimelele) mecanicii cuantice...Edit: Si chiar as vrea linkurile alea... Ca nu am vreme de cautat, da de citit poate ca mi-as face o juma de ora
Scuze pentru off topic.
Din pacate linkuri nu am. Pentru eficienta nu am pierdut timpul (si nu m-am intrerupt) pentru a salva calea pe care am navigat. Ce pot sa spun e ca se pot gasi foarte multe resurse pe Internet, dar trebuie timp pentru asta. In tot cazul, cele mai interesante controverse mi s-au parut cele legate de calculatoarele cuantice si de legatura fizica cuantica - (sub)constient.
Desigur ca tot pentru eficienta facem afirmatii fara a preciza permanent ca nu le consideram absolute. Cei care considera lucrurile pe care le stiu ei batute in cuie se tradeaza in general. Asa ca am banuit ca e vorba de opiniile / parerile tale, respectiv ipotezele / posibilitatile pe care le consideri in momentul de fata ca fiind plauzibile.
"Noul mod de gandire" aferent incertitudinii, relativitatii, paradoxurilor este ceea ce ar vrea sa obtina, sub forma unor masini, cei ce lucreaza la "calculatoarele cuantice". Masini care, se spera, vor reusi sa "reproduca" gandirea umana, dar chiar mai mult decat atat. Unii spera sa intre in "contact" cu partea "invizibila" a realitatii.
Din pacate linkuri nu am. Pentru eficienta nu am pierdut timpul (si nu m-am intrerupt) pentru a salva calea pe care am navigat. Ce pot sa spun e ca se pot gasi foarte multe resurse pe Internet, dar trebuie timp pentru asta. In tot cazul, cele mai interesante controverse mi s-au parut cele legate de calculatoarele cuantice si de legatura fizica cuantica - (sub)constient.
Desigur ca tot pentru eficienta facem afirmatii fara a preciza permanent ca nu le consideram absolute. Cei care considera lucrurile pe care le stiu ei batute in cuie se tradeaza in general. Asa ca am banuit ca e vorba de opiniile / parerile tale, respectiv ipotezele / posibilitatile pe care le consideri in momentul de fata ca fiind plauzibile.
"Noul mod de gandire" aferent incertitudinii, relativitatii, paradoxurilor este ceea ce ar vrea sa obtina, sub forma unor masini, cei ce lucreaza la "calculatoarele cuantice". Masini care, se spera, vor reusi sa "reproduca" gandirea umana, dar chiar mai mult decat atat. Unii spera sa intre in "contact" cu partea "invizibila" a realitatii.
Dar din cite stiu eu principiul nedeterminarii al lui Heisenberg se aplica exclusiv la nivel cuantic, deci aplicabilitatea lui la nivel macro sta sub semnul intrebarii ...
Editare ulterioara: hai ca pina sa postez eu au aparut intre timp alte trei-patru posturi ... i'm a little bit off topic
Editare ulterioara: hai ca pina sa postez eu au aparut intre timp alte trei-patru posturi ... i'm a little bit off topic
@EBE: prea complicat cu fizica cuantica ... cu toate ca am inteles, hai sa raminem undeva la nivelul clasei a zecea.
problema ta cu zgomotul seamana pe undeva cu problema oului si a gainei sau cu problema urmatoare:
Se dau doua propozitii A si B.
A: B este Falsa.
B: A este Adevarata.
Care este valoarea de adevar a celor 2 propozitii?
problema ta cu zgomotul seamana pe undeva cu problema oului si a gainei sau cu problema urmatoare:
Se dau doua propozitii A si B.
A: B este Falsa.
B: A este Adevarata.
Care este valoarea de adevar a celor 2 propozitii?
| QUOTE |
| Se dau doua propozitii A si B. A: B este Falsa. B: A este Adevarata. Care este valoarea de adevar a celor 2 propozitii? |
Luata individual, fiecare dintre cele doua propozitii e o afirmatie privind "valoarea de adevar a unei propozitii".
Luate in ansamblu, cele doua propozitii se "contrazic", sau mai bine zis conduc la o demonstratie "infinita" a faptului ca fiecare dintre propozitii este ba adevarata, ba falsa.
Privita "din exterior", problema e o "simpla imposibilitate". Adica, asa cum a fost enuntata ea nu permite stabilirea valorii de adevar a celor doua propozitii. E un fel de "barfa" pe marginea lor.
Intrebare: un calculator cuantic ar intra in ciclu infinit incercand sa rezolve problema cu A si B sau din cauza incertitudinii ar ajunge pana la urma la concluzia ca una dintre ele este adevarata in detrimentul celeilalte?
just pulling your leg(s)
just pulling your leg(s)
@ypsilonalpha: desigur ca heisenberg se aplica doar la nivel microscopic, dar asta nu inseamna ca nu are efecte la nivel macro...
Poate un exemplu consta in procesele gandirii umane... si o eventuala explicatie "fizica" a liberului-arbitru... cand se stabileste sinapsa aia intre doi neuroni, poate ca virgula cu o nanosecunda inainte nu se stia daca se va stabili sau nu - datorita principiului incertitudinii...
Si am zis... nu e vorba neparat de copaci... asta inseamna ca nu poate fi deloc vorba de copaci, in caz ca nu-i clar
Plus de asta, calfa a spus deja ca "paradoxul" enuntat de mine este nul, si eu am fost de acord cu el... asa ca... povestesc cam degeaba
Poate un exemplu consta in procesele gandirii umane... si o eventuala explicatie "fizica" a liberului-arbitru... cand se stabileste sinapsa aia intre doi neuroni, poate ca virgula cu o nanosecunda inainte nu se stia daca se va stabili sau nu - datorita principiului incertitudinii...
Si am zis... nu e vorba neparat de copaci... asta inseamna ca nu poate fi deloc vorba de copaci, in caz ca nu-i clar
Plus de asta, calfa a spus deja ca "paradoxul" enuntat de mine este nul, si eu am fost de acord cu el... asa ca... povestesc cam degeaba
Un "calculator cuantic" (asa cum il poate imagina un om care e obisnuit cu calculatoarele deterministe) probabil ca ar lua o decizie. De genul: "propozitia A e cea cu care se va lucra, fara a conta continutul propozitiei B". Adica e un fel de suprascriere a propozitiei B.
Consecinta ? Propozitia A ramane neschimbata, din propozitia B mai ramane doar o "urma", atasata propozitiei A.
Iar "calculatorul cuantic" trece la prelucrarea urmatoarei "sarcini" (task)
Multumit cu raspunsul meu ? Mai e nevoie sa "aberez" ? M-am salvat de "lovitura seceratoare" ?
Cat priveste "heisenberg", care "se aplica [...] la nivel microscopic", e logic ca are consecinte (desi nu poti spune ca "se aplica") si la nivel macro.
Consecinta ? Propozitia A ramane neschimbata, din propozitia B mai ramane doar o "urma", atasata propozitiei A.
Iar "calculatorul cuantic" trece la prelucrarea urmatoarei "sarcini" (task)
Multumit cu raspunsul meu ? Mai e nevoie sa "aberez" ? M-am salvat de "lovitura seceratoare" ?
Cat priveste "heisenberg", care "se aplica [...] la nivel microscopic", e logic ca are consecinte (desi nu poti spune ca "se aplica") si la nivel macro.
Asa ma gandeam si eu....
Da daca ar fi un calculator dashtept de-adevaratelea, ar zice-mi bag picioarele in nonsensu asta si nu il iau in considerare deloc in rationamentele mele ulterioare
Si dupa aia si-ar posta concluziile pe HA.
Prin conexiunea de banda larga la Internet.
Da daca ar fi un calculator dashtept de-adevaratelea, ar zice-mi bag picioarele in nonsensu asta si nu il iau in considerare deloc in rationamentele mele ulterioare
Si dupa aia si-ar posta concluziile pe HA.
Prin conexiunea de banda larga la Internet.
"ar posta ... pe HA ... prin conexiunea de banda larga"
Sa inteleg ca asta e urmatorul "nonsens" pe care il propui spre dezbatere ?
Sa inteleg ca asta e urmatorul "nonsens" pe care il propui spre dezbatere ?
Apropos... evident ca e evident ca Heisenberg are efecte doar indirect la nivel macroscopic. Da io tot am zis sa zic... Cred ca y.a. era nelamurit ca am bagat copacu pe fir Si copacu e mare de tot... La scara microscopica...
De ce "nonsens'?
Daca ar fi calc cuantic din ala dashtept...
Probabil ca ar trebui sa "traiasca" online...
Si pentru necesitatile sale de "trai" pe net, i-ar trebui o conexiune de banda larga...
De unde rezulta ca postul ar fi trimis prin aceeasi conexiune... ca doara nu si-o face una dedicata...
Klar?
Si copacu e mare de tot... La scara microscopica... De ce "nonsens'?
Daca ar fi calc cuantic din ala dashtept...
Probabil ca ar trebui sa "traiasca" online...
Si pentru necesitatile sale de "trai" pe net, i-ar trebui o conexiune de banda larga...
De unde rezulta ca postul ar fi trimis prin aceeasi conexiune... ca doara nu si-o face una dedicata...
Klar?
mie nu mi-e clar, dar ii dau inainte cu urmatoarea enigma.
de ce in limbile anglo-saxone pt numarele 11 si 12 se foloseste o denumire care nu are legatura cu numerele 1-10?
ex in engleza si germana:
11 = eleven = elf
12 = twelve = zwölf
in limba romana (si in celelelalte limbi latine) pt numerele 11, 12, 13, 14, 15, ... se foloseste o combinare (derivare) din numerele de la 1 la 10 (unsprezece = unu spre zece). aceeasi regula se aplica si in engleza si germana pt numerele 13, 14, 15, ... insa nu pt 11 si 12:
13 = thirteen = dreizehn (drei = 3 si zehn = 10)
14 = fourteen = vierzehn (vier = 4 si zehn = 10)
...
de ce oare e asa?
daca stiti raspunsul spune-ti-l pe PM, iar daca nu-l stiti dati-va cu presupusu.
explicatia e foarte simpatica.
de ce in limbile anglo-saxone pt numarele 11 si 12 se foloseste o denumire care nu are legatura cu numerele 1-10?
ex in engleza si germana:
11 = eleven = elf
12 = twelve = zwölf
in limba romana (si in celelelalte limbi latine) pt numerele 11, 12, 13, 14, 15, ... se foloseste o combinare (derivare) din numerele de la 1 la 10 (unsprezece = unu spre zece). aceeasi regula se aplica si in engleza si germana pt numerele 13, 14, 15, ... insa nu pt 11 si 12:
13 = thirteen = dreizehn (drei = 3 si zehn = 10)
14 = fourteen = vierzehn (vier = 4 si zehn = 10)
...
de ce oare e asa?
daca stiti raspunsul spune-ti-l pe PM, iar daca nu-l stiti dati-va cu presupusu.
explicatia e foarte simpatica.
Popoarele germanice au avut la un moment dat de-a lungul evolutiei lor 6 degete la o mana? 
Pare-mi-se ca nici la nivel microsopic nu se aplica principiul, ci strict la nivel cuantic (particule atomice s.a.m.d.). si in exemplul cu creierul si impulsul prin sinapse sint implicate molecule, chiar de dimensiuni destul de mari, deci principiul nu se aplica ... ma rog, trebe sa mai studiez problema, ca vorbesc din amintiri ... Cu "consecintele la nivel macro" sint si eu de acird, desi nu-s riguros demonstrate...
Cu "consecintele la nivel macro" sint si eu de acird, desi nu-s riguros demonstrate...
nope.
dar e buna intrebarea!
dar e buna intrebarea!
of doamne! macro, micro, cuantic... nu ma mai descurc...
bine no la nivel cuantic...
dar eu cred ca scenariul in care o incertitudine de tip cuantic influenteaza sinapsa este valid
bine no la nivel cuantic...
dar eu cred ca scenariul in care o incertitudine de tip cuantic influenteaza sinapsa este valid
| QUOTE (Zod) |
| de ce in limbile anglo-saxone pt numarele 11 si 12 se foloseste o denumire care nu are legatura cu numerele 1-10? |
Dupa indelungi sapaturi pe net, am ajuns la urmatoarele rezultate:
In limba engleza cel putin, etimologia cuvintelor este urmatoarea:
eleven - one left
twelve - two left
Acuma pe topicul de lingvisti pe care l-am citit eu nu exista un consens. Mai exact consensul se opreste la acordul ca in vechime se foloseau alte baze de numeratie decat in prezent, baze ale caror urme dainuie si acum (20, 60, 5 etc.). Divergente exista la baza din care provin 11 si 12.
Unii spun ca din baza 12, asociata duzinilor (one dozen). Dar ceilalti argumenteaza ca exista un hiatus de la 10 la 11, 11 si 12 scriindu-se diferit fata de 1-10, si asadar opteaza pentru baza 2. Acuma, mie baza doi mi se pare un pic cam incomoda pentru a numara lucrurile (asta evident daca nu folosesti tranzistoare cu doua stari...) asa ca nu stiu ce sa cred.
Oricum, etimologia este clara din ce am vazut eu - one left, two left.
Edit: Si o intrebare simpla de tot dupa parerea mea. Paradoxul lui Zenon din Elea. Avem doua puncte A si B separate de distanta d. Un obiect porneste din A inspre B. Presupunem ca dupa un interval de timp ajunge la jumatatea distantei, deci la A + 0.5d. Dupa un alt interval de timp, ajunge la jumatatea distantei ramase, adica A + .75d, samd. Oricat de departe ar ajunge, tot mai are jumatate din distanta de parcurs, fiindca jumatatile nu se termina niciodata.
Cum mai este atunci posibila miscarea?
Aceasta este o versiune "Text-Only" a continutului acestui forum. Pentru a vizualiza versiunea completa, cu mai multe informatii, formatari si imagini,click aici.