Bedeleule,derbedeule (nu te superi ca-ti zic asa!), o sa ma ai pe constiinta!
Era sa cad de pe scaun!

e una care ma seaca efectiv... cand cineva intreaba despre ceva, orice daca "SE merita"

exemple sunt nenumarate...

se merita sa...

bleah

asa este ambele variante sunt corecte..stiam..era o intrebare capcana pt. voi

am câstigat o excursie gratuitã pânã la mine acasa pentru douã persoane?

Eu vroiam sa spun ce e greu sa vorbeste romaneste

Buun... sa ma intorc la rindunea si rindunica .In DEX-ul lui V. Breban sint amindoua substantive comune de genul feminin, pasnice si neagresive.
Cu rindunele si rindunici formele de plural. Amindoua la fel de corecte.

Da drajii mei... Eu aud la diverse posturi de radio pe autocare si pe unde mai prind uite-asa (99 din 100 de cazuri si nu exagerez):

"Buna ziua. Cum va numiti?"
"Sunt Eufrosina Pezevenghie din Cracanatzii-de-Vale. Vreau sa dedic o melodie pentru copilul meu care e la armata. Hai liberare!"

Al dracului dativu' asta mai! Hai sa dau si forma corecta:
"Vreau sa dedic o melodie copilului meu" sau cui o mai fi. Dativ.

... care este.

Dar daca zice" sa fac o dedicatie pt copilul meu " e corect sau nu?

Cu pentru nu e asa de grav.

Problema este ca de obicei se intalneste exprimarea "sa dedic o melodie la copilul meu". Si in cazul asta e firesc sa zici "DATIV!" .

limba romana este o limba grea
dovada este procentul de peste 80% din populatie care o vrobeste agramat

Multumesc de raspuns Colectionara,
Inca nu am copii dar cine stie......

Valherule,
Macar ai idee care limba e cea mai grea?


Prima.....

In liceu, aveam o mare problema cu " de asemenea" pe care il scriam frecvent intr-un cuvant. asa ca s-a ajuns in situatia neplacuta de a fi obligat de catre diriga, sa scriu de o suta de ori, cuvintele magice corect! urmatoarea teza, rezultat previzibil, aceeasi greseala! Nu faceti ca mine! invatati din greselile mele!:)))

Colectionara! sunt destul de aiurit..da oricum mersi de urari:)
vin din suflet:)

Stie cineva de ce nu au bagat veioza in Dex?
E cumva o conspiratie la adresa punctajului meu la scrabble?

PRONUMELE DE INTARIRE


Persoana I
sg. m. insumi
f. insami
pl. m. insine
f. insene

Persoana a II-a
sg. m. insuti
f. insati
pl. m. insiva
f. inseva


Persoana a III-a
sg. m. insusi
f. insasi
pl. m. insisi
f. insesi, insele




Am promis ca revin cu "sursa" cea mai adecvata.
Gramatica Academiei, pag. 154., vol. I.

Diana - e si regula anume cind si cum se foloseste pronumele asta? Ce nume are , i-as spune pronumele viagra

Pronumele de intarire se foloseste astazi in limba romana literara numai ca adjectiv pronominal.
Pronumele de intarire insoteste un substantiv sau un alt pronume cu scopul de a preciza obiectul determinat.
In limba mai veche pronumele aparea independent , avind adesea valoare adverbiala.
Acordul pronumelui de intarire este adesea neglijat in limba vorbita si uneori chiar in cea scrisa.

de ce naiba nu am putut sa tac, acuma sunt si mai in ceata

Pai... na! Intareste, subliniaza, emfatizeaza... Eu insami adica e musai ca eu si nu altcineva...

Bun... total justificat...
Dar: ce are asta cu greselile frecvente in limba romana?
Intrebare absolut retorica: n-ar fi fost mai potrivit mesajul in cadrul unui PM?
Mie imi place Copernic, mi-a placut intotdeauna, indiferent de alte " curente de opinie".
Dar tot n-are legatura cu topicul!

Poate s-a mai spus in aceste topic insa m-am cam saturat sa aud in stanga si-n dreapta mi-ar place. romani, deschideti urechile fratilor!

menthore, si daca nu sunt sigur ca imi place, dar cred totusi s-ar putea ca imi place, dar nu vreau sa las pe altii sa fie convinsi ca imi place asa de tot, ci imi place doar asa putin, cum sa le spun?

se pare ca te-ai exprimat fara greseala.

Hmm... Eu am impresia ca s-ar putea ca imi place nu-i tocmai cum trebuie .

Pe mine ma zgarie pe timpan constructia: "Salariile se vor da functie de munca prestata ...." Corect ar fi in functie de munca prestata. Aud tot timpul asta si nu imi prea place

Ideea de a reveni la ortografia de dinainte de anii '50 s-a născut, la nici doi ani de la Revoluţie, în mintea unui inginer de profesie, Constantin Dânculescu, ocupant la acea vreme a scaunului de preşedinte al Academiei Române.

Motivaţia, mai mult sau mai puţin oficială, a fost că scrierea cu "î" din "i" a fost introdusă de comunişti, ca argument al originii slave, nu latine a limbii române. Cum "alergia" la fosta orânduire era mare, iniţiativa şi-a găsit imediat susţinători, aşa încât Academia a decis cât ai bate din palme să schimbe ortografia cu cea de dinainte.

Hotărârea a fost vehement contestată de unii filologi, mai cu seamă de cei din Iaşi,şi Cluj care au pornit o adevărată campanie de boicotare a acesteia. S-au ţinut prelegeri, s-au făcut simpozioane şi s-a scris enorm pe seama acestui subiect. În zadar, însă.

Directorul Institutului de Lingvistică al Academiei Române, Marius Sala, a declarat, că profesorii nu pot fi "împuşcaţi" fiindcă folosesc la cursuri o altă ortografie decât cea impusă de Academia Română.

"Disputa este destul de veche şi fără nici o şansă de reconciliere. Ortografia nouă, bună sau rea, trebuie respectată. Tot ceea ce se publică la Cluj apare în ortografia nouă. Oficial, ea este folosită, nu cea veche. Singura greşeală care s-a făcut când a fost adoptată hotărârea a fost că nu s-au fixat sancţiuni pentru cei care nu o respectă", crede Marius Sala.

Părerea directorului la Institutul de Lingvistică din Cluj, Ioan Mărin, e că ortografia veche era mult mai apropiată, din punct de vedere etimologic, de limba română: "O folosim pe cea nouă nu pentru că ar fi corectă, ci pentru că e cea oficială".

Acelaşi lucru îl susţine şi Dan Mănucă, omologul său din Iaşi: "Situaţia creată de schimbarea ortografiei este un etalon pentru modul în care gândeşte poporul român. Noi, în loc să facem lucrurile mai simple, le complicăm atât de mult, încât ne pierdem capul".

"Eu scriu din obligativitate în noua ortografie, altfel nu mi-ar fi publicate lucrările. Întotdeauna, însă, mă voi opune şi voi continua să demonstrez, prin lucrări de specialitate, că modul în care se scrie la ora actuală este greşit", mărturiseşte, la rândul ei, Elena Dragoş, şefa Catedrei de limba română a Facultăţii de Litere din Cluj.

În ceea ce-l priveşte, criticul literar Constantin Cubleşan nu face nici el concesii unei stări de fapt care i se pare deopotrivă stânjenitoare şi aberantă: aceea ca unii să folosească o ortografie, iar alţii, o alta.

Chiar şi acum, dascălii Facultăţii de Filologie şi specialiştii de la Institutul de Lingvistică din Cluj etichetează drept "o prostie de zile mari" măsura luată de Academia Română.

Argumentele lor sunt de ordin atât etimologic, cât şi fonetic. "E stupid să faci o schimbare în ortografia unei limbi numai pe ideea că ar fi fost introdusă de comunişti. S-a demostrat ştiinţific, de către C.A. Rosetti sau de reputatul lingvist Dimitrie Macrea, că nu se justifică etimologic să scrii, de exemplu, <atât>, ci <atît>. Eu predau şi scriu în continuare cu ortografia veche. Când mi-am dat seama că studenţii se uită miraţi la mine, m-am hotărât să-mi încep fiecare curs cu motivul pentru care folosesc ortografia veche", spune Cornel Vâlcu, lector la catedra de literatură a Facultăţii de Litere din Cluj.

"A scrie etimologic înseamnă să scrii cuvântul cu vocala latinească din care provine actualul <î>, la care să-i adaugi un semn deasupra. Lucru imposibil, pentru că atunci fiecare vorbitor trebuie sa fie specialist în istoria limbii. Pe de altă parte, există cuvinte în limba română care provin din slavă sau alte limbi în care există litera <î>, şi aşa s-au moştenit ele. În acest caz, este absurd să fie scrise cu <â>", adaugă acesta.



Se pare că le-am luat-o iar tuturor înainte, întrucât nici o altă limbă de pe glob, în afară de a noastră - spun filologii - nu are parte de o astfel de caracteristică. Sântem, sau suntem, dacă nu cumva o fi chiar sîntem, cu adevărat unici...


Schimbările Academiei

Modificările adoptate de Academia Română cu privire la noua ortografie sunt următoarele: se înlocuieşte "î" cu "â", câtă vreme litera nu este nici la începutul, nici la sfârşitul cuvântului. În cazul în care cuvântul are un prefix, litera "î" rămâne nemodificată.

De exemplu, cuvântul "pîine" se scrie "pâine", însă la "reîntoarcere", "neîncăpător" etc se foloseşte "î". Cealaltă modificare se referă la indicativul prezent al verbului "a fi", "î" de la "sînt" fiind înlocuit cu vocala "u".

sursa:http://www.clujeanul.ro/general/afisare_articol.php?id_obiect=1399&cat=145

Eu,personal,nu sint de acord cu schimbarile acestea.Le consider anacronice si nejustificate. Din acest motiv sint"pe vechi".

Eu ma straduiesc sa scriu (si sa pronunt, de ex. "sunt") pe stilul nou - dar ma enerveaza cumplit. Si inca imi suna foarte ciudat "mi-ar placea" - nu stiu daca o sa ma obisnuiesc vreodata, adica sa nu ma mai deranjeze. Si ca veni vorba: "mi-as face" sau "mi-as facea"?
Zau ca nu inteleg schimbarile astea.
Pentru cei care asa au invatat in scoala, ii inteleg ca sunt partinitori, dar si eu sunt partinitoare felului care l-am invatat eu in scoala. Obisnuinta, ce sa-i faci...

p.s. Diana-Maria, ai putea sa schimbi fontul la paragrafele care explica folosirea "i"-ului din "a"? ca nu se vede prea clar si asta e informatie de care una lume ar fi interesata poate.

Si eu am refuzat multa vreme sa adopt "noua" ortografie ...Dar la un moment dat a trebuit sa scriu un proiect pentru un ..sef mai mare, care folosea "sunt" si restul noilor reguli. Dupa primele 3 pagini nu mai puteam scrie decat asa. M-am gandit (pe vremea aceea...) ca s-ar putea sa sustin vreun examen si sa dau de vreun profesor carcotas care aplica legile in vigoare, asa ca am ramas la "sunt & co." pana la noi ordine.

Ce mi-a trecut mie prin cap: ca Danculescu a vrut revenirea la scrierea veche pentru ca i-a fost lui imposibil sa o accepte pe cea moderna - cam asa cum i ne impotrivim noi asteia vechi.

http://www.pruteanu.ro/103deceidini+.htm

E domnia sa Pruteanu cam exagerat pe alocuri, insa in articolul a carui adresa am dat-o mai sus am pus punctul pe "i" .
Multumesc lui Mihai pe aceasta cale, pentru ca el mi-a dat-o.

Misti, am schimbat fonturile. Dupa ca am scris la topicul asta m-am grabit sa ies. Si n-am mai bagat de seama ca nu se intelegea... Mea culpa!
Opinia mea este ca Constantin Dânculescu a vrfut neaparat sa ramina si el in
istorie , bagat pe undeva si n-a vazut alta alternativa.
In articolul lui Pruteanu exista un paragraf:
...Pentru că î-ul provine dintr-un a în doar cca 31%1 din cuvinte; în marea majoritate a cazurilor (69%), î-ul provine din cuvinte (fie latineşti, fie de altă origine) CARE NU CONŢINEAU SUNETUL/LITERA A în locul respectiv, ci unul/una din sunetele/literele E, I, O sau U, aşa că transcrierea sa azi prin â este absurdă. Dacă am fi paroxistic de pedanţi, ar trebui să-l transcriem cu (“e” cu accent circonflex), (“o” cu accent circonflex) sau (“u” cu accent circonflex).
care spune totul dupa parerea mea.
Si eu scriu inclusiv la examenele de limba romana cu "Î" din "I".

Pina acum nu m-a tras nimeni de mineca.


Acum , bagati de seama:
Stimate alegătoare şi stimaţi alegători! Dacă ne veţi vota, noi vom face totul pentru traducerea în viaţa a următoarelor obiective:
(Partidul:) -Daaa!

1.Elaborarea unei legi prin care conjuncţia deci să fie declarată Conjuncţie Naţională Obligatorie. Articolul unu al acestei legi va stipula: orice frază şi orice propoziţie în România începe cu deci. Orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abrogă.
-Daaa!

2.Eliminarea verbelor care parazitează trupul sfînt al limbii române, şi înlocuirea lor cu verbul unic a confrunta. Astfel, dacă ne veţi vota, nu veţi mai auzi propoziţii învechite ca: "Eu mănînc o ridiche", ci "Eu mă confrunt cu această ridiche". Nu veţi mai auzi enunţuri leşinate de genul: "Eu o iubesc pe Măndiţa", ci "Eu mă confrunt cu Măndiţa pe toate planurile". Nu se va mai spune: "Eu sunt amărăştean", ci "Eu mă confrunt cu dificultăţi obiective".
-Daaa!

2 bis. La paragraful anterior se admite o singură excepţie. În situaţiile cînd, de pildă, am înfulecat o ridiche şi vrem să facem bună impresie, în loc de "Eu m-am confruntat cu această ridiche" se va putea spune "Eu am servit această ridiche".
-Daaa!

3.Abolirea întortocheatelor pronume de întărire, şi reducerea lor la unul singur, care va fi după pofta inimii, spre deplina înflorire a personalităţii creatoare a fiecăruia. Astfel, se va putea spune: "Eu înşine l-am văzut pe Chiricuţă", "Preşedintele înşişi a criticat corupţia", "Parlamentarii şi-au votat lor înşivă lefuri mari", "Nu are rost să-ţi dai ţie însuşi un pumn în cap" şi altele, după temperament, dispoziţie şi bunul plac al cetăţeanului. Deviza noastră va fi : Cetăţeanul însăşi e stăpînul gramaticii, nu viceversa.
-Daaa!

4.Pentru a asigura limbii române o perioadă de odihnă, nepăsare şi huzur, toate firmele, indiferent de naţionalitate sau sex, se vor scrie în limba engleză sau ceva asemănător. Astfel, în loc de "Cîrciuma Soiosu" se va scrie "Waldorf Imperial", în loc de "WC Public" se va scrie "Intim Club Love Me Baby", taraba cu haţmaţuchi va purta numele de "Shoping Store", iar chioşcul de cocoşei şi covrigi se va numi "Internaţional Business Company Costyke & Marghiolaina" ş.a.m.d.
-Daaa!

5.Votîndu-ne pe noi, încurajaţi dezvoltarea fără precedent a pescuitului. Noi vom implementa masiv, în toate domeniile, limba de baltă, în care fiecare se va putea confrunta cît pofteşte. De asemenea, vom lua măsuri ca aceasta să fie limba în care se vor traduce orice filme, inclusiv cele româneşti.
-Daaa!

6.Dacă ne votaţi pe noi, votaţi libertatea! Noi vom pune capăt obijduirii şi împilării care durează de sute de ani şi care ne obligă să punem cratima în locuri fixe. Cratima trebuie să treacă în mîna poporului suveran! Dacă el vrea să scrie "v-oi ciupi", aşa va scrie; dacă el vrea să scrie "dăm-i un milion", aşa va scrie; dacă el vrea să scrie "sunte-ţi şmecher", aşa va scrie, căci poporul este norodul, nu tagma grămăticienilor!
-Daaa!

7.Pledăm pentru deplina înflorire plenară a pleonasmului, fiindcă strămoşii noştri români din străbuni ne-au învăţat pe noi că repetiţia încă o dată este mama studiului, şi cine nu-şi respectă mama înseamnă că pur şi simplu nu cadrează şi nu se confruntă.
-Daaa!

8.Toţi politicienii şi toate persoanele cu funcţii de conducere vor urma cursuri intensive de anacolut, adică de tehnică a construirii frazelor fără cap şi coadă, care adică începe sub aspect de a nu se termina din punct de vedere care l-am exprimat de realizare. De asemenea, toţi vor da un examen eliminatoriu la trăncănologie şi palavragistică şi toţi îl vor trece. De la subsecretari de stat în sus, se vor verifica drastic şi aptitudinile balivernice şi gogoşereşti.
-Daaa!

9.Stimate alegătoare şi stimaţi alegători. Sigla noastră este următoarea: silueta unui cap, în care se află inscripţionată ideea noastră principală: VOTA-ŢY!
-Daaa!

10.Numai dacă ne veţi vota pe noi veţi...

Mi se face semn că ne-a expirat timpul de antenă. Vom învinge!
-Daaa!



sursa:
http://www.pruteanu.ro/4doarovorba/emis587.htm

Hmm... Or fi existand ele o gramada de considerente pentru a fi de acord sau nu cu schimbarea â din a ân loc de î din i [] dar atata vreme cat este standardul legal, din punct de vedere practic nerespectarea lui duce doar la probleme.

Asa ca, atata vreme cat regula este in vigoare, parerea mea este ca toata lumea ar trebui sa o respecte. Pentru uniformitate si eficienta.

Edit: Mie unul deja mi se pare "ciudat" cand vad scris cu ortografia veche, î in loc de â, si textul respectiv "arata" gresit.

Standard LEGAL? Adica iau amenda daca nu respect regulile de ortografie?

Habar n-am, presupun ca nu-ti da nimeni amenda... Mergem offtopic

E'te ca am vazut-o si pe asta! Aveam un mare respect pt Dom' profesor Pruteanu, dar haideti sa-i dam Cezarului ce-i al Cezarului. In linckul cu pricina, nus' cum, dar eu vad si destule aberatii. Adica ti se pare ciudat sa schimbi o litera care se pronunta la fel, dar si â-ul din român, tot acelasi sunet are, si totusi asta ramane, dom'ne, fara sa deranjeze! Asta nu e subiectivism? Ba e!! Iar ca sa spui ca lui o si u i se potriveste mai mult î e o gogoasa greu de digerat. Ma rog, teorii si teorii, dar pana la urma haideti sa incercam sa vedem lucid lucrurile. Cartile vechi editate inainte de anii 60 erau scrise dupa aceeasi ortografie ca si acum. Oare cei dinaintea noastra de ce scriau asa, si pan' la urma de ce sa acceptam noi ceea ce comunismul a cautat sa schimbe la acel timp? Dati-mi un motiv indeajuns de plauzibil care sa ma convinga ca nenorocitii aia au avut dreptate sa schimbe ortografia, si-mi voi cere scuze public de la toti cei care mi-au suportat sunt-ul si â-ul din a. Pân'atunci, eu ma conformez stilului de inainte de a ma naste!

"Pentru că iniţiativa Academiei, din 17 februarie 1993, prin care s-a reintrodus în ortografia românească litera â (în afara cuvîntului „român“ şi a derivatelor sale, unde figura din 1965), a fost o eroare ştiinţifică, generată de un anume sentimentalism anti-comunist (bazat şi pe legenda că î-ul din i ne-ar fi fost impus de oamenii lui Stalin, deşi î-ul din i a fost practicat, de mari nume ale literelor româneşti, la Viaţa Românească, încă din anii ’20 ai secolului trecut, cu mult înaintea apariţiei comunismului la noi). Cei doi lingvişti membri ai Academiei au votat unul „împotrivă“, celălalt „abţinere“. Toate institutele de lingvistică din ţară au dezaprobat decizia. "

Nu e vorba de o schimbare "comunista".Pur si simplu,luati de "febra schimbarilor" unii au simtit "imperios necesara nevoia" sa schimbe ceva.
In acest sens , noi,romanii avem ideea de schimbare in singe,chiar daca "subiectul" reformei n-are nevoie de ea:
Titu Maiorescu sublinia in "Discursul " sau din "FOAIE PENTRU MINTE , INIMA SI LITERATURA " in 1846 ca "se manifesta neastimparul pentru a reforma totul dintr-o data... " si atragea de pe atunci atentia asupra consecintelor negative ale acestui fenomen :
<<...PE NOI ACEST NEASTIMPAR CE AMENINTA CU O CULTURA SUPERFICIALA CARE NU MERITA ALT NUME DECIT SPOIALA SI CARE NU NE POATE ADUCE DECIT RAU. >>
Intr-adevar,membrii Academiei au votat o schimbare lingvistica, desi oamenii care aveau competenta n-au fost intrutotul de acord.
Schimbarea e artificiala si dintr-un alt motiv: dupa cum spunea si Misti, o parte din noi au tendinta de a folosi verbul "a fi" si in vorbire cu "u" in loc de " î " .
Meritul lui Pruteanu este de a avea initiativa si dorinta de a pastra o limba romaneasca "curata", fara "artificii" alambicate si inutile. E drept ca uneori mai "sare calul" , insa motivatia sa e demna de lauda. Cel putin asa gindesc eu.

Dar ce ziceti de adaugarea lui şi pentru evitarea cacofoniilor? Chiar si-acolo unde nu este nevoie? A devenit extrem de obositoare:
"ca şi prieten" , "ca şi angajat".... si asa mai departe...

Nu este adevarat ca se zice EU CONTINUU (nu continui) si ASAZA (nu aseaza). In ceea ce priveste numele proprii, a zice "lui Anca" in loc de "Ancai" a devenit norma, pentru ca nu se mai obisnuieste sa zici "Ancai", chiar daca se mai scrie si probabil ca asa zic profesorii ca e corect, asa cum se zice "lui Tanti Nuti" si nu "tantii Nuti" sau "tantiii Nuti".

Se zice "o greseala de-a mea" dar "niste greseli de-ale mele". Daca va indoiti, ginditi-va la un exemplu masculin. Se zice "un baiat de-al meu" sau "de-al nostru", nu "un baiat de-ai mei (de-ai nostri)", dar se zice "niste baieti de-ai mei (de-ai nostri)".

In legatura cu majoritatea, sint doua cazuri. Exemplu: "In caz de neintelegere, majoritatea hotaraste" dar "Tinerilor le place scoala. Majoritatea fac cel putin 12 clase"."

Se zice "nu zi asta", ca dovada ca se zice "zi-mi si mie", nu "zice-mi si mie".

Am dat un simplu exemplu. E adevarat ca am incercat sa nu zic ceva de rau, ca de exemplu "[nume de nationalitate]lor nu le place scoala". Se zice "rindunica", dar exista si forma "rindunea" care este literara si probabil ca era normala pe vremuri. Pluralul ar fi "rindunici" sau "rindunele" ("vezi, rindunelele se duc", zicea Eminescu).

Adica se spune majoritatea face cel putin doispe clase? Io nu ma pricep prea bine

Afirmatia din exemplu e doar un exemplu, nu neaparat ceva adevarat. Se zice "Majoritatea tinerilor fac 12 clase" ("fac", nu "face", pentru ca nu se zice "tinerii face", ci "tinerii fac"). De aceea, se zice mai pe scurt "Majoritatea tinerilor fac 12 clase". In cazul "Majoritatea hotaraste", nu exista referinta la un grup precis de oameni. Ca dovada ca se zice "Majoritatea fac ce vor", nu "Majoritatea face ce vor".

Da nu zici mai bine "Cei mai multi fac ce vor" si scapi de dureri de cap?

daca zic ca "majoritatea fac ce vrea" sau "majoritatea nu fac ce vrea" e bine sau nu?