Un extras dintr-o carte interesanta care ne reveleaza complexitatea si antagonismele din perioada aparitiei Crestininismului si a constituirii Biesericii Catolice ca un important centru de putere si influenta.
radu
Din Evangheliile Gnostice
de Elaine Pagels, Profesor de Religie, Princeton University, The Harrington Spear Paine Foundation
textul original pe adresa web a postului de televiziune publica al Statelor Unite numit PBS:
http://www.pbs.org/wgbh/pages/frontline/sh...ory/pagels.html
Cele 52 de texte descoperite la Nag Hammadi, Egipt, includ asa-numitele ‘Evanghelii secrete’, poeme si mituri atribuind lui Isus ziceri si credinte care sunt foarte diferite de cele ale Noului Testament; omul de stiinta Elaine Pagels comenteaza aceste documente si implicatile lor.
In decembrie 1945 un taran arab a facut o descoperire arheologica extraordinara in Egiptul superior. Zvonurile fac nesigure circumstantele exacte ale acestei descoperiri - poate si pentru ca aceasta a fost total intamplatoare iar vanzarea ei pe piata neagra ilegala. Chiar identitatea descoperitorului a ramas necunoscuta pentru mai multi ani. Un zvon sustinea ca el era un ‘razbunator de sange’ (n.t. - ruda de sange cea mai apropiata a unei persoane asasinate, care conform primitivei traditii a legii iudaice (2 Sam. 14: 7, 11) are dreptul si datoria sa omoare ucigasul rudei sale; aceste practici se perpetueaza si astazi in spatiul celor trei monoteisme acolo unde legile seculare inca nu au adus lumina civilizatiei, in special in lumea musulmana). Altul, ca descoperirea a avut loc langa orasul Naj Hammadi pe Jabal al-Tarif, un munte ciuruit de mai mult de 150 de pesteri. Majoritatii dintre ele cu origine naturala, li s-au adaugat in timp cateva scobite si zugravite de mana omului, fiind folosite ca morminte incepand cu dinastia a sasea, acum aproximativ 4300 de ani.
Dupa 30 de ani, insusi descoperitorul Muhammad’ Ali al-Samman a povestit cum s-a intamplat. Cu putin timp inainte ca el si fratii sai sa razbune uciderea tatalui sau datorita unei vechi dusmanii, pusera seaua pe camile si se dusera la Jabal ca sa sape pentru sabakh, un pamant moale pe care localnicii il folosesc pentru fertilizarea ogoarelor lor. Sapand in jurul unui bolovan masiv, gasira un ulcior rosu de pamant inalt de aproximativ un metru. Muhammad’ Ali ezita sa sparga ulciorul, crezand ca un “jinn” (duh) sau spirit ar putea sa fie inchis inauntru. Dar gandindu-se ca ar putea contine deasemenea aur, lovi cu sapa ulciorul spargandu-l si desoperind inauntru 13 carti-papirus legate in piele. Intorcandu-se acasa in al-Qasr, Muhammad’ Ali arunca cartile si foile de papirus dezlegate pe paiele adunate pe pamantul de langa cuptor. Mama lui Muhammad’, ’Umm-Ahmad, recunoaste ca a ars multe dintre papirusuri in cuptor impreuna cu paiele cu care ea aprindea in mod obisnuit focul.
Cateva saptamani mai tarziu, asa cum Muhammad’ Ali povesteste, el si fratii sai isi razbunara tatal ucigandu-l pe Ahmed Isma''il. Mama lor i-a avertizat sa aiba sapele ascutite: cand acestia aflara ca dusmanul tatalui lor era prin apropiere profitara de ocazie si ii taiara picioarele, . . . ii smulsera inima din piept si o mancara ca ultim act al ‘razbunarii sangelui’.
Fiindu-le frica ca politia cercetand crima va perchezitiona casa si va descoperi cartile, Muhammad’ Ali ceru preotului al-Qummus Basiliyus Abd al-Masih sa-i pastreze cateva (n.t. - probabil ca Muhammad’ Ali este, asa ca multi dintre locuitorii Egiptului superior sunt (sau erau), crestin copt, de aceea vorbindu-se aici de un preot; dealtfel numele acestuia, Basiliyus, inspira acelasi lucru; desemenea “al-massihi” in limba araba inseamna exact asta, “crestinul”).
In timp ce Muhammad’ Ali si fratii sai erau cercetati pentru omucidere, Rahgib, un profesor de istorie din zona a vazut una dintre carti si a banuit ca este de valoare. Primind una de la al-Qummus Basiliyus, acesta o trimise la un prieten la Cairo sa afle valoarea sa.
Vanduta pe piata neagra a negustorilor de antichitati din Cairo, manuscrisele atrasera repede atentia oficialilor din guvernul egiptean. Prin intamplari dramatice, asa cum o sa vedem, ei cumaparara una si confiscara alte 10 si jumate din cele 13 carti leagate in piele, numite codexuri (n.t. - colectie de manuscrise vechi) si intrate in patrimoniul Muzeului Copt din Cairo. Insa o parte importanta din cel de-al 13-lea manuscris continand 5 texte extraordinare au fost scoase prin contrabanda din Egipt si oferite spre vanzare in America. Zvonul despre acest codex ajunse la urechile profesorului Gilles Quispel, distins istoric al religiilor la Universitatea din Utrecht, Olanda. Entuziasmat de desoperire, Quispel indemna Fundatia Jung din Zurich sa cumpere codexul. Insa descoperind dupa ce l-a cumparat ca din el lipseau cateva pagini, se deplasa in Egipt in primavara lui 1955 pentru a incerca sa le gaseasca in Muzeul Copt. Ajungand in Cairo se duse la Muzeul Copt, imprumuta pozele unor texte si se grabi inapoi la hotel sa le descifreze. Urmarind prima linie de text, Quispel tresari surprins, cand neincrezator citi: Acestea sunt zicerile secrete ale lui Isus, si pe care ‘geamanul’ sau (Didymos) Juda Toma (n.t. - Didymos - geaman in greaca (limba traditionala a Noului Testament), Thomas - geaman in arameica (limba Vechiului Testament)) le asternu pe hartie. Quispel afla ca colegul sau H.C. Peuch folosind note ale altui cercetator francez, Jean Doresse, a identificat aceste linii de deschidere cu fiind fragmente ale unei Evanghelii a lui Toma in limba greaca descoperita in anii 1890; insa recenta descoperire a intregului text ridica noi intrebari: a avut Isus un frate geaman asa cum sugereaza acesta? Poate fi acest text inregistrarea zicerilor adevarate ale lui Isus? Conform titlului, acesta continea “Evanghelia dupa Toma”; totusi, spre deosebire de Noul Testament, acest text se auto-identifica ca fiind o Evanghelie secreta. Quispel desoperi deasemenea ca acesta contine multe din zicerile cunoscute din Noul Testament; insa aceste ziceri, plasate in alte imprejuarari sugerau alte intelesuri si semnificatii. Alte pasaje, descoperi Quispel, difereau complet de orice traditie crestina cunoscuta: Isus cel viu vorbeste in ziceri tot atat de criptic si fascinant ca o koan (zicere) Zen (n.t. - koan: veche povestioara, zicere folosita in unele scoli Zen):
Isus spuse, ‘Daca lasi sa rodeasca ce este in tine, ceea ce va rodi te va mantui. Daca nu lasi sa rodeasca ceea ce e in interiorul tau, ceea ce nu lasi sa rodeasca te va prapadi.’
Ceea ce Quispel tinea in mana, Evanghelia dupa Toma, era numai unul din cele 52 de texte descoperite la Nag Hammadi (transcrierea obisnuita in engleza a numelui). Legate intr-un singur volum cu aceasta, se afla “Evanghelia lui Filip”, care atrbuie lui Isus fapte si ziceri total diferite de cele din Noul Testament:
<< . . . . Insotitorul (mantuitorului este) Maria Magdalena. (Insa Cristos o iubea) pe ea mai mult decat pe (toti) ceilalti Apostoli, si obisnuia (adesea) sa o sarute pe (gura) sa. . . . . Ceilalti (Apostoli fura raniti in sentimentele lor) . . . Ei ii spusera lui Isus, “De ce tii la ea mai mult decat la noi toti?” Mantuitorul raspunse, zicandu-le: “De ce nu va iubesc pe voi asa cum (o iubesc) pe ea?” >>
Alte ziceri din aceasta colectie critica credinte uzuale ale crestinismului, ca nasterea din fecioara sau invierea trupului ca naive confuzii. Legat impreuna cu aceste Evanghelii este “Apocrifonul lui Ioan” (in traducere ‘cartea secreta’), care incepe cu o chemare de a se descoperi “misterele (si) lucruri(le) ascunse in tacere”, mistere despre care Isus l-a invatat pe apostolul sau Ioan.
Muhammad’ Ali mai tarziu a recunoscut ca o parte din texte s-au pierdut pentru totdeauna, arse sau aruncate. Insa ceea ce ramane este remarcabil: 52 de texte din primele secole ale erei crestine, inclusiv o colectie de Evanghelii crestine necunoscute pana atunci. In afara de Evanghelia dupa Toma si Evanghelia dupa Filip, descoperirea incude deasemenea “Evanghelia Adevarului” ca si “Evanghelia catre egipteni” care se identifica pe sine ca fiind ‘ Cartea Sacra a Marelui (Duh) Invizibil.’ Un alt grup de texte este compus din scrieri atribuite adeptilor lui Isus, cum ar fi “Cartea secreta a lui Iacob”, “Apocalipsa lui Pavel”, “Epistola lui Petru catre Filip” si “Apocalipsa lui Petru”.
Curand a devenit clar ca ceea ce a descoperit Muhammad’ Ali la Nag Hammadi, erau traduceri copte vechi de aproximativ 1500 de ani a unor documente mai vechi. Manuscriesele originale fusesera scrise in greaca, limba traditionala a Noului Testament: asa cum Doresse, Puech, si Quispel au putut sa recunoasca, o parte a unuia dintre ele fiind descoperita de catre arheologi cu aproximativ 50 de ani mai inainte, cand au gasit cateva fragmente ale versiunii originale in limba greaca a “Evangheliei dupa Toma”.