Din ce in ce descoperirile stiintifice il aduc pe om mai aproape de nemurire ,chiar pe cale fizica, nu numai spirituala. Deja exista posibilitatea transplantului de organe. Urmatorul pas ar fi inlaturarea genei care cauzeaza imbatrinirea, lucru devenit acum posibil (cel putin teoretic) avind in vedere recenta completare a hartii genomului uman si, pasul cel mai greu, regenerarea neuronilor. Neuronii sunt celulele creierului si nu se inmultesc nici nu se regenereaza. Ei mor cam 50000 pe zi. Daca ar fi sa traim citeva sute de ani am ramine cu craniul gol. La durata actuala de viata, pierderea neuronilor nu este considerata o problema grava, dar, daca am vrea sa traim citeva milenii, asta ar fi principala problema. Odata cu rezolvarea ei (clonarea pare cea mai la indemina solutie) problema tineretii fara de batrinete ar fi rezolvata.

Care ar fi, dupa parerea voastra, implicatiile sociale, morale, religioase (in special), etc. ale acestui fapt?

Pe cale fizica da, pe cale spirituala nu prea. Am urmarit o emisiune cu un artist, muzician roman, care traieste in America. Tipul a spus ca cea mai puternica tara in domeniul vehicularii informatiei, Statele Unite, este si tara care in care - paradoxal - lipsa de comunicare atinge cote alarmante. Abundenta informatie si rapiditatea cu care circula fac imposibila selectia si "digestia" informatiilor, provocand un soc informational. Pascal Bruckner scrie un articol interesant (Arbitrariul inimii), in care falsa comunicare capata explicatii interesante. Matricea acestor lucrari ramane carticica lui Toffler, pe care o vad mai actuala ca oricand.

Tarile din est si-au conservat temporar capacitatea de a comunica, insa tendinta incepe sa dispara prin avantul gadgeturilor stiintei. Se citeste mai putin, se lucreaza mai mult si timpul liber e ocupat cu treburi casnice ori cu grijile pentru supravieturie.

QUOTE ("Catalin")

Daca ar fi sa traim citeva sute de ani am ramine cu craniul gol.

Craniul meu e deja gol. Seful mi-a mancat si ultimii neuroni. Zici ca gratie stiintei va trebui sa-l suport o vesnicie? No way! Mai bine nu.

Mai fratilor,
Pe noi ne maninca politicienii si ciinii si deja ne gindim la nemurire?

Domnule Catalin perspectiva dumneavoasta mi se pare de-a dreptul hilara si trebuie sa incerc sa va aduc argumente
prin care arat ca lucrurile astea sunt imposibile momentan :

1. transplantul de organe nu e nimic miraculos ci doar ajuta putin la supravietuire(probabil ca multe lume nu stie ca sistemul imunitar propriu are tendinta de a respinge organul strain si sg solutie e luare constanta de imunosupresoare
cu consecinte grave asupra rezistentei organismului)

2 Chiar daka s-a decodificat genomul(atentie genomul se refera la celulele sexuale si deci PRINCIPAL la
transmiterea caracterelor ereditare) un codon (secvente de 3 aminoacizi ce determina o proteina) ce va
determina caracterul imbatranirii e imposibil de controlat(caci daka se modifica un sg nucleotid afectam altceva).

3 . Chiar daka am trai 100000000000 ani tot n-am avea craniul gol intrucat desi neuronii mor (perfect adevarat)
functia lor e preluata de celulele gliale (care sustin si hranesc neuronii)

4. CLONAREA ar trebui privita din perspectiva putin metafizica: inteleg ca va referiti la clonarea neuronilor
dar si a intreg organismului e la fel :PT CA 2 LUCRURI SA FIE ABSOLUT IDENTICE AR TREBUI SA AVEM
EXACT ACEEASI VARIABILA a PARAMETRILOR FIZICI ,CHIMICI A SPATIULUI SI TIMPULUI lucru IMPOSIBIL de realizat
(de ex fecundarea ar tr facuta la aceeasi temperatura ca in momentul conceperii naturale a subiectului ce e clonat-
lucru pe care ma indoiesc ca il stie cineva).ASA ca chiar de ne-am clona sau nuimai anumite parti din noi
ele ar fi la fel din pct de vedere biologic DAR NU VOR FI NICIODATA NOI!

ASA ca acel 'din ce in ce ' al dvs. e de fapt foarte departe inca.Sg lucru plauzibil ar fi sa ne preocupam si sa reusim sa
aducem media de viata la 100 de ani standard. Toate cele bune

Runik, ma bucur ca reusesc sa amuz pe cinva. Pe majoritatea ii enervez! Hai sa renuntam la pluralul de politete ca ma streseaza, ce zici?

Chestia cu celulele gliale o gasesti in orice manual de biologie de liceu.Cat despre
implicatiile vietii vesnice : -reproducerea e considerata functie homeostatica (asigura
echilibrul individului prin asigurarea subconstientului de perpetuarea genelor) si in cazul
in care am trai vesnic practic nu am mai avea pentru ce sa ne reproducem .Si
oricum ar fi imposibil pt ca nr. de oameni ar depasi resursele planetare.

...Daca se va gasi metoda de a transfera memoria umana pe structuri organice separate (module de memorie, daca vreti), atunci nemurirea devine stiintific posibila, chiar daca ar presupune "resetarea" memoriei celui - accidentat, sa spunem - la starea memoriei sale la un anumit moment dat. Ii baga modulele de rezerva in cranisor, si totul e ca nou...

Chestia este raspunsul la intrebarea "Ce suntem noi?". Caci daca suntem doar un complex organic in care neuronii au gasit calea de a instaura dictatura fata de alte miliarde de celule (care se sacrifica de "dragul lor" incontinuu, numai neuronii nu se schimba... - dictatura perfecta se gaseste in natura... ), atunci nu e nici o problema: la un moment dat omul va reusi sa replice aceasta structura organica (si vorbim doar de creier, caci restul corpului este dispensabil) si sa realizeze transferuri de memorie.

Da, sunt probleme majore - caci un creier mort de 3 secunde este o structura organica excelenta, DEJA existenta, si totusi repornirea acestuia este imposibila... Cum am porni noi structuri organice facute cu degetelele noastre, asta chiar ma depaseste... Poate doar cu o integrare periodica de noi bucatele de creier, noi-noute, capabile sa preia functiile celorlalte...

Oricum, se spune ca omul a devenit ceea ce este datorita volumului creierului sau.... Mneh, nu prea cred ca volumul conteaza, atat timp cat exista oameni cu juma' de creier si raman oameni, sau hidrocefali care folosesc o portiune infima din creierul lor, si raman oameni...
Si atunci, o alta problema majora este modalitatea de a regenera creierul: pe bucatele, sau prin manipularea genetica a codului ce guverneaza neuronii, facandu-i replicabili la comanda, si astfel prelungind viata indeajuns incat sa gasim leacul pentru moarte?

Eu cred cu tarie ca prin manipularea codului genetic se va ajunge la viata vesnica, pentru ca de fapt pe om s-a facut o inginerie exact in sens contrar: era proiectat a trai vesnic, si din cauza revoltei sale a fost "stricat" pentru a trai doar o perioada limitata de timp. Dar nu cred ca oamenii - chiar daca ar ajunge la acest nivel al stiintei - ar fi capabili sa faca fata de unii singuri consecintelor morale si sociale ce ar decurge din prelungirea vietii active peste 100 de ani, ca sa nu mai vorbim de prelungirea acesteia peste 2-300 de ani si in vesnicie.

Chiar daca ar reusi: si orizontul vietii noastre este indeajuns de extins pentru a vedea cu ochii nostri prin 2050 (pe la 70-85 de ani... ) cum ingineria genetica ne "propulseaza" viata pana la 90-100 de ani, iar pe a copiiilor nostri, pana peste 120 (viata activa, nu starea aia leguminoasa care se numeste batranete...) - nu ar reusi sa elimine complet moartea - mai ales moartea accidentala.

Caci daca te prabusesti cu avionul, la varsta de 240 de ani, in ce Doamne-iarta-ma sa mai bage savantii bucatelele alea de creier pastrate in borcanase?


pps.
Cat despre inmultirea fara masura - ea ar inceta de la o anumita varsta, oricum, iar apoi de ce sa ne limitam la acest Pamant? Nu e Universul destul de mare?... Si daca traiesti 400 de ani, o calatorie interstelara devine de domeniul posibilului...