e f corect.. chiar prea corect )

Impartim cele 12 monede in 3 grupuri de cate 4 monede, sa le spunem A,B si C.

1)Cantarim A si B.

Daca sunt egale, inseamna ca moneda e in C, si cantarim C1 cu C2, si C2 cu C3. Daca C1=C2, C2=C3 atunci moneda este C4. Daca C1=C2 si C2 diferit de C3, atunci moneda e C3. Daca C1 diferit de C2 si C2=C3 atunci moneda e C1. Daca C1 diferit de C2 si C2 diferit de C3 atunci mineda este C2.

Daca A este diferit de B (sa zicem A<B, altfel inlocuim > cu < si < cu > si e acelasi lucru).

2)Comparam in felul urmator:
grupul A1,A2,B1 cu grupul A3,A4,C1. (toate C-urile sunt bune!!!)
si avem trei posibilitati:

3)primul grup este mai mic decat al doilea, inseamna ca A1 sau A2 sunt false, si moneda falsa este mai usoara, deci avem o solutie (A1<A2 sau A2<A1)

3)daca grupul A3,A4,C1 este mai usor decat celalalt, comparam A3 cu A4 si avem trei posibilitati:
- A3=A4 deci solutia este B1
- A3<A4 deci solutia este A3
- A3>A4 deci solutia este A4

3)cele doua grupuri sunt egale, si masuram B2 cu B3:
- B2=B3, deci solutia este B4
- B2<B3, deci solutia este B3
- B2>B3, deci solutia este B2


Si cand ma gandesc la faptul ca era cat pe aci sa renunt...
Edit: P.S. Am notat cu 1) 2) 3) numarul masuratorii, ca sa tin o oarecare evidenta....

Ah, si editul 2: Catalin, aerul de sub pahar isi va mari foarte mult volumul, cand se va incalzi, iar carbonul aparut va fi nesemnificativ in faza a doua, racirea...

please copy/paste link in a new browser session
or
see here:
Geometrie

Eu mai am o idee

Hai sa invetam doua proprietati... penetranta si trecebilitatea , cu definitiile:
Penetranta este proprietatea unui obiect de a trece prin alte obiecte. Sa ii asociem si o unitate de masura, sa ii zicem p. Obiectele lumii uzuale au penetranta finita si destul de mica (de ordinul unitatilor), particulele de energii inalte au sa zicem penetranta foarte mare, iar glontul tau are penetranta infinita.
Trecebilitatea este proprietatea unui obiect de a lasa alte obiecte sa treaca prin el. Unitatea de masura - vezi mai jos, iar zidul are trecebilitatea zero.

In mod evident, penetranta si trecebilitatea sunt doua manifestari ale unuia si acelasi lucru. Trecebilitatea unui obiect aflat in repaus se manifesta ca penetranta in momentul in care obiectul se afla in miscare. Evident, raportat la sisteme de referinta inertiale. Mai mult decat atat, dimensionalitatea celor doua marimi este identica - si deci au aceeasi unitate de masura.

Pentru a calcula viteza relativa dupa ciocnirea a doua obiecte cu propr de p/t interschimbabile, functie de ce sistem de referinta consideram, formula e simpla:
v = p1 * t2 * K = (termen cu termen) p2 * t1 * K
unde K este o constanta dimensionala, care nu intereseaza aici, si o vom omite in cele ce urmeaza.

Pentru zidul cu t=0 si glontul cu p=inf, avem:
v = lim tz * pg = lim pg / (1/tz) = inf / inf
sau
v = lim tz * pg = lim tz / (1/pg) = 0 / 0

Deci, cazuri clasice de nedeterminare. Rezulta ca pentru a rezolva problema, ne trebuie expresiile exacte dupa care se calculeaza p si t pentru cele doua obiecte, pentru a putea folosi teorema l'Hospital si a vedea daca limita este 0, infinita, respectiv o valoare finita oarecare.

Asa ca, Pretorian, dupa ce revii cu formulele exacte, mai discutam . Oricum am eu o intuitie ca limita va fi finita .

raspunsul e dat de un oarecare chinez

poveste chinezeasca
era un negustor ce vindea sulitzi shi scuturi...la un moment dat a inceput sa strige :-nu e nimic care sa-mi strapunga scutul
inghesuiala celor care s-au inghesuit sa cumpere scuturi fiind ca in momentul acesta pe forum...negustorul a inceput sa-si laude sulitza :-nu e nimic care sa nu fie strapuns de sulitza mea
la care un oarecare trecator i-a spus: -de ce nu incerci sa strapungi scutul propriu cu sulitza ta?
ambulantul ce sa mai faca altceva decat pashi?

la fel ar trebui sa faca shi acest enuntz care nu e nici macar mai putzin logic

folositzi obiecte care nu pot fi concepute intr-o propozitzie pe care ne-o prezentatzi ca logica...dar nu are cum sa fie logica

logica nu opereaza cu prezumtzii

suntetzi avocat? ...numai ei spun ca judeca folosindu-se de logica (dar nu shtiu sarmanii ca prezumtzia de nevinovatzie le spulbera orice incercare de logica)
prezumtzia de vinovatzie sau de idealism (in cazul de fatza) nu e valabila in logica

'ntzeles?

raspunsul e acelashi ca la problema lui pretorian
se foloseshte o substantza care nu poate fi conceputa ... iar o notziune care nu poate fi conceputa distruge orice propozitzie logigca

ganditzi-va ce valoare de adevar are propozitzia: EXISTA UN SOLVENT UNIVERSAL

iar daca o afirmatzie care se vrea certa nu are valoare de adevar atunci ipoteza :"daca descoperim un solvent universal"
ce valoare de adevar sa mai aiba ?

pot sa intreb shi eu : daca voi sta tot timpul pe forum cand voi mai avea timp sa mor?

cine imi raspunde?

Ai sa rizi cu hohte de plins, dar intrebarea mea chiar are raspuns ... ia gindeste-te de pilda cum pastreaza fizicienii nucleari plasma avind temperaturi de milioane de grade? o confineaza cu ajutorul unor cimpuri electromagnetice or something ... tot asa ar putea fi stocat la nevoie si solventul universal.

And remember, logica nu e totul ... mai trebuie si un dram de aberatie pe lumea asta.

Da, sigur, ar exista probleme practice de stocare, dar vroiam sa subliniez doar ca simpla jonglerie cu valoare de adevar a unor propozitii alese arbitrar poate duce la un fiasco clasa una.

Logica nu e suficienta daca nu e sprijinita de fapte din realitate. Vorba lu' nea Asimov, care, referindu-se la robotzeii lui (din carti), zicea: "Sint logici, dar nu si rationali". D-aia e bun un injiner la casa omului...

am ras cu hohote de plans cum atzi spus shi cred c-am adunat destula apa ca sa va dilueze solventul universal

atzi spus ca avetzi raspuns...dar cred ca am miopie de intzelegere de nu il zaresc

ce legatura are plasma cu solventul universal
e ca shi cum atzi face o comparatzie intre Dumnezeu shi un preot

ce are in comun shi prin ce se deosebeste plasma de solvebtul universal?
metoda de confinare a plasmei credetzi ca s-ar potrivi solventului ? ... pe langa ceva ce nu poate fi definit (solventul universal) acum mai introducetzi alta variabila nedefinibila (metoda de "stocare" a solventului)...ce urmeaza?

shi inca ceva....daca tot e vorba ca solventul sa nu atinga peretzii recipientului la ce mai e buna intrebarea?

exista nimic absolut?

antimateria nu este un solvent universal

ce se shtie pana acum ...e ca la contactul materiei cu antimateria ... acestea se anihileaza degajand o cantitate mare de energie shi de radiatzii gama...nu se produce o dizolvare

e o diferentza intre a dizolva shi a "curatza tot ce atinge"

intr-adevar nu avea ce sa caute acolo pardalnicul de "shi"...normal ca fotonii sunt energie
('nsushit observatzia)

cat despre combativitatea mea uneori nejustificata...daca asha vi se pare nu avetzi dreptate
cand spun ceva nu o fac doar sa ma aflu in treaba...chiar daca "aflarea in treaba" a devenit aproape o meserie la romani
o fac pentru a afla ceva sau pur shi simplu pentru a-mi exprima o opinie diferita ... dar care mi se pare corecta
nu contrazic doar pentru a contrazice ... shi chiar vreau sa fiu atentzionat atunci cand greshesc...nu sunt infirm intelectual sa nu imi pot apara opiniile shi nici atat de stupid ca sa tzin cu tot din adinsul la o idee greshita doar pentru ca e a mea

toate cele bune