Lucrurile au decurs cam asa:
O femela de maimuta s-a nascut cu un defect genetic, adica cu cei doi cromozomi acrocentrici fuzionati, deci de la 48 a sarit la 46 cat are omul, deci genetic era aproape om desi fizic si mental a ramas tot o maimuta si ea si urmasii ei care i-au mostenit structura cromozomiala particulara.
Aceasta maimuta avea un stramos indepartat frate cu cimpanzeul, gorilele si orangutanii, dar ea in sine a ramas cu un sistem de locomotie nespecializat la viata arboricola, adica locomotor semana mai mult cu macacii, babuinii, mandrilii si geladele, adica cu adevaratele maimute, cele inferioare.
Problema este ca aceasta maimuta stramos al omului era mult mai slaba fizic si decat omul de astazi, care la randul nostru avem brate de 6-10 ori mai slabe decat bratele maimutelor mari, in ideea ca cimpanzeul poate ridica pe brate 6 oameni, dar un om abia daca poate ridica un cimpanzeu, acest fapt fiind un dat neurologic, mai precis la maimutele mari se contracta toate fibrele musculare in acelasi timp, de aceea se catara in copaci cu usurime iar bratele lor nu obosesc, pe cand omul face economie de energie contractandu-si doar cateva fibre din bratul sau desi omul si maimutele au la fel de multi muschi si de rezistenti.
Ideea este ca maimutele in general datorita acestei puteri in brate nu pot face lucruri de finete, deci nu vor evolua niciodata in oameni sau nu vor fi capabile niciodata sa uziteze obiecte cu precizie.
Bun, acum urmeaza partea interesanta!
In timp ce maimutele utilizeaza bolovani si bucati masive de lemn cu toata forta, dar fara precizie, deci nu au avut de ce si cum sa evolueze mai departe in acest sens deoarece daca esti puternic nu mai ai nevoie de nimic, in tot acest timp celelalte maimute pricajite stramosii omului, erau mici slabe si deloc puternice, de aceea au gasit si au cultivat o cultura a limbajului si smecheriilor.
Aceste moime anemice se ridicau in doua picioare sa para mai mari, se adunau in grupuri mai mari pentru intimidare desi erau praf si pulbere si deasupra tuturor au gasit o gaselnita, au vazut ca crengile de spin Acacia consumate de elefanti sunt eficiente in aparare, asa ca inaintea sezonului ploios cand elefantii treceau de la consumatul de acacia la iarba verde si cruda, moimele astea adunau resturile de crengi si intimidau inclusiv leii si hienele. Adunau crengile pe langa copacii unde vietuiau, le plimbau cu ei in camp deschis, samd
In cele din urma moimele noastre cu spinii dupa ele au ucis aproape totul in cale, au crescut la dimensiunea la care puteau sa fabrice si sa manuiasca si bolovani si pari de lemn ascutiti, iar de acolo inainte restul este poveste.
Apropos, nuditatea umana si trasaturile simiene atenuate provin tot spontan din aceeasi deviatie cromozomiala, astfel ca omul a ramas o maimuta juvenila, adica o maimuta pui incomplet dezvoltata, de aceea puii nou nascuti de maimuta nu au blana deci sunt nuzi, si nu au botul simian dezvoltat, nici falcile.

Provenim din populatii existente astazi in Africa, dar nu din africanii de astazi

Părul creț de tip african nu se regaseste nicăieri in afara Africii si Papua, iar gena care il determina este dominanta, adică dacă un grup minuscul de oameni cu acest caracter se amestecă intr-un grup mai mare, după mai multe generatii toti vor avea par creț de tip african.
Din acest motiv toti africanii de astazi au parul creț de tip african și niciunul nu are alt gen de păr, in timp ce lipsa acestui caracter in afara Africii semnifică lipsa exodului africanilor in spatiul extraafrican.
Totusi aceasta caracteristică este de data recenta si a aparut prima data la negrii bantu, nilotici pigmei si hotentoti, apoi de la acestia s-a generalizat la toate celelalte populatii africane care aveau in trecut parul intins, adică drept sau putin ondulat precum posedă indigenii australieni, indienii, asiaticii sau europenii.
Originea raselor se clarifică in acest sens, astfel asiaticii origineaza in populatia San din Namibia, de dinainte ca părul creț si culoarea pielii să fi fost imprumutate prin mixaj de la hotentoți, iar acestia de la populatia bantu. Asadar proto-san aveau o piele aproape alba si parul drept.
De asemenea populatia shintaleză-dravidiana tunisiano-tuarego-berbero-fulani-somali, poate fi sursa pentru rasele sinthaleza indiana cat si pentru europeni.
In cazul europenilor avem de a face cu fulani-tunisieni arhaici care aveau pielea aproape alba precum proto-sanii, in timp ce originea indienilor shintalezi este din fulani-tunisieni arhaici de gradul 2, adică amestecați cu proto-negrii somalii.
Recent s-a reintrodus ideea că maimuța s-ar fi umanizat undeva intre savana sahariană, Cāmpia Mediteranei cu păduri și lacuri și peninsula Arabică și lucrul nu este neglijabil dacă ne gandim că in trecut inclusiv Sahara și Arabia erau zone de savană cuprinzand paduri dese dealungul lanturilor montane si pe langa marile si lacurile interioare.