Stiati care a fost intelesul initial al multora dintre cuvintele pe care le folosim?
Incep azi un thread pe care veti gasi multe cuvinte obisnuite, dar care au o istorie proprie...
incepem cu... puscarie.
daca "inchisoare" este usor de explicat prin radicalul "inchis", de unde pana unde folosim tocmai cuvantul pusca-rie pentru a desemna locul unde sunt inchisi detinutii?
simplu - initial C. Brancoveanu construise un turn in care sa isi tina armele si praful de pusca. Turn numit, foarte sugestiv: puscarie.
treptat, rolul turnului a fost schimbat, si au fost inchisi acolo mai multi indezirabili pentru domnitor.
ulterior, turnul a fost folosit numai ca inchisoare, de unde si expresia: "l-au inchis la puscarie (adica in turnul unde se tinea praful de pusca)"
mai tarziu, prin instaurarea sistemului "modern" de detentie, s-a renuntat la acest turn, insa cuvantul a ramas pentru totdeauna in limba romana, ca o alternativa la inchisoare...
Versiune completa:Istoria Cuvintelor...
HanuAncutei.com - ARTA de a conversa > Odaia Dezbaterilor: Stiinta si Cultura > Exploratorium > Cronica Timpului
v-ati sucarit vreodata? (fonetic: shucarit 
)
dar v-ati pus vreodata problema de unde vine acest cuvant? si ce insemna el in original?
De pilda: multi spun „m-am sucarit“, fara a sti ca termenul vine de la „shucri“, care in araba nu inseamna „suparat“, ci... „multumesc“.
Conform lui George Astalos: <<Venea arabul in port la Constanta, dadea pasaportul la vizat si, incruntat cum ii este fizionomia, spunea „sucri“, adica „multumesc“. La care vamesul nostru isi spunea: „Iete, gagiul s-a sucarit!“>>
asa ca, "multumesc-ul" turcesc s-a transformat la noi in ... suparat!
)dar v-ati pus vreodata problema de unde vine acest cuvant? si ce insemna el in original?
De pilda: multi spun „m-am sucarit“, fara a sti ca termenul vine de la „shucri“, care in araba nu inseamna „suparat“, ci... „multumesc“.
Conform lui George Astalos: <<Venea arabul in port la Constanta, dadea pasaportul la vizat si, incruntat cum ii este fizionomia, spunea „sucri“, adica „multumesc“. La care vamesul nostru isi spunea: „Iete, gagiul s-a sucarit!“>>
asa ca, "multumesc-ul" turcesc s-a transformat la noi in ... suparat!
si, cu voia dumneavoastra, ultimul cuvant de azi (mai urmeaza in zilele urmatoare altele, si puteti posta si voi): misto
Toata lumea crede ca vine din tiganeste. de fapt, orice profesor de romana care "se respecta" s-ar ofusca daca veti folosi acest cuvant (cel putin pe vremea mea...
)
Dar... stiati ca NU vine din tiganeste?
Tot conform lui George Astalos: <<Originea cuvantului este germana: „mit shtock“ adica „cu baston“. Gagiul este mishtock, adica e domn bine, cu baston, boier. Partea de Bucuresti in care m-am nascut avea o caracteristica speciala: toleranta interetnica dintre romani, evrei si tigani. Din punct de vedere al limbajului, fiecare grai avea savoarea si virilitatea sa, ceea ce a dus la o adevarata explozie a argoului. Pare surprinzator, dar cele mai multe cuvinte ale vorbirii paralele sunt luate din idish si nu din tiganeste."
cu alte cuvinte, daca ati folosit barbarismul "fain" pentru a inlocui suparatorul "misto", nu ati facut altceva decat sa inlocuiti doua expresii germane intre ele, amandoua fiind sinonime cu eleganta si cu bunastarea...
pacat ca astazi un domn care poarta baston nu mai este.... misto...
pentru referinta: http://www.cotidianul.ro/anterioare/2002/r...p25nov01dec.htm (Boemia sa Astalos)
Toata lumea crede ca vine din tiganeste. de fapt, orice profesor de romana care "se respecta" s-ar ofusca daca veti folosi acest cuvant (cel putin pe vremea mea...
)Dar... stiati ca NU vine din tiganeste?
Tot conform lui George Astalos: <<Originea cuvantului este germana: „mit shtock“ adica „cu baston“. Gagiul este mishtock, adica e domn bine, cu baston, boier. Partea de Bucuresti in care m-am nascut avea o caracteristica speciala: toleranta interetnica dintre romani, evrei si tigani. Din punct de vedere al limbajului, fiecare grai avea savoarea si virilitatea sa, ceea ce a dus la o adevarata explozie a argoului. Pare surprinzator, dar cele mai multe cuvinte ale vorbirii paralele sunt luate din idish si nu din tiganeste."
cu alte cuvinte, daca ati folosit barbarismul "fain" pentru a inlocui suparatorul "misto", nu ati facut altceva decat sa inlocuiti doua expresii germane intre ele, amandoua fiind sinonime cu eleganta si cu bunastarea...
pacat ca astazi un domn care poarta baston nu mai este.... misto...
pentru referinta: http://www.cotidianul.ro/anterioare/2002/r...p25nov01dec.htm (Boemia sa Astalos)
| QUOTE (1,618033 @ Aug 6 2003, 02:24 PM) |
| v-ati sucarit vreodata? (fonetic: shucarit ) dar v-ati pus vreodata problema de unde vine acest cuvant? si ce insemna el in original? De pilda: multi spun „m-am sucarit“, fara a sti ca termenul vine de la „shucri“, care in araba nu inseamna „suparat“, ci... „multumesc“. Conform lui George Astalos: <<Venea arabul in port la Constanta, dadea pasaportul la vizat si, incruntat cum ii este fizionomia, spunea „sucri“, adica „multumesc“. La care vamesul nostru isi spunea: „Iete, gagiul s-a sucarit!“>> asa ca, "multumesc-ul" turcesc s-a transformat la noi in ... suparat! |
Conform lui L. Sorin pe Araba multumesc se zice: Shucran si nu sucri
Tot conform lui L. Sorin turcii nu sant Arabi precum reiese din ultima propozitie din mesajul de mai sus.
Fara suparare va rog
Sorin.
expresiile ii apartin lui Astalos, si omul nu se stie cand este treaz, sau nu...
dar istoria cuvintelor ramane...
continuam cu... bengos
v-ati 'dat' vreodata cu o masina bengoasa? sau v-ati plimbat cu un tip bengos?
bine, bine, da' ce-i aia 'bengos'?
'bengos' este un cuvant format de romani, derivat din cuvantul benga - „drac“, provenit din limba tigănească, înregistrat mai de mult cu sensul „vesel, glumet“ (Drimba 1992), inclus în ulterioare dictionare de argou cu valori negative („rău“, la Croitoru-Bobârniche 1996) dar si pozitive, exprimând chiar admiratia extremă („excelent, formidabil, grozav“, în limbajul adolescentin, la Volceanov, Volceanov 1998).
Ultimul sens e prezent în exemplul: „Mai multi indivizi au coborât din masini «bengoase»“, sens care s-a retinut si in limbajul curent.
deci, data viitoare cand va plimbati cu o masina bengoasa, sa nu va umpleti de... draci daca v-o zgarie cineva!
dar istoria cuvintelor ramane...
continuam cu... bengos
v-ati 'dat' vreodata cu o masina bengoasa? sau v-ati plimbat cu un tip bengos?
bine, bine, da' ce-i aia 'bengos'?
'bengos' este un cuvant format de romani, derivat din cuvantul benga - „drac“, provenit din limba tigănească, înregistrat mai de mult cu sensul „vesel, glumet“ (Drimba 1992), inclus în ulterioare dictionare de argou cu valori negative („rău“, la Croitoru-Bobârniche 1996) dar si pozitive, exprimând chiar admiratia extremă („excelent, formidabil, grozav“, în limbajul adolescentin, la Volceanov, Volceanov 1998).
Ultimul sens e prezent în exemplul: „Mai multi indivizi au coborât din masini «bengoase»“, sens care s-a retinut si in limbajul curent.
deci, data viitoare cand va plimbati cu o masina bengoasa, sa nu va umpleti de... draci daca v-o zgarie cineva!
si daca am vorbit despre draci, de ce sa nu vorbim si despre ... Dumnezeu, Duminica si Colinde (sau calendar...)
Dumnezeu (in aromâna - dumnidzau) provine de la Dominus Deus, titlu aplicat de paganii romani lui Jupiter, iar in vechea forma populara Domne Deus, veche invocatie pagâna, adoptata si de crestini pentru unicul lor Dumnezeu.
Duminica (in aromâna si meglenoromâna - duminica, in istroromâna - dumineke), vine de la Dies Dominica, adica Ziua Domnului, termen care a inlocuit sarbatoarea saptamânala Dies Solis (Ziua Soarelui).
Tot de origine latina este si cuvântul colinda (cu variantele carinda, corinda) provenit din etimonul popular colendae (cult.: calendae), prima zi a lunii la Romani (de aici si calendar sau carindar). Calendele din ianuarie, deci de la inceputul anului (mutat de la 1 martie la 1 ianuarie de imparatul roman Caius Julius Caesar) se sarbatoreau cu cântari, urari si petreceri, pe care crestinatatea nu le-a inlaturat, ci le-a adoptat si le-a poleit cu o tenta crestina. Asa au aparut colindele crestinatatii.
Dumnezeu (in aromâna - dumnidzau) provine de la Dominus Deus, titlu aplicat de paganii romani lui Jupiter, iar in vechea forma populara Domne Deus, veche invocatie pagâna, adoptata si de crestini pentru unicul lor Dumnezeu.
Duminica (in aromâna si meglenoromâna - duminica, in istroromâna - dumineke), vine de la Dies Dominica, adica Ziua Domnului, termen care a inlocuit sarbatoarea saptamânala Dies Solis (Ziua Soarelui).
Tot de origine latina este si cuvântul colinda (cu variantele carinda, corinda) provenit din etimonul popular colendae (cult.: calendae), prima zi a lunii la Romani (de aici si calendar sau carindar). Calendele din ianuarie, deci de la inceputul anului (mutat de la 1 martie la 1 ianuarie de imparatul roman Caius Julius Caesar) se sarbatoreau cu cântari, urari si petreceri, pe care crestinatatea nu le-a inlaturat, ci le-a adoptat si le-a poleit cu o tenta crestina. Asa au aparut colindele crestinatatii.
Pot sa adaug si eu un cuvant care este recent importat in limba romana? Am dat peste istoria lui si mi-am zis ca e interesanta...
Barbecue sau BBQ - derivativ din spaniolul "barbacoa" sau franceza "babracot", ambele adaptari din limbile Taino si Arawak are Haiti-ului si Guianei. Desi cuvantul poate ca a fost inventat de indienii Caraibelor, tehnica probabil ca nu, fiind o metoda de a gati foarte naturala in circumstante primitive - practic s-a inventat singura oriunde in lume.
Adevaratul barbecue nu are nimic de-a face cu "gratarul" - desi sunt destul de des confundate.
Gratarul este o metoda de a gati carnea rapid pe foc intens, in aer liber.
Barbecue este o metoda lenta, la temperaturi joase, intr-un mediu inchis si umed, cu carbuni dar si cu ajutorul fumului de lemn aromat, iar timpul de gatit este de ordinul orelor.
Barbecue sau BBQ - derivativ din spaniolul "barbacoa" sau franceza "babracot", ambele adaptari din limbile Taino si Arawak are Haiti-ului si Guianei. Desi cuvantul poate ca a fost inventat de indienii Caraibelor, tehnica probabil ca nu, fiind o metoda de a gati foarte naturala in circumstante primitive - practic s-a inventat singura oriunde in lume.
Adevaratul barbecue nu are nimic de-a face cu "gratarul" - desi sunt destul de des confundate.
Gratarul este o metoda de a gati carnea rapid pe foc intens, in aer liber.
Barbecue este o metoda lenta, la temperaturi joase, intr-un mediu inchis si umed, cu carbuni dar si cu ajutorul fumului de lemn aromat, iar timpul de gatit este de ordinul orelor.
excelent, misti! chiar asteptam sa vad daca acest thread intereseaza pe cineva!
si, daca tot e sa continuam (fara nici o legatura cu BBQ-ul ), sa continuam cu un cuvant folosit, probabil, zilnic: GHENA.
cand ii ziceti baiatului vostru: "Fanel, du gunoiul la ghena", v-ati gandit vreodata de unde vine acest cuvant? si, mai ales, ce inseamna?
ghena vine din evreiescul gheena. sau, mai precis, ge-hinom - in traducere, "Valea lui Hinom" (uneori i se spunea si "Valea fiilor lui Hinom".
aceasta vale a lui Hinom se afla la sud si sud-vest de Ierusalim, si in ea se aruncau... gunoaiele (dar si cadavrele talharilor si ale criminalilor). cine era Hinom, nu se stie, dar probabil ca individul respectiv domnise odinioara, acum cateva mii de ani, peste valea respectiva. din pacate pentru el si fiii lui, valea a ajuns... o ghena
cuvantul a fost folosit si de Hristos, ca simbol al distrugerii eterne.
mai tarziu, nu se stie exact cand, cuvantul gehena a intrat si in romaneste, prin echivalentul sau grecesc "gheena", si a ajuns sa joace acelasi rol pe care il juca la vechii evrei: locul unde se arunca gunoiul...
si, daca tot e sa continuam (fara nici o legatura cu BBQ-ul
), sa continuam cu un cuvant folosit, probabil, zilnic: GHENA.cand ii ziceti baiatului vostru: "Fanel, du gunoiul la ghena", v-ati gandit vreodata de unde vine acest cuvant? si, mai ales, ce inseamna?
ghena vine din evreiescul gheena. sau, mai precis, ge-hinom - in traducere, "Valea lui Hinom" (uneori i se spunea si "Valea fiilor lui Hinom".
aceasta vale a lui Hinom se afla la sud si sud-vest de Ierusalim, si in ea se aruncau... gunoaiele (dar si cadavrele talharilor si ale criminalilor). cine era Hinom, nu se stie, dar probabil ca individul respectiv domnise odinioara, acum cateva mii de ani, peste valea respectiva. din pacate pentru el si fiii lui, valea a ajuns... o ghena
cuvantul a fost folosit si de Hristos, ca simbol al distrugerii eterne.
mai tarziu, nu se stie exact cand, cuvantul gehena a intrat si in romaneste, prin echivalentul sau grecesc "gheena", si a ajuns sa joace acelasi rol pe care il juca la vechii evrei: locul unde se arunca gunoiul...
Sunt convinsa ca nu sunt singura interesata in subiect. Tu da-i inainte daca mai ai - este fascinant. De multe ori ma intreb de unde vine un anumit cuvant, dar uite ca in momentul asta nu-mi vine nici unul in cap ca sa-ti dau "tema"
Am decis sa-mi aduc si eu contributia la acest topic, deoarece intrevad o oarece utilitate.
Asadar voi da curs...scrierii.
---------------------------------
AMBRÓZIE s.f. (În mitologia greacă) Hrană aromată a zeilor, despre care se credea că dă nemurire şi tinereţe veşnică; p. ext. băutură minunată. - Din fr. ambroisie, lat. ambrosia.
---------------------------------
HERCULEÁN, -Ă, herculeeni, -e. adj. Asemenea lui Hercule, caracteristic lui Hercule; foarte puternic; voinic. [Pr.: -le-an. - Var.: erculeán, -ă adj.] - Din fr. herculéen.
---------------------------------
ATLÁNT, atlanţi, s.m. 1. Statuie reprezentând un bărbat într-o atitudine de efort, folosită ca element de susţinere în locul unei coloane sau ca pilastru. 2. Locuitor legendar sau fantastic al Atlantidei. - Din fr. atlante.
---------------------------------
METAFÍZIC, -Ă, metafizici,-ce, s.f., s.m., adj. 1.S.f. Parte a filozofiei având drept obiect cunoaşterea absolută, studierea fenomenelor care nu pot fi percepute cu simţurile noastre, care depăşesc cadrul experienţei. 2. S.m.(Înv.) Metafizician. 3.Adj. Care aparţine metafizicii (1), privitor la metafizică; care nu poate fi perceput cu simţurile noastre, depăşind cadrul realităţii; conform cu principiile metafizicii (1) - Din gr. metafisikí, metafisikós, lat. metaphysica, germ. Metaphysik, metaphysich, fr. métaphysique.
---------------------------------
i. AZTÉC, -Ă, azteci, -ce, s.m. şi f. 1. S.m. şi f. Persoana care făcea parte dintr-o uniune de triburi amerindiene care au trăit în Mexic. 2. Adj. Care aparţine aztecilor (1), privitor la azteci. - Din fr. Aztčque.
i.i. AMERINDIÁN, -Ă, amerindieni, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. (La pl.) Populaţii băştinaşe din America , de rasă mongoloidă, numite şi piei roşii sau indieni2; (şi la sg.) persoană care aparţine uneia dintre aceste populaţii. 2. Adj. Care aparţine amerindienilor (1), privitor la amerindieni; indian2. [Pr.: -di-an] - Din fr. amérindien.
---------------------------------
CETÁTE, cetăţi, s.f. 1. Loc întărit printr-un sistem de fortificaţii; fortăreaţă. ♦ Oraş sau cartier al unui oraş care reprezintă o unitate cu caracteristici speciale. Cetate universitară. ♦ Nume dat cartierului mai vechi al unui oraş în care a existat o cetate (1). ♦ Locuitorii unui oraş (întărit). 2. (Înv.; în sintagma) Cetate de scaun = reşedinţa permanentă a domnului în ţările româneşti; capitală. - Lat. civitas, -atis.
---------------------------------
PÓLIS, polisuri, s.n. Formă de organizare statală în Grecia antică; oraş-stat în Grecia antică. - Din gr. polis.
---------------------------------
SOPOR s.n. (Med.) Stare patologică de somnolenţă. - Din fr. sopor.
---------------------------------
INFLÁŢIE, inflaţii, s.f. Fenomen specific perioadelor de criză economică, constând în deprecierea banilor de hârtie aflaţi în circulaţie ca urmare fie a emiterii unei mase băneşti peste nevoile reale ale circulaţiei, fie a reducerii volumului producţiei şi circulaţiei mărfurilor, fapt care duce la scăderea puterii de cumpărare a banilor. [Var.: inflaţiúne s.f.] - Din fr. inflation.
---------------------------------
CAPITALÍSM s.n. Sistem politico-economic care se întemeiază pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producţie şi de schimb. - Din fr. capitalisme.
---------------------------
------ ------ ------ ------
---------------------------
Martorul Ratiunii!
---------
AVE!
---------
Asadar voi da curs...scrierii.
---------------------------------
AMBRÓZIE s.f. (În mitologia greacă) Hrană aromată a zeilor, despre care se credea că dă nemurire şi tinereţe veşnică; p. ext. băutură minunată. - Din fr. ambroisie, lat. ambrosia.
---------------------------------
HERCULEÁN, -Ă, herculeeni, -e. adj. Asemenea lui Hercule, caracteristic lui Hercule; foarte puternic; voinic. [Pr.: -le-an. - Var.: erculeán, -ă adj.] - Din fr. herculéen.
---------------------------------
ATLÁNT, atlanţi, s.m. 1. Statuie reprezentând un bărbat într-o atitudine de efort, folosită ca element de susţinere în locul unei coloane sau ca pilastru. 2. Locuitor legendar sau fantastic al Atlantidei. - Din fr. atlante.
---------------------------------
METAFÍZIC, -Ă, metafizici,-ce, s.f., s.m., adj. 1.S.f. Parte a filozofiei având drept obiect cunoaşterea absolută, studierea fenomenelor care nu pot fi percepute cu simţurile noastre, care depăşesc cadrul experienţei. 2. S.m.(Înv.) Metafizician. 3.Adj. Care aparţine metafizicii (1), privitor la metafizică; care nu poate fi perceput cu simţurile noastre, depăşind cadrul realităţii; conform cu principiile metafizicii (1) - Din gr. metafisikí, metafisikós, lat. metaphysica, germ. Metaphysik, metaphysich, fr. métaphysique.
---------------------------------
i. AZTÉC, -Ă, azteci, -ce, s.m. şi f. 1. S.m. şi f. Persoana care făcea parte dintr-o uniune de triburi amerindiene care au trăit în Mexic. 2. Adj. Care aparţine aztecilor (1), privitor la azteci. - Din fr. Aztčque.
i.i. AMERINDIÁN, -Ă, amerindieni, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. (La pl.) Populaţii băştinaşe din America , de rasă mongoloidă, numite şi piei roşii sau indieni2; (şi la sg.) persoană care aparţine uneia dintre aceste populaţii. 2. Adj. Care aparţine amerindienilor (1), privitor la amerindieni; indian2. [Pr.: -di-an] - Din fr. amérindien.
---------------------------------
CETÁTE, cetăţi, s.f. 1. Loc întărit printr-un sistem de fortificaţii; fortăreaţă. ♦ Oraş sau cartier al unui oraş care reprezintă o unitate cu caracteristici speciale. Cetate universitară. ♦ Nume dat cartierului mai vechi al unui oraş în care a existat o cetate (1). ♦ Locuitorii unui oraş (întărit). 2. (Înv.; în sintagma) Cetate de scaun = reşedinţa permanentă a domnului în ţările româneşti; capitală. - Lat. civitas, -atis.
---------------------------------
PÓLIS, polisuri, s.n. Formă de organizare statală în Grecia antică; oraş-stat în Grecia antică. - Din gr. polis.
---------------------------------
SOPOR s.n. (Med.) Stare patologică de somnolenţă. - Din fr. sopor.
---------------------------------
INFLÁŢIE, inflaţii, s.f. Fenomen specific perioadelor de criză economică, constând în deprecierea banilor de hârtie aflaţi în circulaţie ca urmare fie a emiterii unei mase băneşti peste nevoile reale ale circulaţiei, fie a reducerii volumului producţiei şi circulaţiei mărfurilor, fapt care duce la scăderea puterii de cumpărare a banilor. [Var.: inflaţiúne s.f.] - Din fr. inflation.
---------------------------------
CAPITALÍSM s.n. Sistem politico-economic care se întemeiază pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producţie şi de schimb. - Din fr. capitalisme.
---------------------------
------ ------ ------ ------
---------------------------
Martorul Ratiunii!
---------
AVE!
---------
cop, cuvintele tale au sensuri care le leaga de trecut(+/-). dar nu sensuri trecute.
mi-e lene, dar am cultura. recomand ovid densusianu, istoria limbii romane. gasiti de-a sensuri pina sa pieriti.
mie imi place ca iscalitura si a innegri au origine comuna. dar lucrul in sine nici o importanta, din pacate.
insa imi aminteste de erasmus care ironiza pe cei care, gaunosi, cautau bucoavne vechi cu care sa ia ochii multimii.
la urechi s-o fi referit?!
mi-e lene, dar am cultura. recomand ovid densusianu, istoria limbii romane. gasiti de-a sensuri pina sa pieriti.
mie imi place ca iscalitura si a innegri au origine comuna. dar lucrul in sine nici o importanta, din pacate.
insa imi aminteste de erasmus care ironiza pe cei care, gaunosi, cautau bucoavne vechi cu care sa ia ochii multimii.
la urechi s-o fi referit?!
Imi place sa si stiu si mai ales sa descopar provenienta cuvintelor.
O satisfactie destul de mare o am cand mai gasesc cate un cuvant banal pe care l'am folosit o gramada fara sa realizez de unde vine.
Tin minte si acum ce fericita am fost cand mi'am dat seama de UMBRELA. Umbrela noastra de ploaie obisnuia sa tina umbra.
| QUOTE (1,618033 @ Aug 14 2003, 08:35 AM) |
| ghena vine din evreiescul gheena. sau, mai precis, ge-hinom - in traducere, "Valea lui Hinom" (uneori i se spunea si "Valea fiilor lui Hinom". aceasta vale a lui Hinom se afla la sud si sud-vest de Ierusalim, si in ea se aruncau... gunoaiele (dar si cadavrele talharilor si ale criminalilor). cine era Hinom, nu se stie, dar probabil ca individul respectiv domnise odinioara, acum cateva mii de ani, peste valea respectiva. din pacate pentru el si fiii lui, valea a ajuns... o ghena cuvantul a fost folosit si de Hristos, ca simbol al distrugerii eterne. mai tarziu, nu se stie exact cand, cuvantul gehena a intrat si in romaneste, prin echivalentul sau grecesc "gheena", si a ajuns sa joace acelasi rol pe care il juca la vechii evrei: locul unde se arunca gunoiul... |
Scuze de interventie
dar din nou gresit de tot. 
Valea se numeste Gai Ben Hinom sau Valea Fiului lui Hinom. Se afla in sudul Ierusalimului antic la poalele muntelui Zion.
De aici provine numele de IAD... pe ebraica GHEHENOM. Nu gunoaie, nu cadavre de criminali si nici alte de astea.
Provine de la jertfele de copiii aduse de pagani acum 3000 de ani pe niste podeste de piatra ( scene de piatra ) nimic alt ceva.
Daca doresti si cateva randuri din biblie...cu placere!!
Sorin.
ps. M-am informat pe la colegii de meserie din Israel....nu au auzit de un asa cuvant Ghena.
http://www.bible-history.com/jerusalem/fir...nom_valley.html
sper ca asta iti raspunde nelinistilor tale, sorin...
pe scurt: nu cuvantul IAD vine din ebraicul GeHinom, ci cuvantul Gheena. care este altceva...
IAD vine din grecescul Hades...
sper ca asta iti raspunde nelinistilor tale, sorin...
pe scurt: nu cuvantul IAD vine din ebraicul GeHinom, ci cuvantul Gheena. care este altceva...
IAD vine din grecescul Hades...
Fara suparare, dar daca sursele de informare sant ca cea de sus, unde nu au fost in stare nici sa traduca numele corect al locului, atunci nu ma mai bag. Doar pacat de inducerea in eroare a forumistilor si de faptul ca tocmai acum am vazut noul thread la Religie---Biblia si Arheologia unde nu am sa mai intru. Oare ai calcat prin aceasta vale, oare ai auzit o explicatie a ghizilor de meserie din toata lumea, sau ai gasit un articol pe net si l-ai luat ca sfant??????????
Pacat....
Sorin.
ps. sant foarte linistit de felul meu, dar nu-mi plac declaratiile nebazate.
sorin, hai sa incheiem aceasta disputa inutila. mai ales ca NU ne contrazicem unul pe altul.
modul de pronuntie actual al vaii lui Hinom NU intra in discutie. Cuvantul este mult mai vechi in limba romana, si a ajuns la noi prin varianta sa slava ‚geena’.
Iar sursa citata nu este de mana a doua, ci doar apeleaza la sitlul de redare englez.
Da, este adevarat ca in valea aia se faceau sacrificii idolatre, dar asta prin secolele VIII-VI ien. Pe timpul lui Isus, care a folosit cuvantul, evreii obisnuiau sa arda gunoaiele si cadavrele in acea vale. Era exact zona in care se ardeau gunoaiele. Groapa de gunoi.
Ca astazi este un loc incantator, asta e cu totul altceva.
Ai aici si un link catre un articol al universitatii din stanford (UK). Ia orice dictionar al Bibliei, si vei vedea care este realitatea.
http://www.stanford.edu/~skij/gehenna.html
vezi si
http://bible.crosswalk.com/Dictionaries/Sm...gi?number=T1995
Cat despre drumul parcurs de acest cuvant din zona mediteraneana, prin limbile slavice, iar apoi in romana, imi pare rau, dar nu am date.
Oricum, nu inteleg unde este contrazicerea intre noi aici?!
daca si pe tipul asta de threaduri ne constipam, atunci mai bine o lasam balta...
modul de pronuntie actual al vaii lui Hinom NU intra in discutie. Cuvantul este mult mai vechi in limba romana, si a ajuns la noi prin varianta sa slava ‚geena’.
Iar sursa citata nu este de mana a doua, ci doar apeleaza la sitlul de redare englez.
Da, este adevarat ca in valea aia se faceau sacrificii idolatre, dar asta prin secolele VIII-VI ien. Pe timpul lui Isus, care a folosit cuvantul, evreii obisnuiau sa arda gunoaiele si cadavrele in acea vale. Era exact zona in care se ardeau gunoaiele. Groapa de gunoi.
Ca astazi este un loc incantator, asta e cu totul altceva.
Ai aici si un link catre un articol al universitatii din stanford (UK). Ia orice dictionar al Bibliei, si vei vedea care este realitatea.
http://www.stanford.edu/~skij/gehenna.html
vezi si
http://bible.crosswalk.com/Dictionaries/Sm...gi?number=T1995
Cat despre drumul parcurs de acest cuvant din zona mediteraneana, prin limbile slavice, iar apoi in romana, imi pare rau, dar nu am date.
Oricum, nu inteleg unde este contrazicerea intre noi aici?!
daca si pe tipul asta de threaduri ne constipam, atunci mai bine o lasam balta...
| QUOTE (1,618033 @ Aug 14 2003, 08:40 AM) |
| ghena vine din evreiescul gheena. sau, mai precis, ge-hinom - in traducere, "Valea lui Hinom" (uneori i se spunea si "Valea fiilor lui Hinom". |
Salut, tot ce am vrut sa explic ca nu exista cuvant evreiesc Gheena,si ca Albia fiului lui Hinom nu are nici o legatura cu ce s-a intamplat pe acolo pe vremea lui Iisus.
Citeste Ieremia 7 -31/33 si ai sa vezi.
Din pacate nu stiu engleza, asa ca nu am cum sa comentez sursele tale
In continuare prieteni
Sorin.
bineinteles ca ramanem prieteni.
si aceasta mica contrazicere nu a facut decat sa ma determine sa cercetez chiar mai bine sursele despre arheologia si toponimia ANTICA ebraica, prilej cu care am aflat un lucru extrem de interesant pentru mine - legatura dintre ge-hinom (scuze in cazul in care am scris din nou gresit) si Tofet (valea judecatii). dar nu intru in detalii
chiar si in limba romana ai surse care arata ca ai dreptate 50% si ca si eu am dreptate 50% :
"Imparatul Ahaz care l-a precedat pe fiul lui Ezechia, un rege reformator bun, pe vremea profetului Isaia a pus bazele unui ritual idolatru al jertfirii copiilor zeului Moloh in valea Ben-Hinnom-ului, din afara Ierusalimului. Despre acest ritual monstruos am mai vorbit cu ocazia studiului asupra cartii lui Isaia. Valea Hinnom-ului a ajuns sa fie ilustratia geografica a adevaratului iad, si se pare ca "ghehena" este traducerea greceasca a numelui ei evreiesc. De aici vine si cuvantul "gheena" (groapa de gunoi). Ezechia a introdus reforme si a condus starpirea acestui ritual (Is. 36:7), dar Manase, fiul acestuia, a perpetuat ritualul si a sporit idolatria ce a continuat pana in vremea lui Ieremia (7:31; 19:5; 32:35)."
http://www.rcrwebsite.com/ieremia21.htm"
si acelasi lucru l-am gasit si pe siturile ortodoxe... (asta de mai sus mi se pare ca nu e ortodox)
anyway - multam mult - sincer nu iti imaginezi ce lucruri interesante am gasit (tangential) cand am cercetat acest subiect...
si aceasta mica contrazicere nu a facut decat sa ma determine sa cercetez chiar mai bine sursele despre arheologia si toponimia ANTICA ebraica, prilej cu care am aflat un lucru extrem de interesant pentru mine - legatura dintre ge-hinom (scuze in cazul in care am scris din nou gresit) si Tofet (valea judecatii). dar nu intru in detalii
chiar si in limba romana ai surse care arata ca ai dreptate 50% si ca si eu am dreptate 50%
:"Imparatul Ahaz care l-a precedat pe fiul lui Ezechia, un rege reformator bun, pe vremea profetului Isaia a pus bazele unui ritual idolatru al jertfirii copiilor zeului Moloh in valea Ben-Hinnom-ului, din afara Ierusalimului. Despre acest ritual monstruos am mai vorbit cu ocazia studiului asupra cartii lui Isaia. Valea Hinnom-ului a ajuns sa fie ilustratia geografica a adevaratului iad, si se pare ca "ghehena" este traducerea greceasca a numelui ei evreiesc. De aici vine si cuvantul "gheena" (groapa de gunoi). Ezechia a introdus reforme si a condus starpirea acestui ritual (Is. 36:7), dar Manase, fiul acestuia, a perpetuat ritualul si a sporit idolatria ce a continuat pana in vremea lui Ieremia (7:31; 19:5; 32:35)."
http://www.rcrwebsite.com/ieremia21.htm"
si acelasi lucru l-am gasit si pe siturile ortodoxe... (asta de mai sus mi se pare ca nu e ortodox)
anyway - multam mult - sincer nu iti imaginezi ce lucruri interesante am gasit (tangential) cand am cercetat acest subiect...
un alt cuvant despre care am putea vorbi, cu zambetul pe buze, este ... Cotroceni.
Cotroceniul pe care-l stim noi acum era in trecut un... codru. o padure deasa.
atat de deasa, incat talharii sau cei cautati de potera se ... cotroceau in acest codru. de aici vine si verbul - pierdut astazi - a te cotroci. adica a te ascunde in padure.
astazi stim cu totii cine se ascunde acolo...
Cotroceniul pe care-l stim noi acum era in trecut un... codru. o padure deasa.
atat de deasa, incat talharii sau cei cautati de potera se ... cotroceau in acest codru. de aici vine si verbul - pierdut astazi - a te cotroci. adica a te ascunde in padure.
astazi stim cu totii cine se ascunde acolo...
| QUOTE (Mistinguett @ Aug 14 2003, 05:20 AM) |
| Barbecue sau BBQ - derivativ din spaniolul "barbacoa" sau franceza "babracot", ambele adaptari din limbile Taino si Arawak are Haiti-ului si Guianei. |
Nu demult am auzit un istoric romantat al acestui cuvant care cica ar proveni din romana (da, da, de la berbec), cuvant pe care l-au luat turcii (ca tot mancau berbecul fript dupa cum au invatat de la români, ma rog, vlahi) si l-au imprastiat pe unde-au apucat ... de-a ajuns unde-a ajuns.
Poate ca voi stiati, insa eu doar recent am aflat care este semnificatia cuvantului "gagiu"... banuiam ca este de origine tiganeasca, dar nu stiam ce inteles are...acela de "strain".
Se leaga cumva... iubita/amanta (gagica) iti este de fapt o straina...
Are chiparosul verde multe maini nu-ntinde una...
Si-are stanjenelul multe limbi, dar tace-ntr-una!
Omar Khayam
Si-are stanjenelul multe limbi, dar tace-ntr-una!
Omar Khayam
Aceasta este o versiune "Text-Only" a continutului acestui forum. Pentru a vizualiza versiunea completa, cu mai multe informatii, formatari si imagini,click aici.